Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-01-25 / nr. 7
decumu se nu fiu batuti *). Pentru femei era destinata corbaciulu. Aceste instrucțiuni pre catu probedia unu mare progresau alu regimului austriacu in civilisatiune, pe atata ele suntu probele cele mai intristatorie de barbaria crunta ce domină in Transilvanii intre 1820—48. Privilegiatii au respinsu si acesta regulamenta cu mare urgia, si nu s’au supusu lui. Acuma se citesca oricine cu tata attentiunea istorii revolutiunei lui Todoru Vladimirescu si a lui Alexandru Ipsilanti si se caute cu falinariulu lui Diogenes differentii intre Spahii si Ienicerii sultanului si intre Spahii si Ienicerii nostri. Se nu créda cineva, ca noi comparamu acilea numai pe proprietarii maghiari, caci amu cunoscutu destui nobili romani renegaţi, inca si sasi, totu asia de mari tirani, că si maghiarii de sânge puru. Din contra, cunoscuseramu aristocraţi maghiari de humanitate superióara, cari se adoperă că se infrene selbatic la brutalitate a ciocoiloru curtiei boieresci. In tempulu nostru se mira multi, ca la poporu se mai afla multa servilismu, simtit de sclavu. Dara pare-mi-se la Homeru este acea santentia minunata care tiene, ca chiaru „omulu Lberu din momentulu in care cade in sclavia,si perde diumetate din demnitatea sa de omu.‘ Ce se intempla inse, candu sclavi’a trece presta mai multa generatiuni! In casuri de acele servilismulu nu se pote extermina intr’o singura generatiune si nici in doue. întrebaţi, va mai rogu grasi, pe poporulu Angliei, care a luptatu 200 de ani pentru libertatea sa. Vedeţi pe Irlandi’a si luptele lui Daniik O’ Connel in cei 40 de ani. Poporulu Franciei lupta dela 1790. Dara Secuii noştri, cei de unu sânge si de aceeaşi limba cu maghiarii, suntu ei liberi? Vai de capulu loru, vai de »Székely szabadság a loru! Adauge la tata acesta lips’a de sciintia, cultura, civilisatiune, sau civilisatiunea bastarda. Fortarea cumetrei. — Buna sór’a. Spune’mi dreptu cumetrico, Dta mai invitatu la céiu ori barbatu-teu? — Si eu si elu. Dara pentru ce mai intrebi cu atata aplombu cumetre? — Apoi mai deunadi candu caletoriramu amendoi pana la Sibiiu, se superase pe mine. Nu ti-a spusu nimicu? — Ce se’mi spuie, candu elu scie bine, ca eu totu-deauna ’lu am de reu, de cate ori se încurca cu Dvastra in politic’idilei. Barbatu-meu nu e făcuta pentru politica. Acea atmosfera sociala din Clubiu, care pentru mai multi romani au avuta urmări fatali, ametise si pe barbatulu meu că se credia, ca ar’ fi competenta in ale politicei. Dar’ las’ ca’mi vindecu eu barbatielulu, indata ce vomu da in primavara. Uite colo cumetre, catu e campulu de largu; aceea e politic’a nóastra, alaturea cu crescerea celoru patru fini si a finisierei dtale, scump’a mamei Corneli’a. (Isi stringe pe mic’a sa fiica in bracia si o sărută. Intr’aceea appare barbatu-seu). — Buna sor’a cumetre. Me astepti de multa ? — Buna se-ti fia anima. Nu aveam candu se ta astepta; stăm de vorba cu cumatr’a. — Se me pardonati domni mari politici, eu am se’mi vediu de alele mele, cumu dici dia cumetrei. (Ese). Scii ce cumetre? Ai unu diamantu de femeia, adeverata coroana pe capulu teu. Las’ calitatile sale exteriori, acesta frumsetia romanésca, acea sanetate constanta, — dara candu ti-o vediu catu lumea intre pruncii sei, candu-si ie pe celu de cinci ani se dica Tatalu nostru, candu se inverte intr’unu pitioru p’intre caseni ca se-i tiena pe toti in occupatiune regulata, atunci mi se imple anim’a de doru, se amu si eu nora cumu este Flacid’a dtale. Tóté cu tóté, dora unde si-a potutu insusi soci’a dtale acea puritate a limbei, acea pronuntiare fina, elegantia in expressiuni, idiotismi romanesci pe cari’i audi