Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-12-04 / nr. 95
„Gazet’a“ ese de 2 ori; Joi’a si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a.fieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 2x/2 galbini mon. sunatoria. Amilii XL. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata a 30 ev. val. austr. de fiacare publicare. XTr. 15. BRASIOVU, 16 i 4 Decembre 1877. R e s b c I n I u. Brasiovu, in 15 Decembre n. „Romanii au fostu cei d’antai, cari au zaritu mișcările turciloru. Ei au luatu cele trei redute mai dela inceputulu luptei. Dupa acést’a prima isbanda ei au intorsu bateriile loru dela Opanez contra fortieloru lui Osman-pasi’a, pe cari le luara din caste, asteptandu, ca a 2-a divisiune romana din Grivitz’a si trupele lui Skobeleff se poata petrunde in orasiu si se le atace pe la spate. Romanii au avutu forte puţini răniţi, multiamita rapidității si impetuositatii atacului loru. Perdenle russiloru sunt inca necunoscute, ale turciloru sunt foarte mari “ Astfeliui relateaza o telegrama din Bogot (12 Dec.), constatandu prin acestea, ca trupele romane au luatu parte forte insemnata la victori’a din 10 Dec. Dupa unu buletinu alu „Monitoriului“, care confirma amenuntele aduse de noi in Nr. trecutu, trupele romane au luatu positiunea dela Opanez si doue redute cu assaltu; a trei’a reduta s’a predatu. Pe lenga cei 7000 prisonieri au mai cadiutu 6 tunuri in manile romaniloru. Se mai anuneia, ca cu totulu s’au facutu prisonieri 7 pasiale, 60 tabere (batalione) adeca cam 40,000 turci cu putina cavaleria si s’au luatu numai 60 tunuri. Partea, ce revine romaniloru, e 10,000 prisonieri si vreo 20 tunuri. Pe prisonieri, cari voru fi trecuti in Romania, ii va escorta reg. 13 de dorobanti si alu 7-lea de calarasi. Pana vomu primi relatiuni mai detaliate de pe campulu de resbelu, ne marginimu a aduce scirite telegrafice de mai josu. Nu se adeveresce, ca Osman s’ar’ fi decisu a străbate liniile numai in urm’a unui assaltu generalu alu trupeloru russoromane, din contra cumu aréta si telegram’a de mai susu, romanii numai dupa ce au simntîtu, ca turcii voru se ésa, au inceputu ataculu. Telegramele oficiale russesci făcu mari elogiuri bravurei estraordinarie a lui Osman-pasi’a, dicundu ca încercarea lui de esire a fostu eroica si demna de aperarea escelenta de pana acuma a Plevnei. Imperatulu ia documentatu gradulu celu mai mare de stima prin aceea, ca ia redatu sabii a. Totu „Monitoriulu“ anuneia, ca in 12 Dec. 1. c. s’a celebratu la Plevn’a uuu Te-Deum, la care a asistatu imp. Alesandru si princ. Carolu. Imperatulu a remisu in acea di I. S. Domnitoriului marea decoratiune a sântului Andrem cu spade. Pe astadi, Sambata, sau celu multu Luni se astepta sosirea imperatului Alessandru in Bucuresci. *) Se făcu mari pregătiri pentru primirea imperatului, care va petrece o din capitala României, comandate de generalulu Daniloff, intre Gorni - Metropol si Dolni-Dubnik, pe malulu stengu alu Vidului. Lupt’a a trenutu dela 8 ore de diminetia pana la 1 óra dupa . amediu. In acelasiu timpu generalulu turcescu îndreptă doue atacuri: spre Nordu contr’a positiuniloru romane dela Opanez si Bukova, si spre Sudu contr’a positiuniloru russesci situate spre redut’a capatinei de zaharu si redut’a galbena. Dela Opanez pana la Bukov’a turcii se aperara cu vigore contr’a romaniloru, in partea despre Sudu inse ei făcură mai puţina resistentia. Bogat, 11 Dec. Osman s’a predatu generalului russu Ganetzky. Cu toata gravitatea ranei sale, elu a condusu in persoana negotiatiunile relative la predarea s’a. Se dice, ca n’au fostu decatu stipulatiuni verbale si ca Osman a preferitu se se prede fara conditiuni, decatu se’si puna semnătură in dosulu unei capitulatiuni. Russii si romanii au intratu eri in Plevn’a. Marele duce Nicolae a dormitu noptea in Plevn’a. Astadi s’a celebratu unu Te-Deum. Bogot, 11 Dec. De si informatiunile adunate pana acumu sunt inca confuse, se pare, ca Osman s’a incercatu sensa prin trei parti : spre Gorni-Metropol si Dolni-Dubnik la Nord-vestu , in direcțiunea muntelui Verde la Sudu si spre Opanez- Bukov’a la Nordu. Osman comandă in persoana trupele, care au operatu dela Gorni-Metropol la Dolni-Dubnik; asupra acestui punctu a avutu locu adeveratulu atacu. Turcii petrunsera pana in redutele ocupate de russi. Der’ la Sudiu si la Nordu turcii fura mai putinu norociţi. Ei fura completu respinsi pana in Plevn’a. Russii si romanii