Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-01-24 / nr. 6
GAZETĂ TRANSILVANIEI Braslova I Fauru n. 1874. Presanţia Sa D. Archiepiscopu si Metropolitu gr. or. Procopia Ivncicoviciu consacră in archiereu pe nouiu alesu episcopu gr. or. alu Aradului f. Archimandritu Mironu Romanulu in diu’a de 14/26 Ianuariu in catedral’a din Sibiiu, aflanduse de facla si Illustritatea Sa D, episcopu alu Caransebesiului Ioanne Popazu, cu asistinte. Impartasimu toata bucuria esita din insemnatatea actului acestuia cu toti fratii ‘nostri de unu sânge si aspiratiune, urandule cele mai fericitorie successe din unirea trinitatii archieresci, la o consoana conlucrare pentru națiune si mana in mana cu ceealalta metropolia romana, ceea ce dorimu oftandu si reclamamu sperandu noi toti mirenii de sub ambele metropolă romane in convicțiunea. Ca sincer’a cointielegere a tuturoru capiloru nostri besericesci — in toate cele ce privescu soartea comuna, scoala, cultura nationale mai inalta cu poteri unite si infratite, si in orce cause atingatorie de națiune — va pote cu poteri unite torce magiculu firu alu unei vieți prospere pentru națiunea romana. Asia ve vomu adora pre toti pentru exemplulu, cu care cu Părinți ne veti premerge catra paradisulu maturitatii si alu iutieiepitiunii, cari compunu margaritariulu fratietatii commune in acțiune la bine si la reu a tuturoru fratiloru de unu sânge si aspiratiune, in care sta vietia decorata cu acestu margaritarid. — Acestu toiagu lu vomu premari cu singuru demnu de aşteptările, dorinitele neexorabile ale tuturoru romaniloru si de stima si iubirea generale a nóstra, a tuturoru ailoru sunetesci din ambe confessiunile. Fiţi securi, ca acuuatorii de ura si discordia intre fraţi voru fi pe viitoriu tient’a loviriloru nóstre solidarie cu dispretiulu celu mai dejositoriu, in totu staululu nostru nationale, altariulu sacrificialoru pentru comun’a prosperitate! SituatiuneaIlustrata prin fapte complinite. Statulu s’a invetiatu se faca la datorii si apoi la risipa. Politicii au decretatu fara nici unu calculu si datorii, si risipa, pe celea sub titlu de reforme, pe acestea sub altu titlu de investitiuni folositorie, au incarcatu vise pe computulu tierei multime de interesse private. De multe ori camera deputatiloru se prefăcea in bursa politica pentru interessé materiali particularie *). Adessea căușele cele adeverate ale certeloru din comitate au fostu alergarea după interessé ordinarie. In mai multe casuri alegerile deputatiloru s’au facutu totu pentru interessé de bani si de alte foloase. La inceputu era bani in abundantia, carii inse au venitu in tiera dela intreprindietorii străini (caii ferate etc.), si din datorii. Barbatii de statu, totu optimisti unii ca si altii, s’au ametitu cu totulu, si inbetati de atatea planuri fericitorie de tiera, au inbetatu si pe dieta, au trasu cu sene si pre bance in toate speciile de intreprenderi. Piatr’a innota in sperantie, in creditu si in papire. Acesta tiera saraca, si acestu poporu, caru’ia nu’i prea place lucrulu, credea ca este bogatu si volia se fia bogatu. La toti li se da functiuni, toti castiga, si apoi toti cheltuiâ preste poterile loru. Celu care nu dilapidu, trecea de unu ticalosu. Pe acesta cale se intense corruptiunea in Ungari’a. Onestatea privata si spiritulu patrioticu s’au corruptu. Este lucru tristu corruptiunea; ea e fiic’a luxului, a câstigului usioru si a fugei de labere. Acestu morbu sociale n’a remasu multu tempu ascunsu, elu a esitu la lumina. Atunci tocma cei corrupti făcură din elu capitalu politicu, pentru ca se scape si se essa pe de asupra. Vreo diuoi trei ani politic’a tierei se întorcea numai pe langa calea ferata orientale *), pe langa banc’a anglo-franca, exploatarea paduriloru si pe langa alte interesse personali. Ministeriulu iu parte instelatu, parte dependea dela interessele consortieloru, cari au mituitu press’a si pe deputați, era miniștrii se schimbară, a remasu inse corruptiunea. Successorii celoru cadiati, n’au fostu in stare se de peptu cu corruptiunea, ci s’au facutu sierbitorii aceleia si au sacrificatu pe altariulu ei. Acest’a era moral’a societatiei noastre. In acea stare veni preste noi cris’a finantiare. Toate băncile (ungurene) sistara plățile. Atunci speculatiunile inca au incetatu. Statulu veni in strimtare; bani nu’i mai dete nimeni. Din acele dile s’a vediutu greutatea morbului sociale. Au urmatu fallimente (bani: Auri) criminali in totu coprinsulu tierei. Averile caseloru de economia si ale banciloru destinate pentru ajutorarea poporului cu împrumuturi mai usiare s’au dilapidatu, s’au perdutu. întreprinderi mari industriali, intre care si societatea unguresca de corabiere, au cadiutu cu sgomotu. Au urmatu mai multe sinucideri fioroase. Altii au sters’o la sanetos’a cu miile furate din cassele publice. La tribunalele penali s’au infaciosiatu multime de