numai dincolo de munti? In Clusiu si nici chiaru in Alb’a, unde siediuse cu părinții sei, asia nu se vorbesce limb’a nóastra. Numai dela soci’a ctale se audu pe locurile nóstre expressiuni frumoase si curata romanesci ca: A ti se face (de ceva). A taia cu dinţii babei. A trage a mare. A ave scaunu la vorba. A se scula cu nóaptea ’n capu. S’a dusu pe copca. Mai e unu dealu a’ o vale, s’ o limba de pădure. Ai scapatu cu facla curata s. a. Ai uitatu cumetre, ca Luci’a, sora mai mare a Placidei e maritata in Bucuresci, ca ea de fata se adopera se-si formedie limb’a după corespondentele soru-sei, care totu-odata ’i tramitea mereu mai alesu scrieri de ale lui Eliadu, anume Gurnerulu de ambe sexe, cumu si scrieri de ale lui Negrutiu. Bolintineanu, Boliacu, Alexandri s. a., era dupa ce ne luaseramu, in cei trei ani de anteiu petreceamn cate siese septemani pe la Mehadi’a; acolo soci’a mea lua lectiuni din limba noastra, fora gramatica si fora professora. Scoal’a sa era conversatiunile cotidiane in unele mici societăți alese, in cateva familii de o cultura superioara. Aci ea era numai urechia, si nu vorbiea decatu numai candu se facea cate o pausa in conversatiune. Atunci Placid’a mea cauta si află cate-o materia, prin care da iutrementu nou conversatiunei. Iti credu totu ce-mi spui, dara cu atata inca nu mi-ai revelatu c&us’a principale a perfectiunei sale in limb’a nostri. Am vediutu si unele scrisori de ale cumetrei. De unde acea observare a regulilor ortografice, candu dumneaei, pre catu sciu eu, nu cunósce limba latina, si totusi scrie mai regulata, decatu multime de barbati trecuti prin scólele latinosei ? La acestea nu sciu se-ti respundiu, intreba-o pe ea. Nu’mi va satisface curiositatea. Am observata eu de multu, cumu se feresce, ca nu Cumura se trdea in ochii barbatiloru de femeia literata. Spune-mi mie, in ce limba vorbiţi de regula cu copilasii ? De regula romanesce, eu nuse mai troncanescu uneori si nemtiesce; alteori ii chiamu la mine pe unguresce, pentru ca suntu de părere, cu copii nostri se invetie si celelalte doue limbi ale patriei; dera dela mame loru nu audu alta decatu numai limb’a nóastra. Acuma pricepu. Adecă cumetra face intocma cu femeile romane din Macedoni’a, care nu sufere vorba turcesca sau greceasca in sanctuariulu loru; apoi sparga si capulu turcii si grecii cu limbele loru cumu le va placea pe din afara, in viati’a publica, in acta administrative si judecatoresci, caci in familiile noastre n’au intrare nici ca prin chiaiea usiei. Asia deranta numai dupa ce ai esitu din casa, afara pe straja, in piatre, la drumu, in adunări amestecate, începi se amesteci limbile? Camu asia. Ti-ai data vreunu copilu la scola? Pe cei doi mai mari. La care? Eu eram se-i dau mai antaiu la cea nemtiasca, pentru ca se invetie de mici o limba străină; dara mi-a cautatu se făcu pe voi’a Placidei, care me mustrase dicându-mi, ca dara nu vreu se-i făcu de pe acuma renegați, si asia ’iam datu la scoal’a nóastra primăria. Emili iuse trecu in anulu acesta la gimnasiu. La care ? *) Forum dominale, numitu airea patrimoniale, boierescu, era compusu din deregatori de ai dominiului, de cari era camu multi; celu de antaiu se numea prefectu, alaturea cu elu Jurium inspector, specie de jurisconsulta, advocata si procuroru in aceeasi persoana, apoi derogatoriu (tisztarto), rationistu sau comptabilu (számtartó), chieiaru (kolcsár), regius, specie de controlloru, mai alesu la adunarea bucateloru de pe campu, la culesu de vii, trierată etc. Prea me iai de scurtu cumetre! Ge ti-a casiunatu era asupra mea? (Dóamn’a casei intra spre a invita pe barbati la caiu). (Va urmă.) Inmormentarea IU. Francisca Deák. Pana in 3 Febr. sosiră din