Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-01-03 / nr. 1
crede chiaru, ca opositiunea federalista din senatu, seu celu pucnu partea ei cea mai mare va parasi senatulu, daca majoritatea va respinge discussiunea asupr’a propunerei din cestiune. Acést’a purtare ar’ fi cea mai corespundietoria facia de unu senatu, care cu tóate alegerile directe represinta in adeveru numai interessele minorității ca si diet’a unguresca. In sinlu mandatariloru opositiunei boeme s’au fost escatu neintielegeri facia cu cestiunea intrarei in diet’a boema, in urm’a carora si au depusu mendatulu 28 deputaţi din partit’a cehiloru numiţi »tineri“, cari cu votulu loru de a intra in dieta remasera in minoritate in clubulu deputatiloru. Si acei teneri s’au incercatu a se emancipa de politic’a passiva, pe care o tienu susu si tare Palacky si Rieger. Purtarea seditiosa a acestoru 28 »independenti*, cumu se mai numescu, nu a aflatu nici decumu resunetu si aprobare neci la poporulu boemu, care tiene tare la probaţii si vechii sei conducători. Vediendu dór’ cei 28 deputaţi vechi, câ n’o s’o scoata la cale cu politic’a loru »activa* si au plecatu capulu si au declaratu prin organulu lui Dr. Gregr, câ dorescu se restabilească concordia. La realegerile cari voru avea locu in 12 Ianuariu clubulu vechiu represintatu prin Rieger si Palacky nu a mai candidatu pe acei independenți, cace dela purtarea loru cea siovaitoria nu se poate astepta nimicu bine. »Nu numai in dieta voru unii se intre, dér’ chiaru si in senatu, pentru aceea nu le mai putemu da încrederea nóstra,* scrise »Pokrok* organulu lui Rieger. Dealtmintrea spre onóarea deputatiloru cehi »tineri* fia disu, cu facla de senatulu imperialu toti 28 au statu pe basca comuna a declaratiunei, subscriendu împreuna declaratiunea catra senatulu imperialu. — Poporulu boemu este consolu de dreptulu seu si lupt’a sa pentru recastigarea lui, pentru aceea nu se lasa a se conturbă in attitudinea s’a energica si imputteria prin siovarrile unoru deputati, cari au devenitu impatienti si setosi de fapte noue gloriose parlamentarie. Ce folosu a adusu pana acum la intrarea opositionariloru in senatu si in dietele cu majoritate decembrista si deakiana! Nici catu e negru subu unghia. Ba din contra au fost inca tratati cu ironia si luati in risu de catra suprematisti. Sangereu a produsu la nemti cuventarea neamtului decembristu Heinrich in diet’a din Prag’a, in care a criticatu volniciele guvernului, locotenintelui civilu si militariu alu Boeratei br. Koller, si a finitu dicundu: »Ministrulu de interne s’a fostu esprimatu in senatu, cu locotenintele pórta egalu sabi’a resbelului si a dreptăţii in Boemi’a, după parerea mea inse densulu pórta numai sabi’a resbeluluji, dar’nu si aceea a dreptăţii!* Analogia buna. Dietele opositionale au protestatu contr’a lege, de alegerile directe. Diet’a din Vorarlberg, vrendu a enuntia unu asemenea protestu s’a inchist din partea regimului. In tota cislaitani’a opositiunea federalistori in sensulu sanctiunei pragmatice facia cu centralist! Suprematisatori se consolida in concordia. •— Di cerulu, cu anulu viitoriu se fiu anulu concordiei ii principia si disciplina si la noi după atatea desamagiri si experiente! — Asia umeru la umeru no de noi se ne vedemu de nevoi! Tata press’a europana se ocupa de noua lovitura de statu din Spani’a. In genere toti recunoscu patriotismulu innaltu, onestitatea si bunavointi’a fostului dictatore Emilio Castelar si compatimescu tiar’a, care este atatu de sfasiata inauntrulu seu, incatu nici unu guvernu cu alui Castelar nu se potu sustiené. In urm’a pronunciamentului generalu-capitanului din Madrid Pavi’a, prin care acest’a dissolva cortesii cu potere armata, ajunfle la carm’a absoluta a statului, maresialulu Serrano, cărui se atribue tendinti’a de a stabili si in Spani’a unu regimu cu