Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-01-04 / nr. 1
A. Regulare» afaceriloru institute unei. §3—4 inel prescriu modulu, cumu e ase im*parti venitulu din fundatiune» basilitana pre diversele institute e invetiamentu dein locu. § 4. Institiiunea in fiacare institutu de invetiamentu o conace Directorele cu profesorii respectivi. § 5. Directe potu fi vre-unulu deintre canonici ori deintre profesorii respectivi. Directorii se denumescu de dinariatulu metropolitans § 6. La cedrele profesoresci dela toate institutele se voru ajca profesori ordinari, censurati si aprobati de cmisiunea censuratoria locale, cari si câ atari au seervescu unu anu de proba, de nu cumuva au seitu mai înainte cu sapienti. Dapa anulu de prol profesorii ordinari se denumescu, se intarescu provedu câ atari cu decretu de ordinariatulu etropolitanu. Numai lips’a de profesori ordenari se voru aplica profesi suplenti. Conditiile de a poté fi ceneva denumitu de profesore suante suntu : a) Cu respectivulu se fia depusu amenulu de maturitate la vre-unu gimnasiu puicu, b) se fia absolvatu studiale teologice in vruna facultate teologica, ori cursulu pedagogicu vre-unu institutu pedagogica mai inalta. Profesi suplenti inca se denumescu de Ordinariat dupa ascultarea opiniunei directorului. § 7. Pofesorii potu fi: ordenari, suplenti si estraordinari. Pesorii potu fi : a) Ibachii basilitani profesi, censurati si aprobati icomisiunea censuratoria locale. b) dividi devn derulu seculariu cualificati. La scoleleormali se potu aplica si iadividi seculari. Si acestimntu obligati a depune censursa înaintea comisiun locali, si numai după aprobarea acesteia voru fi nurniti de ordenari. (§ 6.) 2. Profesori suplenti potu fi celi ce posiedu cualificarile prescrise in § 6. Acestia inse suntu obligati,ca in restempu de 3 ani dela denumire se depn censur’a pescrisa, la devn contra se voru di mitte. S.profesori ettraordenari ce denumescu la obiectelistraordinarie aceli individi, cari producu atestata cunoscu bene artea respectiva. Eli se aplica inceputu numai in modu provisoriu, era după «dau probe de capacitate si activitate, se denumu definitivi. (privire la profesorii ce erau in funcțiune pre teulu, candu s’a compusu regulamentulu, s'a stator, se fia consideraţi de ordinari toti acelia, l au avutu 6 ani de servitiu, si in acestu tempau datu probe de cualificatiune, si si-au implin misiunea cu accuratetia. . Profesorii ordinari voru remane in oficiu „de una te pana candu cu receruta acuratetia voru cerete oficialoru sale, de alta parte, pana candu vreo alta recerentia urgenta a Archidiecesei nu va fi aplicarea loru la alte oficia archidiecesane.“ Profii ordinari suntu obligati a compune si a da tipariu manuale corespundietorie dein respectiveoru specialități. Manualele voru fi aprobate mai taniu de ordinariatu. 9. Directiunile respective suntu obligate cu finiemestrului II ori si alta data, candu se va pot da ordinariatului informatiuni esacte si cosntiose despre portarea morale si oficiosa a profilorii respectivi. Stematismu basericescu. Naţiunea noastra simte foarte tare lipsa de infatiuni exacte despre starea cleruriloru sale. Iu din*midiulecele cele mai eficaci pentru scop acesta este stematismulu seu cathalogulu, cum : dice statisticu alu unui cleru; de aceea ar’ fi de doritu, cu macaru la cate 4—5 ani odata e publice pentru fia care diecese si archidiecese atismulu clerului respectivu, inavutitu cu tótematiunile statistice necessarie. Dilele aceste ne veni dela mana binevoitoriamatismulu veneratului cleru alu ardiecesei metropolitane greco-catho-i a Alba-Iuliei siFagarasiului pre la 1876. Blasiu, cu tipariulu seminariului idiecesanu 8-vo, pagine 356. Fre catu soimu noi, in Blasiu mai esisera înainte de restaurarea metropoliei, doue siematisme, unulu si celu da antaiu pe anulu 1835 si alu doilea sau déca voimu se ne esprimemu asia, a doua editiune rectificată pe an. 1842. Amendoue acele siematisme suntu redactate in limb’a latina, care pana in acele tempuri era si limb’a diplomatica a tierei. Din periodulu nou alu metropoliei cunosceriu inca numai siematismulu publicatu pe anulu 