toate partile monarchiei, după invitarea si avisarea făcută de catra respectivii presiedinti si ministri, la vr’o patru sute persoane distinse si la vr’o 60,000 alti patrioti, incatu erau plene stratele pe la 11 ore, înainte de amedie, candu începu ceremoni’a inmormentarei, sub trasulu toturor clopoteloru. Itapresentantele Mai. Sale regek generalik Mondel, archiducele Iosifu si ducele de Goburg cu sociale, Juliu Andrássy, ministrii maghiari s. a. procesera in academia, si cu intonări de choruri se incepu actulu inmormentarii de primatele Ungariei Simor, cu mai multi archiepiscopi si episcopi cu asistentia. Koloman Ghiczi presiedintele camerei tienu una cuventare funebra. Se puse apoi sicriulu mortului pe calesa si incepu una procesiune gigantica cu vreo suta de prapore si flamure in doliu. Mai multe capelle militari intonară piese lugubre pana la mormentu, intre spaliera formata de armata. Stratele prefăcute in doliu, lampele de gasa îmbrăcate in doliu ardea pretutindenea, o mulţime de oameni din toate ferestrele si inaltiarile -si aruncă privirile asupra impuitoriului conductu. După trasura cu sicriulu mortului mergea arie încărcata cu 1600 de cunune tramise din diverse orasie, comune si privați din toata tiara. Apoi urmă după preoțime si sicriu conductulu, in frunte cu generalik Mondel, archiducele Iosifu s. a. s. a. Barones’a Nopcea representa pe M. S’a regin’a, după telegrame lui „K.*, sosita la inceputul actului. — Blasiovil 5 Faun 24 Ian. 1876. Precandu statulu maghiari este ocupata cu astrucarea ossamenteloru celui mai mare fiiu alu seu, pre atunci ministeriulu de resbelu din Vienna se grabesce a concentra trupe presta trupe la confintele sudice ale acestui stata maghiara. Diariului prussacu „Augsb. Alig. Ztg.‘ i se comunica din Petruvaradia in confiniele militari provincialisate, cum ca acolo, ar fi sesitu deja ordinul, ca in restempu de 14 dile personde civile se evacueze toate casemattele si cuartirele. Regimentulu Cesaroviciu, care se afla acolo in garnisona a primitu ordinu de a pleca la Semiin, ca in locuri ii va veni o garnisona de mai mute mii de trupe. Totu asemeni scrri se comunica ti din fortareti’a Essecu. Conducătorii nsurgentiloru trenura dilele trecute o conferintia intr’unu satu langa confiniele montenegrine si a consultară, ca ce atitudine se observe facil de ictiunea diplomatica a poteriloru in Constantinopol La acesta conferintia a fosta representata si prtit’a de actiune din Serbi’a, era pre de alta pare representantele Montenegrului inca n’a lipsita, aruia i se dede chiaru si deosebit’a onoare de a face presidiulu in decursulu adunării. Prim’a intrbare, asupr’a careia avu adunarea se decidă, a fostu ci ce ar fi de facutu in acelu casu, candu poterile evopene ar provoca pre insurgenți, ca se depună anele. La propunerea presiedintelui montenegrinu s'a decisu, ca nice intr’unu casu se nu de armele di mana, ci se se continue lupt’a pana candu voru scapă cu deseversire de juguri turcescu. Totu-cata presiedintele observa, ca dinsulu este autorism se declare, cumca Montenegrulu si-a castigatu lurtate deplina in faptele sale. — De aici se vede,ca proiectata de reforme alu lui Andrássy nu vaapta se potolesca furi’a insurgentiloru, pentru acei se crede de lipsa concentrarea truppeloru austr.ee la confiniele de catra Bosni’a. De pre caipulu de lupta se comunica, ca insurgentii ar fi Itutu pre turci la satuk Neum langa portulu Gcu, inse ar fi strabatutu prea departe, asia inca au ajunsu in foculu nailoru de resbelu turcesci din acelu porta. De observatu este inse, ca polulu Clecu esta austriacu si impregiurarea, ca nre turcesci ar fi puscatu asupra insurgentiloru, valve in sine o violare a drepturii