Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-07-22 / nr. 56
Gazet’a eae de 2 oriftea ai Dumineca, Fai'a, candu concedu ajutonare. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe •/» 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. suuatoria. Anul is mii. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Taos’! timbrata a 30 cr. de fîacare publicare. Nr. 53 Brasiovu 208 luliu 1873. Brasiovu 15 luliu n. 1873. (C) »Pester Lloyd“ dinariu guvernamentale reproduce si se pare ca sustiene observarea făcută de »Reforma,* ca miscarea nationalitatiloru devi,ne din ce in ce mai vehementa. Serbii,J?Vlachii, Slovacii si Sasii reimprospeteaza nemultiamirile si pretensiunile loru. Deci guvernulu se fia cu precautiune si se pasiesca cu energia contra ori cărei mișcări.“ — Sermana libertate constituționale! — Este timpulu supremu, că se incete una data orce provocare de indignatiune si de revolta spirituale, ce se face prin aplicarea de termini despretiuitori si batjocoritori. Numirea Valachu in sine nu este numire de batjocura; inse intentiunea celui ca, ca o mai aplica astadi, nu este si nu poate fi alta, decatu o despretiuire si vatamare a unei natiuni, care face o parte însemnata din poporatiunea apartienetoria la Coron’a St. Stefanu. Noi scimu prea bine si suntemu deplinu convinsi, ca maghiarii atatu de multu ne voiescu binele si progressulu nostru, in catu s’ar’ tiené prea fericiți, déca ne ar potu aduce la starea d’inainte de 48. Probe de atare bunavointia ne dau in tóte dilele. Inse de p astufeliu de fericire i-a feritu Dumnedieu! Si de ar' aplica numiri mai batjocoritorie, de catu cum este cuventulu valachu — nici ei nu se inaltia mai susu, nici noi nu cademu mai diosu, ci resultatulu realu este, ca continuandu a turna oleiu pe focu, ei insii voru precipită realu. — Deci pentru binele publicu si liniscea comuna, protestamu contra ori caroru epitate insultatorie si ceremu se ni se respecteze naţiunea asta, după cumu i se scurge punga prin contribuirile grele si i se stoarce puterea prin sarcinele nesuportabili. In ceea ce privesce miscarea nationalitatiloru sustienemu si noi, ca acesta devine din ce in ce mai vehementa, ba constatamu chiaru, ca fenomenulu acesta este unu reu, este o rana in corpulu statului. Pentru de a delatura realu si pentru de a vindeca ran’a, trebue se-i cunoscemu căuşele. Prin cine si prin ce se produce miscarea natiunalitatiloru? — Forti’a maghiara si mesujele nenaturali, ce se aplica pentru nimicirea natiunalitatiloru si amalgamarea loru in cazanulu maghiarismului. Era căuşele reului, ata de unde provine ran’a in statulu maghiaru. Incetati cu forti’a maghiara si cu mesurile nenaturali! Respectaţi dreptatea si constitutiunea cea adeverata. Lasati fiacarei naţiuni desvoltarea, daţi uni cuique suur si mişcările voru incetă. Romanii -si iubescu patri’a loru că si maghiarii, si voru fi pururea multiumiti si liniştiţi, daca voru avea aceleaşi drepturi, aceleaşi beneficieri, care le au maghiarii in patri’a acesta. Potu se fia ei multiumiti si liniştiţi, candu chiaru in contra legiloru, cari si altufeliu suntu destulu de asupritóre, li se rapesce limb’a, cum s’a intemplatu acésta in districtulu Fagarasiului si in comitatulu Zarandului, in aceste doue tienuturi curatu romanesci? Ni se denege dreptulu de viétia si de esistintia; urmaza de aci, că se ni se denege si dreptulu de a resuflă si a suspină de durere? — Ce pretensiune! Ce politica orba! Nu destulu cu atatu; amintitele foi mergu mai departe si consiliază guvernulu, că se fia cu precautiune si se infrene cu energia orce miscare, recomanda cu alte cuvinte aplicarea mesuriloru celoru mai aspre pentru sustienerea liniscei si a ordinei. Frumoase consiliu ! Frumóase ratiuni! La aceste reflectamu numai atatu, ca rabdarea poporului tiene numai pana la unu gradu oare care, si ca card’a întinsa peste mesura se rumpe fara voia. — In Franci’a a facutu sensatiune reproductiunea prin diurnare a unei cuventari, care a trenut’o generalulu Manteuffel înainte de depărtarea sa din Belfort, catra autoritatile locale francese. Generalulu acest’a prusianu dise intre altele. »Patriotismulu si bogaţi’a isvoreloru de ajutorire (resurseloru) ale Franciei este atatu de mare, incatu învingerile trupeloru germane asupr’a celoru francese suntu glori’a cea mai mare. In pacini ani Franci’a - si va recascigă influinti’a sa in Europ’a.