a lui Mac-Mahon in Franci’a. Altii dicu, ca Serrano va lucră pentru restabilirea Monarchiei in favoarea principelui Alphons, fiiului reginei Isabella. Enunciatiunile noului guvernu spaniolu inse au o coloare foarte patriotica. Manifestulu ministeriului Serrano catra natiune promite, ca régimele va combate Anarchi’a si absolutismulu. In decretulu, cu care dissolva Cortesii, dice regimulu, ca dupace ordinea va fi stabilita se voru conchiama earasi Cortesii ordinari. Votulu universal se va sustiené. Interesantu e, ca »Times* din Londr’a e de credintia, ca regimulu lui Serrano s’a inauguratu cu respectu la anarchi’a amenintiatoria cu tendinti’a adeveratu patriotica de a restabili ordinea. »Times* garanteaza patriotismulu lui Serrano celu pucinu pana la timpulu ordinei asicurate. Cu asecurarea acestei’a merge inse de totu reu, unu telegramu din Bayonne anuntia o noua învingere a Carlistiloru, cari au acumu tunuri de calibru greu, si Intransigentii din Cartagen’a capatara nou curagiu de resistintia. Cincu-mare in Decembre 1873. Stimate Dlu Redactoru! Veti fi cetitu in fai’a officiala »Budapesti-Közlöny,* ca subjudele regiu le aci din Cincu-mare dlu Alecsiu Onitiu fu renumitu de primulu asesore judecatorescu la tribunalulu din Caransebesiu. — Precatu ne bucuramu de o parte de înaintarea ilui Alecsiu Onitiu, pre atata trebue se regratamu le alta parte, ca amu pierdutu dela judecatori’a nostra cercuala, unu barbatu dintre cei mai activi, unu juristu distinsu si bine capacitatu, unu omu moralu, relegiosu, inpartialu si dreptu, care in restimpu de doi ani de dile, desvoltandu o estraordinaria activitate, au invinsu cu patientia-i de ferru colosulu referadei sale, cu jude investigatoriu criminale. — Prin sentiulu lui de dreptate manifestatu in tóte lucrările sale, si-au castigatu meritata recunosciintia dela superiorii sei, carii i-au datu din convicțiunea interna, castigata despre hărnicia ostraordinaria cunoscuta, cele mai bune recomandatiuni, pre acarora base, fii intru adeveru inaintatu la postulu de asespre judecatorescu. — Noi din partene gratulamu fratiloru Caransebesieni pentru aceasta însemnata acuisitiune, cr’ dlui A. Onitiu -i esprimemu publice recunosciinti’a noastra, urandu-i unu sîru lungu de ani fericiti, spre a-si pote implini dreptele si fericitele sale. domntie, Speramu D-le Radactoru, ca postulu de subjude la judecatori’a cercuale din Cincu-mare or’ se va îndeplini cu unu romanu harnicu, juristu bunu si practicu, ca scopurile justiții la acesta judecătoria se se realise in sensulu legei positive, ceea ce numai prin a promta justiția se poate efeptui. — Cerculu acestei judecătorii, care coincide cu scaunulu Cincului-mare, afara de doua comune, este pre diumetatu locuitu de romani, cari nu posedu in personalulu judecatorescu neci unu romanu, ca ce judeciu, cancelistu, ba si diurnistii suntu toti sasi. — Ar fi numai unu actu de dreptate, candu in loculu depărtatului jude Alecsiu Onitiu, s’ar’ denumi din partea înaltului ministeriu alu dreptăţii, bravulu nostru juristu, Moise Branisce, care in 8 ani de dile a fostu aplicatu cu celu mai bunu succesu în ramuru justiţii, ceea ce dovedescu laudatoriile-i castigate dela superiorii sei. — Ba scimu, ca acestu individu a fostu multu tempu in functiune de jude investigatoriu tocma la tribunalulu de mai înainte din Gincu*mare, si nu scimu cumu potu remane pana acuma afara la numirile urmate. — »Vedere mo.