Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-08-05 / nr. 60
înscrierea membriloru. Patru membrii nuoi pe gretia (cu cate 100 fl.) si optu membri nuoi ordinari s’au inscrisu. — In sied, din 12 s’a discutatu per longum et latum asupr’a unoru modificări propuse a se face in regulamentu si asupr’a altoru cestiuni mai puținu însemnate. S’a votatu budgetulu Associatiunei pe anulu venitoriu in sum’a totala de 5600 fi. v. a. Propunerea dlui Dr. Popoviciu-Barcianu in privinti’a feiei Associatiunei s’a pusu ad acta pana la alta adunare. In fine s’a numitu cunoscutulu literatu francesu si professoru de limbile orientale la universitatea din Parisu Emiliu Picot, membru onorariu alu Associatiunei si s’a decisu ca loculu unde va avuse se tiena adunarea generala a Associatiunei in anulu venitoriu, sefia Blasiulu. Presiedintele a inchisu apoi printr’o scurta vorbire siedinti’a ultima a adunarei generali. Brasiovil in 4/16 Augustu 1876. Diariului Kelet“ din Olusiu anuncia cu mândria, ca redactorele seu este agramaditu cu o multime de processe de pressa, provocate prin corespondinti’a publicata in colonele acelui diariu despre conferinti’a romaniloru, tienuta la Alb’a-Iuli’a in caus’a evenimenteloru orientali. Anume advocatulu din Alb’a-Iuli’a luonu Costeriu, candidatulu de advocatu Piposiu si Dr. Ioanu Ratiu, advocatu in Turd’a, ar’ fi intentatu împreuna processu de pressa contra acelui diariu, era procurorulu regescu din Clusiu si judele cercualu din Odorheiu Basiota l’ar fi incusatu fiacare separatu. Comunicandu aceste, numitulu diariu face apoi coragioasa observare, ca vasei seste la vorba cu toti. Acestu coragiu se baséza de buna séama pre impregiurarea, ca pana acum nu s’a datu inca casu, ca unu scriitoriu unguru, care a calomniatu, defaimatu si insultatu cum i-a venitu la gura pre barbatii mai distinsi ai poporului romanu, ba chiaru si pre intrega naţiunea romana, se fia fostu dechiaratu de culpabilu si ca atare pedepsitu in sensulu legii după gravitatea culpei. Redactorulu dela »Kelet“ crede deci, ca ceea ce nu s’a mai intemplatu in statulu ungurescu, nice nu are se se intemple, si mai vertosu in diu’a de adi nu, candu maghiarii sunt asia de inversiunati contra romaniloru. — Cu tote aceste inse noue ni place a crede, ca crim’a de tradare de patria, cu care numitulu diariu a voitu se infereze pre mai multi barbati romani, se va sparge de asta-data in capulu calomniatoriului, care cu scornituri si fantasmagorii a voitu se-si realiseze unu scopu dintre cele mai punibile: a voitu se pornesca orbesce poterea de statu cu tota urgi’a sa asupra poporului romana si a inteligintiei sale, se alunge din posturi pre funcţionarii romani si se imple temciitele maghiare cu ei si cu alti buni patrioți dimpreună cu ei. Inse de asta-data nu si-a potutu ajunge sceleratulu scopu, pentru ca justiti’a, desi maghiara, totusi nu s’a lasatu s’a rapesca scorniturele reutatiose ale unui calomniatoriu de professiune, ci a inceputu a cercetă, spre a scote adeverulu la lumina; acestu adeveru s’a aflatu, pentru ca s’a doveditu, ca din cele comunicate de diariulu »Kelet“ din Clusiu, n’a fostu nimicu adeveru, ci numai scornituri, numai calumnia pura. Pentru aceea aceasta justiția trebue se se intoarca acum asupra aceluia, care a portat’o de nasu si a facut’o de rușine, si dela acel’a se cera repararea demnității sale, se cera satisfactiune si totu-odata se da satisfactiunea ceruta si celoru ce au fostu calomniati si incriminaţi pre nedreptu. Fiat justiţia. . . . — Arestările intre serbii din Ungari’a nu se mai finescu. Firulu electricu ne spune, ca in registrulu celoru arestaţi pana acum se mai damu locu si primului notariu din Panciov’a cu numele Bechiciu si redactorelui dela diariulu serbescu ,Graniciarulu“, alu cărui nume este Pavloviciu. Se dice, ca la ambii acesti barbati s’au aflatu harthii compromitietorie. Lupt’a decidietoria inca nu s’a intemplatu intre turci si serbi, inse cu tote aceste, déca ar fi se damn crediementu sciriloru si reporturiloru din diurnalele turcofile, apoi ar trebui se notificamu si noi, ca victori’a finale este pe partea turciloru, ca