* Mărturisirea poterei nedesecavere francese făcută de catra unu generariu alu garnisonei pruse înaintea autoritatiloru francese ale Belfortului, care pre tempulu resbelului s’a distinsu prin resistinti’a cea mai energica contra atacuriloru inimice, e o intemplare surprindietoria si nu fara însemnătate. Amicii Franciei n’au decatu se se bucure si se gratuleze francesiloru de stralucitulu testimoniu, datu loru din partea gen. Manteuffel. Acestu comandante e celu mai nepopularu in Prusi’a si cu toate aceste joaca rolu mare si foarte influintiatoriu, fiindcă posede încrederea imperatului Wilhelm. De aceea si intreba »Schlesische Presse“ in mani’a ei: »Amu vra se scimu, deca posede gen. Manteuffel privilegiulu ca pe langa persóana sa — ceea ce face mai de multe ori — se mai de de golu prin vorbirile sale si pe Germania? Francesii chauvinisti, scrie ,S. Pr. mai departe, potu se tiena cuventele lui Manteuffel de unu eflucsu alu grigei nemtiesci facia de resbunarea viitoria francesa si prin acest’a potu de nou se se incuragieze. Cei pasa gen. Manteuffel in positiunea sa cu comandante alu trupeloru ocupatorie, de influinti’a Franciei in Europ’a?“ In tonulu acest’a -si versara jurnalele prusiane veninulu, care li-lu produse cuvintele susu citate ale politicosului generalu de Manteuffel. Fiacare cititoriu lesne va intielege, ca in fondu totu „ingrijirea nemtiloru“ vorbesce din toate espectoratiunile loru. — Erasi delit expositiunea universale. Galeri’a României. Pana ce la alte popoara se publica foi periodice si illustratiuni artistice speciali, care se ocupa numai cu expositiunea dela Viena pe tempulu duratei sale, pana atunci dati se ne ocupamu si noi celu pucinu de ceea ce este alu nostru, bunu, reu, frumosu, nefrumosu, cumu va fi, pentru ca se ne cunóscemu. Cumu ai esitu din Ungari’a si ai ajunsu prin Russi’a si prin Greci’a in Turci’a, apuci in stang’a prin una galeria, in a cărei midialocu vei vedea susu inscriptiunea Rumania. Cei mai multi visitatori nu se uita la acea inscriptiune, apoi inse ’i audi dicundu: »Ist das auch eine ungarische Abtheilung? Aber die Soldaten sind meist französisch gekleidet?“ Spatiulu ce s’a datu Romaniei in ex- I posiunea centrale este de 657 metre franc, pătrate. Spaţiu destulu de mare pentru obiecte relative asia de pucine, pentruca d.e tiara că Spani’a inca are numai 605, Portugalli’a 519, Holandi’a cu industri’a sa cea frumoasa 880 m □. Acumu se vedeam, ce au asiediattt'f’*m#|davoromanii in acelu spatiu, pre care l’au desî&ettfcu in doue parti principali. Indata la intrare de una si alta parte intempini cateva figuri plastice romanesci, cumu, duoi ostasi in uniforma trupei respective, una june tieranu, una femeia tenera, una miroasa, una calugaritia s. a., era pe păreți 2 tablouri sau cadre mari, 3 mai mici si alte vreo 26 mici, acestea copiate din victi’a tieranesca cu mare fidelitate de artista, parte mai mare femei. Mai încolo alte doue despartiamente totu pe langa păreţi, asiediate facla cu facla, incarcate de costume naţionali si alte tresaturi si cuseturi femeiesci, forte interessante si caracteristice, care făcu onoare femeiloru din locurile si districtele de pe unde suntu adunate, anume din districtele Gorju, Dolju, Vâlcea (in Banatulu Craiovei), Romanati, Muscelu (Campulungu), Damboviti’a (Tergoviste), Brail’a, Putn’a, Romanu s. a. In alte 2 despartiemente afli totu numai costume barbatesci de forme diverse, cusute si chindisite in stilulu flăcărui districtu din care suntu adunate; aci gaietanulu (sinoru, sitare) joaca rola mare, că in tempurile vechi. Totu in acelea doue laturi se vedu sarice, peptarie, cisme, era din spaţiu in spaţiu mai multe covoara seu tapete de casa, care in Romania se numescu scartie, si mai multe din ele suntu prea frumoase si prea bine lucrate, industria domestica solida. Urmedia era si mai multe cadre s’au tablouri (imagini) parte mai mare nationali, caci adeca arta picturei este bene representata, macaru de ar’ fi totu asia si altele. Mai inlauntru totu pe langa păreți vedi pieleria (piei argasite si preparate), blanaria si mai multe fete selbatece de ale tierei preparate (implute), — sielaria, panuraria, flanelaria, acestea inse mai totu ordinarie. Acumu se ne reintorcemu si se apucamu pe midiulocu. Aici damu preste una collectiune de vestmente si alte odoara sau paramente besericesci vechi, adunate de pe la monastirie, că martore ale industriei vechi; apoi era si costume, treseturi, cuseturi si brodarii naționali; una alta collectiune de obiecte mai totu străine, era nu romanesci, apoi cuseturi si modelle de scriptura de ale fetitieloru din asilulu ElenaDomn’a, in alta dulapu manufacturi moderne, cumupelarii, caciule, cutietaria fina, instrumente musicali, alamaria, metasaria (nelucrata) si tieseturi de metasa *), confetaria (Capsia din Bucuresci), perieria, lana si tieseturi de lana, curelaria solida (Haiecu), sapunaria, luminări Stearine, tabacu scu tutunu de calitati diverse si monopolulu representatu. Unu micu salonu, cumu amu dice boierescu, mobilatu cu cresicare elegantia. In partea a dou’a seu cea din fondu, a galeriei romanesci suntu asiediate in forme si figure diverse productele pamentului romanescu si unelte economice, precum: vinuri, vinarsuri (rachiu), ramuri, aluaturi fine (fidea), petroleuri, ape minerali, toate cerealiile, toti arborii si arbustii cati crescu in tiara, passerile tierei, cărbunii de patra din diverse trenuturi, pietraria pana la marmora, vase de lemn. *) Ce se dice borangicu pe turcesce.