Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)

1877-12-04 / nr. 95

„Gazet’a“ ese de 2 ori; Joi’a si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a.­­fieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2x/2 galbini mon. sunatoria. Amilii XL. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata a 30 ev. val. austr. de fia­care publicare. XTr. 15. BRASIOVU, 16 i 4 Decembre 1877. R e s b c I n I u. Brasiovu, in 15 Decembre n. „Romanii au fostu cei d’antai, cari au zaritu mișcările turciloru. Ei au luatu cele trei redute mai dela inceputulu luptei. Dupa acést’a prima isbanda ei au intorsu bateriile loru dela Opanez contra fortieloru lui Osman-pasi’a, pe cari le luara din caste, asteptandu, ca a 2-a divisiune romana din Grivitz’a si trupele lui Skobeleff se poata pe­­trunde in orasiu si se le atace pe la spate. Ro­manii au avutu forte puţini răniţi, multiamita ra­pidității si impetuositatii atacului loru. Perdenle russiloru sunt inca necunoscute, ale turciloru sunt foarte mari “ Astfeliui relateaza o telegrama din Bogot (12 Dec.), constatandu prin acestea, ca tru­pele romane au luatu parte forte insemnata la victori’a din 10 Dec. Dupa unu buletinu alu „Monitoriului“, care confirma amenuntele aduse de noi in Nr. trecutu, trupele romane au luatu posi­­tiunea dela Opanez si doue redute cu assaltu; a trei’a reduta s’a predatu. Pe lenga cei 7000 pri­­sonieri au mai cadiutu 6 tunuri in manile romani­­loru. Se mai anuneia, ca cu totulu s’au facutu prisonieri 7 pasiale, 60 tabere (batalione) adeca cam 40,000 turci cu putina cavaleria si s’au luatu numai 60 tunuri. Partea, ce revine romaniloru, e 10,000 prisonieri si vreo 20 tunuri. Pe prisonieri, cari voru fi trecuti in Romani­a, ii va escorta reg. 13 de dorobanti si alu 7-lea de calarasi. Pana vomu primi relatiuni mai detaliate de pe campulu de resbelu, ne marginimu a aduce scirite telegrafice de mai josu. Nu se adeveresce, ca Osman s’ar’ fi decisu a străbate liniile numai in urm’a unui assaltu generalu alu trupeloru russo­­romane, din contra cumu aréta si telegram’a de mai susu, romanii numai dupa ce au simntîtu, ca turcii voru se ésa, au inceputu ataculu. Telegramele oficiale russesci făcu mari elogiuri bravurei estraordinarie a lui Osman-pasi’a, dicundu ca încercarea lui de esire a fostu eroica si demna de aperarea escelenta de pana acuma a Plevnei. Imperatulu ia documentatu gradulu celu mai mare de stima prin aceea, ca ia redatu sabii a. Totu „Monitoriulu“ anuneia, ca in 12 Dec. 1. c. s’a celebratu la Plevn’a uuu Te-Deum, la care a asistatu imp. Alesandru si princ. Carolu. Imperatulu a remisu in acea di I. S. Domnitoriu­­lui marea decoratiune a sântului Andrem cu spade. Pe astadi, Sambata, sau celu multu Luni se astepta sosirea imperatului Alessandru in Bucuresci. *) Se făcu mari pregătiri pentru primirea im­peratului, care va petrece o di­­n capitala Ro­mâniei, comandate de generalulu Daniloff, intre G­orni - Metropol si Dolni-Dubnik, pe malulu stengu alu Vidului. Lupt’a a trenutu dela 8 ore de diminetia pana la 1 óra dupa . amediu. In acelasiu timpu generalulu turcescu îndreptă doue atacuri: spre Nordu contr’a positiuniloru romane dela Opanez si Bukov­a, si spre Sudu contr’a positiuniloru russesci situate spre redut’a capatinei de zaharu si redut’a galbena. Dela Opanez pana la Bukov’a turcii se aperara cu vigore contr’a romaniloru, in partea despre Sudu inse ei făcură mai puţina resistentia. Bogat, 11 Dec. Osman s’a predatu gene­ralului russu Ganetzky. Cu toata gravitatea ranei sale, elu a condusu in persoana negotiatiunile rela­tive la predarea s’a. Se dice, ca n’au fostu decatu stipulatiuni verbale si ca Osman a preferitu se se prede fara conditiuni, decatu