Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-06-10 / nr. 45
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 A- a. Ticri esterne 12 fl. y. a. pe unu anu seu 2Vs galbini mon. sunatoria. inula XXIVI. Brasiovu 2210 Innia Nr. 45. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1873. Brasiovu 21 Iuniu n. 1873. In 19 începură desbaterile bugetului in diet’a din Pest’a si se porta frica, ca stang’a or’ va repeti lupt’a cea cerbicoasa de antierii; inse majoritatea, ca si intr’altele e decisa a primi cu redicat’a bugetulu, ca se se curme impetirile si descoperirile, si ce sciti, deca nu se va pune dreptulu si in vervulu săbiei, indata ce se va consolida militi’a (honvediumulu). Tocma refera „P. Naple,“ ca ministeriulu de aperarea tierii a deschisu pertractările cu celelalte ministeria, in privinti’a desvoltarii mai intetitorie a militiei, si spre scopulu acest’a a si facutu se se executeze une legi noue. Asia se pertracta pentru conscrierea cailoru si executarea ei, si in obiectulu acest’a se tramite la Vien’a Havas Sándor consil. min., ca se se statorasca intre laitane asemene procedere in punctulu acest’a de intetire. Se lucra si la doue legi, din care una se impoteresca comitatele in privinti’a respunderii speseloru de incortelare, or’ ceealalta privesce la expropriatiunea locuriloru, cari suntu de lipsa pentru exercitiulu ostasiloru. Se mai pertracteaza, ca in ce modu mai lesnitiosu se poate asecura — in tempu de resbelu — provisiunea sau amunitiunea si nutrirea trupeloru. — Se mai lucra si la ordine pentru ori in contra abusuriloru ce se făcu la recrutare. Se ingrijescu domnii multu de casuri de resbelu, tocma si atunci, candu vorbescu mai cu accentu de securitatea păcii si a averii, cari, dorere, ca numai secure nu se dovedescu a fi in fapta, unde domina, nu legea si liter’a ei, ci anarchi’a si intentiunile ei subversive si eversive. — Se citimu numai corespondintiele de mai diosu, si se ne intrebamu, deca domina legea ori anarchicele incordari suprematistice si ficţiunile. Deputaţii naţionali ungureni dela diet’a din Pest’a se vedu a fi amutitu, ca cum neci caus’a nationale neci a romaniloru ardeleni n’ar’ mai diacea suprimate si ignorate. Dér’ poate ca cu ocasiunea desbaterii bugetului vomu mai citi si ceva pro doma nostra, din informatiunile, ce voru fi primitu de prin toate anghiurile dela apasati in contra apasatoriloru, cum făcu maghiarii si sasii chiaru si candu nu suferu, ci suferu alții dela ei, mai vertosu, deca capeta cate o toporiste, cum se facu tocma si preotulu I. Silay, care umbla prin comitatulu Huniadorei, ca se indemne poporulu a cere impartirea muntiloru intre poporu, spre daun’a institutiunii, ce se asiedia in favoarea scóleloru granitiaresci. Nu voru odihni dusmanii, pana ce nu voru submina si acestu institute salutariu pentru institutiune. Tienetive bine! Ca strigatele de cultura, înaintare, libertate inca suntu unilaterali, numai pentru dragii maicutii. — Din Romani’a avemu scirea, cadiarului „Romanului“ i sa denegatu debitulu postale pentru Austro-Ungari’a. De muar’ urma poprirea si a tuturoru producteloru literarie, cum era înainte de 48 intr’o linia cu cărțile judane. — Pr. Carolu merge la Vien’a la expusetiune, de unde va calatori la socrii la Neuwied, unde se afla dómn’a, nu se scie pana candu. — Calatatile bursei din Vien’a au produsu o crise financiaria in tota monarchi’a, in catu institutele de întreprinderi si industria, comerciu se afla in confu- siunea desperatoria, dar’ si in Romani’a se simtiesce ici colo cate o urma de daune prin pecatele bursei vienesse. F r a n c i ’a stă înaintea alternativei, in privinti’a formei regimelui, Monarhia sau republica. Alternativa aceasta nu se intielese totu-deaun’a bine. Republic’s are gradatiunea ei, dela republic’s lui Thiers pana la comuna seu internaționala, or’ monarhi’a se sfasia de pretendenții ei: contele Chambord, principii de Orleanu si fiiulu lui Napoleonu III cari suntu rivalii. In posibilitatea monarhiei diace pericululu neintielegerei. Spre a ocoli aceste periculu vedu monarchist necessitates, ca dela formele regimului se se treca la principiale ce le contienu densele, altufeliu menarchi’a nu e possibile. Principiile acestea suntu revolutiunea si legitimitatea. Asia dera pe o parte sta republic’s cu toate colorele sale. Orleanistii si Bonapartistii suntu apróape de republica, pe alta parte sta numai singurulu Henricus. Usurpatorii seu regele suntu interpretatiunea conoscuta astadi, cu republica, e unu principiu. Unu compromisui cu revolutiunea seu o dictatura inca -si scoate unghile. Compromisulu nnse conduce la anarchia, dictatur’a la cesarismu. Faraili’a bonapartista inca se imparechiaza, una parte voru pe fiiulu lui Napoleonu, cu regenti’a mumei Sale Eugeni’a; altii voru pe principele rosiu, cu presiedente la republica. Asia retacesce toata lumea candu nu se lupta pentru principiu pana la a fi, ori a nu mai esiste. — In siedinti’a adunării nationale, d. Lepere devalta interpelarea in privinti’a suprimării diurnalului Le Corsaire. Ministrulu de interne expune motivele ce au adusu acea suprimare si declara ca va urmări