1871, după care urmă, acest’a pe 1876. Celu care nu-si va pregeta de a compara, fia si numai datele statistice din aceste patru stematisme, va face unu studiu in adeveru instructivu. Cate prefaceri in acestu periodu de ani patrudieci! Dara inca deca le vomu compara cu fragmente publicate de dd. Cipariu si I. M. Moldovanu de înainte cu 100 si 140 de ani, scoase nu din stematisme, care nu era, ci din actele unora sinode conservate ca prin minune! Si noi inca totu pessimisti ? Dera se ne intorcemu la siematismulu ce ne stă de inainte. Prin infientiarea celoru doue episcopii sufragane, diecesea Fagarasiului transformata in archidiecese fu redusa dela marele numeru de 1360 parochii si 602 filie numai la 722 parochii si 435 filie; dera chiaru si aceste cifre represents unu numeru prea respectabile pentru orice archidiecese din lumea Christiana, a cărei missiune pre catu de grea, pe atatu de sublime, este a inainta fericirea temporale si eterna a populatiunei din care este compusa. Din stematismulu acesta se pote cunosce bine organismulu intregu eclesiasticu si scolasticu alu archidiecesei, in a cărei frunte sta astadi Esc. S’a preasantitulu Domnu Archiepiscopu si Metropolitu Dr. Ioanu Vancea, alesu in 11 Augustu 1868, installatu in 11 Aprile 1869. Vener, capitulu e compusu din 10 canonici, cari suntu totu-odata asessori consistoriali, au si alte diverse oficia, specificate fiacare la loculu loru. Santulu scaunu metropolitanu sub presiedenti’a archiepiscopului metropolitu are cu totii 30 assessori consistoriali, caci adeca protopopii actuali si onor. inca se numera intre assessori. Districte protopopesci suntu 39. Numerulu sufleteloru gr. catholice, din archidiecese 370,132. Prunci scolari 36,527. Preoti suntu 712, era parochii vacante in a. 1876 era 91. Theologii cari au terminatu studiele, dara inca nu s’au chirotonitu, numai 25. Theologi in seminariu la cursu de patru ani 62. theologi esterni 19. Alumni in scóla pedagogica (preparandia) 23. Professori de s. theologia 7. Professori gimnasiali 15. La scoala normala de baiati in Blasiu 1 directoru, 3 professori; la cea de fetitie 1 directoru una professore, 2 professori. La cea din Orlatu 4 (cu catechetulu). La cea din Regina si Vaida recea totu cate 4. La cea din Ohab’a 3. Afara de stematismele dela Blasiu, noi mai cunoscemu inca numai urmatoriele, din care poate cineva trage informatiuni despre starea catorura diecese romanesci, firesce numai pentru trecutu. Universalis Schematismus ecclesiasticus et literarius craeci non uniti Ritus Ind. Regni Hungariae et M. Principatus Transilvaniae. Pro Annis 1833/4 Budae 8vo mare, pag. 202. De vi se pare inse, ca „Dioecesis transilvaniensis“ (Archidiecesea de astadi), care singura face catu patru diecese din Ungaria», e representata numai cu doue pagine din 202! Schematismus der griechisch-orientalischen Bukovinaer Dioecese für das Jahr 1849. Czernovitz. Schematismus venerabilis cleri dioecesis Lugosiensis Gr. c. pro anno a Christo nato 1858 Lugosini. 8-vo micu pag. 63. Acelasiu in editiune rectificată pe a. 1868. Ce nu are plaţi pentru theologu, statisticu, istoricu, economui nationale, cate unu stematismu „bogatu“, redactatu după unu methodu practicu, din tote diecesele romanesci si din cele amestecate si inca asia, ca la fiacare parochia se fia adnotata si limba sau limbile materne ale poporaniloru, cumu este la cele din Blasiu, precum si numerulu scóleloru, classeloru, scolariloru. Se speramu, ca multu in doi ani just’a nóstra dorintia se va împlini. Romani ’a. Bucuresci, 11 Ianuariu (30 Dec.). Eu cunoscu pe acestu poporu alu capitalei de ani patrudieci, adeca in a dou’a generatiune. L’am vediutu agitatu de valurile politice in érn’a din 1837/8, candu consululu russescu br. Rückman ae încercase a vîri in constitutiunea de atunci a tierei cu ajutoriulu baioneteloru unuiu, prin care tier’a era se devină gubernementu russescu. L’am vediutu in Decembre 1842 la alegerea lui Georgiu Bibescu, candu nóaptea intrega nimeni n’a inchisu ochii. Am assistatu la revolutiunea nesangerosa din 9/21 Iuniu 1848, am vediutu miile de oameni alergandu înaintea lui Suleiman-pasi’a, si