se’si puna semnătură in dosulu unei capitulatiuni. Russii si romanii au intratu eri in Plevn’a. Marele duce Nicolae a dor­­mitu noptea in Plevn’a. Astadi s’a celebratu unu Te-Deum. Bogot, 11 Dec. De si informatiunile adu­nate pana acumu sunt inca confuse, se pare, ca Osman s’a incercatu se­nsa prin trei parti : spre Gorni-Metropol si Dolni-Dubnik la Nord-vestu , in direcțiunea muntelui Verde la Sudu si spre Opanez- Bukov’a la Nordu. Osman comandă in persoana trupele, care au operatu dela Gorni-Metropol la Dolni-Dubnik; asupr­a acestui punctu a avutu locu adeveratulu atacu. Turcii petrunsera pana in re­dutele ocupate de russi. Der’ la Sudiu si la Nordu turcii fura mai putinu norociţi. Ei fura completu respinsi pana in Plevn’a. Russii si romanii pe­trunsera in urma-le si apoi se intorsera contr’a lui Osman, care se sfortiă in modu desperatu se reusiasca cu ruperea linieloru. Osman se află ast­feliu prinsu intre doue focuri si trebui se depună armele. Poradim, 10 Dec. („Romanulu“.) Astadi Osman-pasiva cu toate fortiele sale desfasiurate a atacatu de diminétia positiunile de Nordu ale ro­maniloru si cele de Sudu ale lui Skobeleff; in urma densulu s’a indreptatu catra a 2-a si a 3-a divisiune a generalului Daniloff, intre Metropolu si Dolni-Dubnik pe steng’a Vidului. Lupt’a, foarte viua, a trenutu dela 8 ore de diminétia pana la 1 óra, la redutele lui Skobeleff (muntele Verde), Opanez­­a Romaniloru) redut­a galbena a genera­lului Katalei turcii au fostu respinsi si siliti a se retrage in Plevn’a, unde Osman-pasi’a cu tota ar­­mat’a s’a, s’a predatu russiloru si romaniloru. Bogot, 12 Dec. („L’Orient“.) Imperatulu Russiei va plecă neamenatu spre St. Petersburg. Dat’a depărtării sale e ficsata pe 15 a lunei cu­rente. Imperatulu ia datu lui Osman-pasi’a sabi’a inderetu, in semnu de stima pentru bravur’a per­sonala si pentru perseveranti’a s’a cerbicosa in aperarea Plevnei. Principele Carolu a visitatu astadi pe bravuru capitanu si ia strensu man’a, complim­entandulu pentru cavaleresculu seu curagiu. plecă cu-o parte din trupele, ce am sub comanda la D.-Dubnicu si dupa acelasi ordinu alu m. duce restulu de trupe ce urméaza a remané la D.-Dub­nicu, voru fi sub comand’a siefului corpului de grenadiri generalu-locot. Ganetski. Parasindu trupele ce remanu si care au fostu sub comand’a mea, ’mi făcu multa plăcere a le adressă iu generalu la toti multiamicile mele pen­tru serviciulu utilu ce au facutu si le dorescu din anima a ajunge scopulu ce neau propusu de a face prisoniera armat’a lui Osman-pasi’a ce este la Plevn’a, si sunt mai multu că siguru, ca noi vomu reuşi, pentru­ ca turcii nu voru pota cu nici unu pretiu trece printre liniile armatei nóstre si a manificei armate romane, aliaţii noştri. Multiumescu multu siefului divis. 3 de garda de inf. generalului Catalei si comandantului divis. 3 de grenadiri, adj. alu Maj. S. gener. Danilof, siefului divis. 9-a de cavaleria genaralu-majoru Lascareff, divis. a 4-a de cavaleria gen.-majoru Arnoldi, precumu si siefului brigadei 2-a de gre­nadiri gen.-majoru Brenezin si tuturoru pentru folositoriulu loru serviciu ce au adusu. Asemenea si cu cea mai mare plăcere mul­tiumescu comand, de regimentu de cavaleria gen.­­maj. Mircovici si colonelului de geniu Slimchevici pentru lucrările de fortificatiune, ce au facutu pe muntele Vorinschi, asemenea siefului de statu­­majoru colonelu Ciaicofschi pentru fortificatiunile ce a dirigiatu pentru divis. 