“ Ia căușele noastre scolari s’a facutu unu mare avantagiu. In anulu trecutu s’au alesu doi invetiatori si intaritu din partea ven. cons. arch. de invetiatoriu primariu d. Ioanu Rotariu, teologu absolutu si invetiatoriu cu abilitatea practica exemplariu, de secundariu Florea Sioneriu, cari fórte bunu sporiu făcură cu pruncii in invetiamentulu scolariu. — Cu d-lu Rotariu a Inchiatu comitetulu bes. contractu, de care s'a tienutu ambele part, contrahente, pre candu eta ven. cons. arch., pre anga tata protestarea comitetului si apararea harnicului invetiatoriu luonu Rotariu, tramite pre adm. ppescu Grigoriu Maieru, face alegere noua, netiepa acuma in mediu locul viernii si destitue pre invetiatoriu lu primariu oanu Rotariu fara procesau disciplinariu si luaresce pre luonu B o n e a, unu teneru fara pracs’a invetiatoresca, abia absolutu de pedagogia, incatu sermanulu nu scia, cumu se propuna in scóla. — Ce se facemu. — Mai multu. — Secundariulu invetiatoriu fu alesu in »Purcareni* de invetiatoriu. Acumu er’ a venitu Gregoriu Maieru, m. i., si a facutu alegere de alu doilea invetiatoriu. — A alesu si intaritu Santi’a S’a in postulu de invetiatoriu cu concursulu sinodului parochialu, pre unu Iosifu Bastea, unu omu fora studia, care fu ecsaminatu de p. adm. protopopescu, si a doveditu publice, ca nu scia cu alte litere scrie, ora cu potcovele sântului Cirulu. — Apoi nu este acest’a avantagiu, înaintare colosala?! Credemu, ca ven. cons, nu va fi odihnitu acuma, din caus’a procederei contra buneloru intentiuni ale inteligentii civili din Cincu-mare, in absenti’a Exc. S. — Audimu lucruri ne mai audite in secululu luminiloru. — Administratorul nostru Grigoriu Maieru, este inpoteritu de ven. cons. archid. Prin mandatulu din 18 Ianuariu 1873 nr. 70 cons., a conchiama candu va vré atatu comitetulu parochialu catu si sinodulu parochialu din fiacare comuna a tractului seu si are dreptu a presiede atatu in sinodu catu si in comitetulu parochialu. Asia a facutu in Cincu. — A conchiamatu comitetu, a presiediutu in acel’a fara delegatiunea data din partea presidiului comitet, paroch., care eră bolnavu pre dominec’a, candu a fostu adm. ppescu in Cincu-mare. — Noi atare interpretare perniciosa a Stat. org. nu o amu cuteza, ca-ce fapta complinită este, că prin atare învestitura de dreptu a adm. ppescu, funcțiunea presidiului comitetului parochiale devine illusorica, ca-ce adm. ppescu, că presiedinte fordatu alu comit., totu a stricatu, ce s’a facutu pana acuma, după Statutulu organicu *). — Acésta este retorsiune, mare stirbare a St. org. — Ilie profetulu din Ucea a spusu, din psaltire, ca si ordinatiunea acesta a ven. cons. arch, tientesce tare la absolutismu, tutela elericala antistatutaria!!. — Pre langa toate aceste neajunse, mai domnesce inca pre la noi si difteritis, care a seceratu in Calboru preste 60 de victime. »X.* Processulu maresialulul Baznine. REPORTULU d-lui Generalu de Revióre. (Finea din Nr. 98 an. tr.) In orice casu, facia cu asemeni procederi ale comandantelui supremu alu armatei francese, instrucțiunea constata, ca elu innainte de plecarea plenipotentiatului, care mergea se angagieze onoarea armatei, nu avea sedica, decatu numai unu cuventu, pentrucă drapelurile se fia nimicite prin siefii corpuriloru. Cu toate aceste cateva drapeluri s’au arsu. Unii se ingrigia din propriulu indemnu pentru acést’a. Generalulu Laveaucoupet, conformu depunerei sale, a disu catra stegariul seu: »Te vei duce in arsenalu, vei cere că drapelurile se se arda innaintea D-tale; după aceea vei veni semi faci reportulu, carelu vei subscrie. Déca drapelurile nu se voru arde innaintea D-tale, le vei aduce aci inderetu si vei primi apoi ordinu.“ Drapelurile s’au readusu, si atunci, dice generalulu dedai ordinulu urmatoriu: »Veti reintră in regmentele vóstre si cu cea mai mare publicitate possibila, drapelurile se voru arde. Io iau asuprami tata responsabilitatea ordinului ce vi-lu dau. In cursulu dilei mi se va *) Oare nu cumva e abusu? Hei! Deca nu se va păstră cu santiania Sta. org., atunci se sciți, ca cei dela potere vorudice, au ordine făcută de insisi si nu o pastreaza; asia se le damu noi alta, de care se fia siliți a se tiene. Asia canta cuculu. Nu uitati, ce vedi cu adi. Red.