ar-t mat’a serbésca este nu numai in retragere, ci este chiaru distrusa si incapabila de orice lupta ulterioara. Dintre aceste sciri inregistramu si noi aci vr’o cateva. Se dice adeca, ca principele Milanu ar fi sositu in Belgradu pre sub ascunsu, ca ar voi se conchiame adunarea nationale pentru că se inchiaie pacea, inse Ristici nu se invoiesce. Totu din acelu sorginte se comunica in acelasi tempu, ca Ristici si-a datu demissiunea si in culpa pe facia pe principess’a Natali’a, care ar fi provocatu resbelulu prin promissiunile sale rusesci; dinsulu n’a fostu decatu esecutorulu vointiei si alu dorintiei principessei. Domnitoriulu n’ar fi primitu demissiunea lui Ristici pana nu se va întruni comissiunea de 17 membri a camerei naționali. La aceste se mai adauge, ca principess’a vre se fuga, ca atatu pentru dins’a catu si pentru principe s’a pregatitu locu de refugiu in Semlina. In paralela cu aceste faime surde, cari se reducu toate la faptulu, ca principele Milanu, aflandu ca principessa este cam morbasa, fiindu aprópe de momentulu nascerei, a sositu in Belgradu pre neasteptate, de unde se va intorce la este, indata ce principessei i va fi mai bine, — in paralela cu aceste faime dicu, se vorbesce multu si despre reinsanetosiarea sultanului, asia incatu atunci, candu victori’a armeloru turcesci va deveni fapta, sanetatea lui Muradus. inca va poté fi pre deplinu restaurata. Pre langa toate aceste apoi foile maghiare nu mai incapu in piele de bucuria, ca Turci’a »omulu celu morbosu* a doveditu lumei ca traiesce si ca este inca vigoroasa; ca ea este in stare se reporte victorii însemnate atatu pre campulu sângelui, catu si pre campulu diplomaţiei. Omulu celu morbosu si-a galvanisatu vechii sale poteri si e are tatu lumei, ca sdle se-si păstreze provinciele sale in acelasi modu, in care le-a si ocupatu, adeca cu sabia si fortia bruta. — Atata entusiasmu pentru turci numai dela unguri se poate asteptă, cari de fric’a slaviloru si-au uitatu, ca odinioara turcii i-a trantitu si pre dinsii la pamentu. Astadi inse ungurii nu se mai temu de turcu, pentru ca desi se entusiasméza pentru dinsulu, totusi bine stie ca este morbosu, ca nu mai poate ce a potutu. — In fine insemnamu, ca armat’a serbesca este inca departe de a fi distrusa. Ea s’a concentratu in valea Moravei, unde se astepta lupt’a cea mare, lupt’a pre viétia seu moarte. Dela resultatulu acelei lupte va depinde totulu. Sesiunea actuala estraordinara a camerei romane este închisa. In siedinti’a de Sambeta (12 Aug. c. n.) a senatului a datu citire d. primuministru mesagiului domnescu datatu dela Sinai’a, prin care principele multiumindu represintantiloru natiunii pentru zelulu si patriotismulu cu care au respunsu la apellulu seu si pentru concursulu sinceru si lealu ce au datu guvernului in aceste impregiurari si considerandu, ca timpulu este prea inaintatu astadi pentru a se prelungi sesiunea acestea estraordinara, declara închisa sesiunea actuala a camerei. Unu mesagiu identicu s’a cititu si in adunarea deputatiloru. Senatulu nepotenduse complectă nu a potutu tiené siedintia in cursu de mai multe dile. In fine totusi alergara membrii absenţi ai senatului, marii proprietari la apellulu ce le-a facutu biuroulu senatului dela lucrările câmpului in sala siedintieloru dela universitatea din Bucuresci si astfeliu s’au potutu resolvă cestiunile cele mai urgente si neaperate mersului affaceriloru intr’o siedintia de di si alta de nópte. Organulu partitului natiunaluliberalu »Romanului dupace a constatatu acést’ala inceputulu revistei sale dice: »Multiumita simtieminteloru majoritatii senatului, dificultățile fiindu déj’ înlăturate din acést’a parte, se ne ocupamu acuma d’intr'unu punctu de vedere practicu si scientîficu, de marea cestiune astadi la ordinea dilei in Romania, de darea in judecata a fostiloru ministrii.