3 de grenadiri si care le a ocupatu lenga satulu Susurlu. Simitescu si­’mi este că o datoria plăcută a multiami din anima trupeloru romane ce au fostu sub comand’a mea si cam s’au trenutu in totu­­deauna si in tote ocasiunile la inaltimea datorii­­loru loru si nelasandu nimicu de obiectatu asuprale, au meritatu consideratiunea M. S. Imperatului si aliatului nostru Alt. S. Carolu. Dorescu că aliantii a acestoru doue armate se fia una ocasiune la consolidarea pentru viitoriu a fratiiei militare intre ele. Multiumescu cu acést’a ocasiune din toata anim­’a mai cu séma dlui generalu Racovitz’a comandantulu divis. 4 romana, comandantului bri­gádéi de rosiori colonelu Cretianu, de calarasi Formacu si siefului brigádéi de infanteria colonelu Cantili si tuturoru trupeloru romane. Acestu ordinu dispunu a se citi in toate esca­­droanele companiile si bateriele. Generalu-locotenente Gurko. Sciri telegrafice. — (Agenti’a Havas.) Y e r b i t z ’a , 11 Dec. st. n. Plevn’a este in manile nóastre. Trupele nóastre s’au condusu cu celu mai mare curagiu. Osman a indreptatu prin­cipalele sale sfortiari asupr’a redutei russesci dela GornaEtropolu, care era ocupata de trei regimente. Turcii ajunseră pana la reduta si o ocupara. A­­tunci bateriile romane dela Opanez si dela Bucov’a începură unu foeu violenta contr’a lui Osman. In acelasi timpu trupele romane dela Grivitz’a si tru­pele russesci dela Sud reusiră se petrundia in orasiu si se se intoarca apoi contr’a lui Osman, care se incerca mereu cu incapatînare se rupă liniile noastre in direcțiunea Vidinului. Osman se afla pusa intre doue focuri. Cu toate acestea elu continuă de a luptă si nu depuse armele, decatu dupa­ ce fu greu ranitu. Poradim, 11 Dec. In lupt’a de astadi Osman a indreptatu principalele sale fortie contr’a celei de a dou’a si a trei’a divisiune de grenadiri. *) In telegrama nostra din Nr. trecutu s’a fostu strecuratu o erere, dicanduse, ca imperatulu „a plecatu,“ in locu de „va pleca Sambata la Petersburg.“ Red. Correspondintele nostru de pe campulu de resbelu, care a fostu catuva timpu impedecatu a ne scrie, ne impartesiesce cu datulu de 23 Nov. (5 Dec.) patru ordine de di memorabile, adressate trupeloru romano-russe din giuruiu Plevnei, din cari amu publicatu dejă doue dupa „Monitoriulu“, or’ celelalte doue nu le-amu vediutu publicate pana acuma in nici o fata. Unulu din aceste este in­­teressantulu ordinu de di­alu invingatoriului dela Dolni-Dubnik si Telisiu generalu Gurko. Elu in­­multiesce inca eu un’a paginele de auru ale eroicei armate romane. Ecalu: Ordinu de di Nr. 155. Nov. 11 1877. — Se face cunoscutu trupeloru din acesta divisiune următoriulu ordinu de di Nr. 44, datu la 3 Nov. de dlu generalu-locotenente Gurko . In urm’a ordinului primitu dela d. generalu­­siefu marele duce Nicolae mane urmandu a Ambele corpuri legiuitorie din Romani’a s’au grabitu a tramite adresse de felicitare M. S. Dom­­nitoriului pentru reusit’a operatiuniloru dela Plevn’a. Eca telegram’a adunării deputaţi­loru : „M a r i­a T ’a ! „Adunarea deputatiloru in unanimitate esprime Măriei Tale caldurosele ei felicitări pentru stralucit’a victoria dela Plevn’a. Ea declara, ca armat’a romana si Comandantulu ei supremu au bine meritatu dela patria. „Adunarea ruga pe Mari’a T’a se faca a se agrea de Majestatea S’a Imperatulu Alesândru II viile sale felicitări pentru glorioas’a isbanda a armateloru Lui. „Se traiesci Maria T’a! „Se traiesca Majestatea S’a Alesândru II! „Se traiesca armatele aliate !“ Eca si pe aceea a senatului: „Maria T’a! Partea ce a luatu armat’a romana la caderea Plevnei, a implutut animele tuturoru romaniloru de bucuria si de o legitima mandria nationale. „Eroismului Măriei Tale si alu osteniloru romani dato­­rimu reintorcerea gloriei străbune. „In fagina acestui maretiu actu senatulu in unanimitate presinta Măriei Tale vinele sale felicitări, si’i aduce oma­­giulu devotamentului seu. „Se traiesci Maria T’a! „Se traiesca armat’a romana !*

Next