totu asia mai tardiu in castrele lui Omeru-pasi’a, cu manile gole, fara a considera intru nimicu catastrofa ce era sa urmedie in minutulu celu mai de aproape. Am insocitu pe cei exilati si espatriati cu glotia la Brasiovu, Sibiiu, Cernautiu, Vienna, Drezda, Parisu; am statu luni intregi cu ei si am partecipatu la suferintiele loru pentru patria si natiune. Am fostu martoru la suprema crisa provocata prin delaturarea vointiei europene si alegerea de unu singuru domnu pentru ambele principate in an. 1859. In fine catastrofa si toate evenimentele din 1866 ne suntu la toti in memoria proaspera, caci ele au fostut decisive asupra vietiei nóastre politice si nationale. Dara tóate acele furtune si valuri politice din trecutu nu se potu asemena cu cele pornite acuma, dela 15/27 Decembre incoce. Celu, care cunosce pe acestu poporu numai din timpuri normali si din pros’a vietiei cotidiane, nu ’si poate crede ochiloru sei de ceea ce vede astadi. „Toate „ni s’au disu, ca suntemu: daci, slavi, goți, amestecătura de sclavi ai Romei, numai turci, numai „otomani nu ne-a insultatu nimeni pana acumu*. Turcii maimutiescu pe maghiari, ei catodia se ne schimbe numele, ca cu atatu mai usioru se ne poata răpi totu, tiara, limba, religiune, mai pe urma se introduc» cu Alcoranulu loru si poligami’». Se ne rapesca nevestele si fetele spre a te ingropa in haremurile loru. Constitutiune otomana? Auditi batjocura. „Alcoranu si constitutiune!“ Pentru ca se auditi manifestatiuni de aceste patriotice, nu aveţi se mergeţi in cluburi, in care se aduna oamenii cei mai de frunte ai tierei, ci descindeti la poporul; mergeţi in piatrele si localurile, in care se afla asia numita plebe, classes numita aici a mitocaniloru (suburbani). Apropiati-ve dera poteti pe necunoscute,(incognito) de gruppele junimei, pentru ca se cunosceti, de ce spiritu e dominata, si atunci -mi veti da dreptate, daca ve voiu spune, ca asia inversiunatu nu am vediutu niciodata pe poporulu acesta, si ca repausatulu Ioanu Eliadu, care -si cunoscea perfectu natiunea sa, avuse mare dreptate dicundu, ca romanului in stare se sufere multu, dara se nu catedie a-i deseca patienti’a si a-lu impinge la estremu. Abstractiune facundu pe unu momentu de insult’» turcesca, aici nu da nimeni unu baraboiu pe constitutiunea lui Midhat-pasi’a. Las' ca noi ne cunoscemu prea de aprope cu turcii cei mari si soimu din mosi de stramosi ce le platesce parol’» data, le cunóscemu si dogmele religiose si maximele de statu, dara chiaru in Europia, cate constitutiuni nu s’au datu poporatoru de voia de nevoia si apoi era s’au cassatu! Franci’a dela 1790 pana la 1848 avuse noue (9) constitutiuni, dintre care cateva s’au innecatu in balti de sânge, altele au cadiutu de ghilotina si unele s'au exilatu la St. Helen’a ori la Catenn’a. Era la DV. in Austri’a? Frumósa constitutiune din Aprile 1848 fu inpuscata de Windisgraetz impregiurulu Vienei. Cea din Decembre 1849 o innecara la 1851 in Dunăre deodata cu republic’» Franciei, care se iuneca in Sen’». Constitutiunea unguresca o duseră cazacii dela Siri’a (Világos) in desagii loru cu jocaria la copii in tierile dela Wolg’a. Diplom’a voastra din Octobre 1860 o mancara vîrcolacii ca pe lun’a plina. Patent’a din 26 Februariu 1861 o taiara cu sabii’a in doue la Königgrätz, precum dicu turcii, ca taiase Mohamed lun’a. Se facu dualismulu vostru. Va mai dura si acela catu dor’a ’n păru? Midhat-pasi’a cumula ce e dreptu, cele mai multe drepturi fundamentali culese din cele mai bune constitutiuni europene; este inse foarte justa întrebarea, daca crede em insusi in possibilitatea de a le realisa fara crunte versari de sânge. Cu aceste voie am se ve arata, ca romanii nu se voru lasa cu viatima odata, ca se mai fia batjocoriti decatra turci, cu atatu mai putinu se voru supune vointiei loru in nici o privintia mai multu. Ati observatu in „Monitoru“, ca in arsenalulu nostru dela Tergoviste s’au sistatu lucrările, si ca acela se prefacu in depositoriu de minciuni; dara cu atatu mai multu se lucra in arsenalulu din Bucuresci, unde suntu aduse si concentrate acuma si companiile de laboratori ocupati mai inainte la