misiunea regeneratoare ce i s’a incredintiatu de adunarea nationale. D. Gambett a da apoi cetire unei circulare confidențiale a ministrului de interne catra prefecți in privinti’a pressei. Acea cerculare intreba care suntu diurnalele conservatoare si cari acelea cari potu deveni conservatoare. Mai departe circularea intreba cari suntu sorgintile financiare ale acélor jurnale, valoarea ce ar’ potea da unui sprijinu bine-voitoriu guvernului, cumu si alte relatiuni. Circularea le propune se se arete complesenti către diurnale, dandu-le oare-care scrii si invita pre prefecți se organiseze unu serviciu alu presei. D. Gambetta intreba deca acea circulara este autentica. Ministrulu declara ca iea respunderea acelei circulari si adauge ca guvernulu trebue se supravegheze presa, inse respinge imputarea ca vrea se subventioneze diurnalele. D. Christophle, presiedinte alu centrului stanga, propune una ordine de di care disaproba aceasta circulara. Inse nu s’adopta de catu ordinea de di simpla, cu 380 voturi in contra a 315 sau 65 voturi majoritate in favoarea guvernului. In adunarea nationale francesa d. Buffet, presiedintele, da citire unei epistole presintata de ministrulu de resbelu, prin care guvernatorulu Parisului cere autorisarea d’a urmări pre deputatulu Ranc pentru c’a participate la insurectiune si a fostu membru alu comunei. Sambata adunarea va lua una decisiune in acesta privintia. Una epistola a d-lui Thiers, catra locuitorii din Nancy, declara ca nu si-a datu demisiunea de catu pentru ca e convinsu ca unu guvernu de partita in Franci’a e unu non-ens si nu póte decatu se marésca si mai multu desbinarea ce exista. Franci’a are nevoe de unu guvernu energicu in contra turburatoriloru ordinii, dera care se fia pacificu catre partite. Densulu nu voi’a se urraedie una politica care se nu fia asia si care, inclinandu spre drepta ar’ fi fostu cu totulu departe de a merge cu majoritatea tierei. D. Thiers devine din nou publiciste. Invalidulu rusu anuncia ca la 11 Maiu antegarda Rusiloru a adjunsu la Amu-Darja. Kmanii, in numeru de 3500 oameni, au fostu batuti. La 14 Iuniu, generalulu Kaufman va înainta spre Schurachan. Roman ii uniti TRIBUTARI parocului latinii in Pestia. (Urmare.) Metropolitului i s’a fostu facutu totu deodata cunnoscutu, ca nou denumitulu episcopu gr. cat. romanu M. Pavelu a promissu mirelui, cumca densulu insusi va inplini seu seversi actulu cununiei. Cu privire la acestu incidentu a reflectate metropolitulu in scrisorea sa susu citata, ca intru astufeliu de inpregiurari ar fi bine a se incredintia in seris sa tote lucrulu episcopului cununatoriu care in cointielegere cu episcopulu de la Orade va mediuloci cele de lipsa, ca se poata cununa. Nevoindu tatalu fetei cununande a recunósce juredictiunea preotiloru sau episcopiloru latini asupra sa si a familiei sale romane unite, prin urmare nevoindu neci a se adressa catra vrunu organu alu besericei latine-ung. fia acel’a chiaru si Primate, nu i-a remasu alta, decatu se ascepte se védia, ce va dice in privinti’a celoru de facutu insusi episcopulu cununatoriu. Acest’a aflanduse in Pest’a si venindu vorb’a de cununia s’a dechiaratu si oferitu si in antea tatalui fetei cununande, ca elu cu tota plăcerea va seversi actulu cununiei, intemplese acel’a ori si unde, adeca ori in Transilvania ori in Pest’a. Ne amintindu episcopulu de dispensatiuni si neconditionandu ofertulu seu de la împlinirea unoru formalități, parentele fetei n’a aflatu de lipsa se mai faca alti pasi in privinti’a dispensatiuniloru si concessiuniloru indigitate de metropolitulu, presupunendu, ca unu episcopu unitu poate se implinesca functiuni besericesci ori si unde facie cu credintiosii sei, fiendu adeca fiiu alu diecesei gherlene. După ce s’a determinate diu’a cununiei, si totu deodata s’a statoritu a se seversi actulu cununiei in casa, la locuinti’a tatalui fetei cununande, nefiendu beserica unita in Pest’a si nevoindu a se folosi de beseric’a latino-catolica, chiaru din causa, ca se nu fia silitu tatalu fetei a se adressa catra preoti latini, neci se li de ocasiune la latini a se ingera in trebile uuitiloru. Intielegundu d. episc. Pavelu, ca cununia se va celebra in casa si nu in beserica, s’a dechiaratu ca elu ca episcopu nu poate se deplinesca actulu cununiei, cu sacramente, intr’o casa privata, deci a trebuite se védia de altulu. Acumu de nou s’a adresatu tatalu fetei cununande catra metropolitulu si l’a rugate prin canoniculu Fekete, ca se binevoiésca a lu dispensu pre acest’a se vina la Pest’a, se seversiésca actulu cununiei. A si primitu numai decatu incunoscintiare de la numite domnu canonicu, ca metropolitulu l’a dispensatu se cunune, numai se fia formalitățile inplenite, adeca dispensatiunea de la vestiri si concessiunea pentru preutulu cununatoriu, ca se pota cununa, cari „ambe au a se cere de la episcopulu de la Orade, de a cărui jurisdicţiune se tiene Pest’a pre temeiulu casuriloru precedenţi.* Pre temeiulu acestei inviatiuni s’a adresatu tatalu miressei numai decatu catra episcopulu din I Orade, cerendu de la elu atatu dispensatiunea de I la vestiri, catu si concessiune pentru canonicul.