casuri de instelatorii. Cu toate acestea, nimeni nu poate renuntia la luxu, nici insusi statulu. Processele cambiali s’au intrettu. La a diecea parte a functionariloru publici suntu sequestrate salariele pana la summ’a de cate 300 fi. v. a. La alti functionari li se da drumulu din causa, ca s’au ingropatu in datorii. La mulţi deputaţi dietali s’au sequestratu diurnele de catra creditorii loru, din care causa unii ca aceia nici nu mai vinu la Pestea **). De aici vine, ca Camer’a deputatiloru e desierta. Apoi cumu se poate, cu representanti ca aceia se mai fia independenti, atatu facia cu ministeriulu, catu si cu consortiurile cele interessate? Deputati de aceia, sau suntu falliti, seu mameluci, sau absentedia. Cu independenti’a tribunaleloru inca nu stamu mai bine. Suntu judecători honesti, inse neferi**) In Ungaria mai este si acea blastematia, ca deputaţii odata aleşi si verificaţi, potu se sieda preste toata sessiunea ori unde, se absente dela dieta ori catu, ca diurne totu trage, ca si cumu ar’ merge regulatu la siedentiele dietali. Se ne mai numiţi unu singuru statu, in care poporulu si guberniulu se sufere unu abusu revoltatoriu de spirite precumu este si acesta. Hei, dara căuşele suntu cunoscute, pentru care abusulu se sufere. Haite se potu explica din acésta impregiurare, citi, a caroru plata s’a sequestratu, si acumu siedu tota diu’a in cancellaria, pentru ca acasa nu au cu ce se’si incaldiasca camer’a, era famili’a loru mai mare de frigu. Mai suntu si judecători de aceia, carii ceru pe strate imprumutu cate diece fiorini dela semi-cunoscuti, pentru ca se’si pota cumpera de mancare. Cunóscemu si acelu casu fiorosu, unde unu judecatoriu betranu, tata la cinci prunci, cu salariulu sequestratu pana la restulu de 25 fiorini, a falsificatu carabiu (politia), si acumu face in temnitia !aca coruptiunea in toata uictiunea sa spaimantatoria, aca si urmările sale funeste. Acesta corruptiune se vede in tóté classile societatiei, nici mnic’a nu este scutita de ea. Căușele suntu: ignoranti’a nóastra pe terrenulu economiei politice; gresele errori in administrarea affaceriloru nóastre private; educatiunea scaldata in classile superiori, fuga de labóre in classile midiulocíi. De acestu morbu infricosiatu, care a cangrenatu societatea, potemu se scapamu numai prin economia, păstrare stricta si prin labóre continua etc. Acesta illustrare a situatiunei presente erasi nu este dela noi, ci o amu imprumutatu totu din Reforma (nr. 28) a comitelui Lonyai. *) Aduce-ti-ve amente de spurcatele corruptiuni electorali din 1872. *) Facutu pentru gratia si plăcerea aristocrației transilvane, care in fundulu animei sale, deca nu preste totu, dara in majoritatea sa nu prea fusese nimica enthusiasta a inimei, precumu au fostu alti fanatici. Acésta se nu o uite publicistulu. Brasiovu 1 Fauru n. 1874. Din momentulu esirei in publicu a proiectului de nou’a impartire a municipialoru diurnalele sasescima si celelalte germane de suptu Coron’a S. Stefanu începură o cruciada in contra lui cu curagiulu ultimei desperatiuni, ca -si voru perde saxenlandulu, statutiulu in stătu, cu tata predominare nea loru istorica, castigata prin apucaturile celei mai ghibace cercumspectiuni de atati’a secuii, ca ce dividenduse sasii in trei municipia, unitari’a loru viatia a apusu si -su expusi pericleloru desnationalisarii si totalei dispareri de pe facl’a pamentului. Oppusau toate tunurile diurnalistice, aruncandu cu cartece asupra plasmuitoriloru proiectului, facundu pre cei dela potere chauvinisti, revoluţionari fara simtiui de dreptu si dreptate, cavaleri de dreptate asiatica, ingraţi, ca ce germanii au fostu cei ce le au introdusu civilitatea si industria in tiera si acum in semnu de multiamita ii destramă si despuia de drepturile meritate prin fapte. — Comunismu inca le atribue, fiindu-ca si asupr’a averii universității o se dispună legislativ’a maghiara si nu proprietarii ei, sasii s. a. s. a. (a vide »Tageblatt* din Sibiiu »Hermn. Z.“ „P. L.“ si a.) Toate jurisdictiunile sasesci, cum scimu au facutu representatiuni la dieta, pretendiendu, ca înainte de a se pune la ordinea dilei in dieta, se se tramita proiectulu pe la jurisdictiunile loru, si numai după condusele si opiniunile loru se se acomodeze proiectulu, neprejudecandu intru nemica vieţii loru naţionali unitarie si interesseloru speciali ale locuitoriloru. In 27 Ian. a. c. si Brasiovulu decise asternerea unei asemenea representatiuni la dieta, purcediendu totu din punctulu apararii universităţii naţiunii sasesci in fundulu regiu si pe basea § 10 si II Art. XLIII 1868 si pe drepturi ale antiquo, cerendd, ca diet’a se aviseze pe ministeriu, ca mai antaiu se asculte universitatea natiunei sasesci si a jurisdictiuniloru fundului r., or’ fundulu regiu precum pana acum de secuii, asia se se sustienea ii pe viitoriu pe basea § 10, 10 1868, ca unitate