“ In adeveru, numitulu diuariu de unu timpu incóce mai numai de acesta punere in acusatiune a ministriloru, cati au guvernatu dela 1871 incóce pana la venirea noului cabinetu, se ocupa. Colonele si a celorulalte diname din Romania se implu de cestiunea acest’a, care a formatu unulu din cele mai principale obiecte ale desbateriloru in camera. Singuru numai reportulu deputatului A. Stolojanu pentru punerea in acusare e de apróape doue coli de tipariu si a trebuitu se se publice in suplemente. Amu fostu amintitu ca camer’a, careia ii compete dupa constitutiune acusarea ministriloru, a alesu o comissiune pe care a insarcinat’o cu acusarea si cu instructiunea processului. Punctulu acest’a din urma că camer’a adeca se fia pe lenga aceea, ca face pe acusatoriulu totu-odata si judecatoriu de instructiune, a datu ansa la discussiunile cele mai înfocate in pressa atatu, catu si in camera. Avemu înaintea nostra unu casu din cele mai esceptionale. Pentru acuma nu potemu intră in meritoriulu lucrului, constatamu numai, ca partitulu guvernamentalu sustiene susu si tare, ca in faci’a lipsei unei mai de apróape determinatiuni in legislatiune asupra intrebarei, ca cine este chiamatu a face instructiunea processului contra ministriloru acusati, camer’a er’ nu Curtea de cassatiune este in dreptu a îndeplini in casula de facta mis- siunea judecatoriului de instructiune. »Romanului justifica procedura camerei in darea in judecata a ministeriului din 1871 atata cu momente ale ratiunei, catu si prin aceea, ca o aduce in conformitate cu practica parlamentara a Engliterei. In comissiunea memorata au fostu aleși dnii: Dumitru Bratianu, N. Ionescu, A. Stolojanu, N. Fleva, N. Voinovu, Em. Statescu si D. Giani. Aceast’a comissiune e chiamata del’ a sustiene acusatiunea fostiloru ministri înaintea Curții de cassatiune, totu-odata va avea se parte si instrucțiunea processului. Cu ocasiunea discussiunei ce avu locu in camera relativa la acesta atributiune deputat. Marzescu si ministrii Cogalniceanu, Epureanu si Ferechide s’au fostu oppusu planului dupa care comissiunea acusatoare se aiba dreptulu a face si instrucţiunea. Cris’a ministeriala ce a urmatu dupa acést’a siedintia, respandirea unoru amenintiari cu punerea in arestu preventivu a fostiloru ministri si cu secuestrarea averiloru loru, temeri de isbucnirea pasiuniloru si a ureloru vechi au contribuitu a produce oarecare nelinisce in tiera. Neliniscea pare ca a crescutu prin aceea, ca barbati că Dumitru Bratianu, Voinovu si Giani -si dedlara d’odata dimisiunea din acea comissiune acusatoare. Organele conservatoare se’ntielege interpreteaza toate aceste eveneminte numai in favorulu causei ministriloru pusi in acusatiune si striga in gur’a mare, ca rosii voiescu se diviseze tier’a se comuta acte de resbunare. Agitatiunea in favorulu ministriloru acusati este mare; ea a trecutu fruntariele tierii si s’a straplantatu pana si in foile noastre dualistice. »Pester Lloyd“ respandesce in toata lumea scrrea, ca Domnitoriulu Carolu ar’ fi disgustatu, ca ar’ fi declaratu, ca cu nici unu pretiu nu va suferi pentru durata unu ministeriu alu rosiloru, ca va dissolva camera si se va incungiura orasi cu elemente conservatore, ca ar’ preferi mai bine a abdice la tronu decatu se guverneze cu acestu ministeriu si altele asemenea. Scornituriloru acestora reuvoitóre nu le potemu dă nici unu crediementu. Cu toate aceste trebuie se constatamu, ca esiste mai cu seama la partea cea mai pucinu interessata si mai patriotica a tierii oarecare gradu de nelinisce si ingrijire facia cu cele ce se petrecu astadi in interioru. Multi se intreba, fiva are grandiosulu acest’a processu inauguratu pentru binele tierii? Aduceva elu imparati’a dreptăţii, legalităţii, libertăţii adeverate in Romani’a sau ca va produce noue si mai triste desbinari? — Ne marginimu a inregistră aci inca numai unele păreri ale diamieloru romane din provincia, caracteristice pentru situatiunea presinta. »Vocea Prahovei* din Ploiesci dice intre altele despre acusatiunea fostului ministeriu: »Trebuia se se faca necesarminte acést’a, pentru ca trebuia se se de justiția drepteloru reclamatiuni ale tierei, trebuiă se fia ascultatu tipetulu poporului care d in lungulu timpu de 5 ani de sugrumare si de terorismu începuse a crede ca poterea legiloru ajunge totdeaun’a pe cei mici, nici odata pe cei mari. Poporulu ajunsese se creda ca hoți se dicu numai aceia