petrunsera in urma-le si apoi se intorsera contr’a lui Osman, care se sfortiă in modu desperatu se reusiasca cu ruperea linieloru. Osman se află astfeliu prinsu intre doue focuri si trebui se depună armele. Poradim, 10 Dec. („Romanulu“.) Astadi Osman-pasiva cu toate fortiele sale desfasiurate a atacatu de diminétia positiunile de Nordu ale romaniloru si cele de Sudu ale lui Skobeleff; in urma densulu s’a indreptatu catra a 2-a si a 3-a divisiune a generalului Daniloff, intre Metropolu si Dolni-Dubnik pe steng’a Vidului. Lupt’a, foarte viua, a trenutu dela 8 ore de diminétia pana la 1 óra, la redutele lui Skobeleff (muntele Verde), Opaneza Romaniloru) reduta galbena a generalului Katalei turcii au fostu respinsi si siliti a se retrage in Plevn’a, unde Osman-pasi’a cu tota armat’a s’a, s’a predatu russiloru si romaniloru. Bogot, 12 Dec. („L’Orient“.) Imperatulu Russiei va plecă neamenatu spre St. Petersburg. Dat’a depărtării sale e ficsata pe 15 a lunei curente. Imperatulu ia datu lui Osman-pasi’a sabi’a inderetu, in semnu de stima pentru bravur’a personala si pentru perseveranti’a s’a cerbicosa in aperarea Plevnei. Principele Carolu a visitatu astadi pe bravuru capitanu si ia strensu man’a, complimentandulu pentru cavaleresculu seu curagiu. plecă cu-o parte din trupele, ce am sub comanda la D.-Dubnicu si dupa acelasi ordinu alu m. duce restulu de trupe ce urméaza a remané la D.-Dubnicu, voru fi sub comand’a siefului corpului de grenadiri generalu-locot. Ganetski. Parasindu trupele ce remanu si care au fostu sub comand’a mea, ’mi făcu multa plăcere a le adressă iu generalu la toti multiamicile mele pentru serviciulu utilu ce au facutu si le dorescu din anima a ajunge scopulu ce neau propusu de a face prisoniera armat’a lui Osman-pasi’a ce este la Plevn’a, si sunt mai multu că siguru, ca noi vomu reuşi, pentru ca turcii nu voru pota cu nici unu pretiu trece printre liniile armatei nóstre si a manificei armate romane, aliaţii noştri. Multiumescu multu siefului divis. 3 de garda de inf. generalului Catalei si comandantului divis. 3 de grenadiri, adj. alu Maj. S. gener. Danilof, siefului divis. 9-a de cavaleria genaralu-majoru Lascareff, divis. a 4-a de cavaleria gen.-majoru Arnoldi, precumu si siefului brigadei 2-a de grenadiri gen.-majoru Brenezin si tuturoru pentru folositoriulu loru serviciu ce au adusu. Asemenea si cu cea mai mare plăcere multiumescu comand, de regimentu de cavaleria gen.maj. Mircovici si colonelului de geniu Slimchevici pentru lucrările de fortificatiune, ce au facutu pe muntele Vorinschi, asemenea siefului de statumajoru colonelu Ciaicofschi pentru fortificatiunile ce a dirigiatu pentru divis. 3 de grenadiri si care le a ocupatu lenga satulu Susurlu. Simitescu si’mi este că o datoria plăcută a multiami din anima trupeloru romane ce au fostu sub comand’a mea si cam s’au trenutu in totudeauna si in tote ocasiunile la inaltimea datoriiloru loru si nelasandu nimicu de obiectatu asuprale, au meritatu consideratiunea M. S. Imperatului si aliatului nostru Alt. S. Carolu. Dorescu că aliantii a acestoru doue armate se fia una ocasiune la consolidarea pentru viitoriu a fratiiei militare intre ele. Multiumescu cu acést’a ocasiune din toata anim’a mai cu séma dlui generalu Racovitz’a comandantulu divis. 4 romana, comandantului brigádéi de rosiori colonelu Cretianu, de calarasi Formacu si siefului brigádéi de infanteria colonelu Cantili si tuturoru trupeloru romane. Acestu ordinu dispunu a se citi in toate escadroanele companiile si bateriele. Generalu-locotenente Gurko. Sciri telegrafice. — (Agenti’a Havas.) Y e r b i t z ’a , 11 Dec. st. n. Plevn’a este in manile nóastre. Trupele nóastre s’au condusu cu celu mai mare curagiu. Osman a indreptatu principalele sale sfortiari asupr’a redutei russesci dela GornaEtropolu, care era ocupata de trei regimente. Turcii ajunseră pana la reduta si o ocupara. Atunci bateriile romane dela Opanez si dela Bucov’a începură unu foeu violenta contr’a lui Osman. In acelasi timpu trupele romane dela Grivitz’a si trupele russesci dela Sud reusiră se petrundia in orasiu si se se intoarca apoi contr’a lui Osman, care se incerca mereu cu incapatînare se rupă liniile noastre in direcțiunea Vidinului. Osman se afla pusa intre doue focuri. Cu toate acestea elu continuă de a luptă si nu depuse armele, decatu dupa ce fu greu ranitu. Poradim, 11 Dec. In lupt’a de astadi Osman a indreptatu principalele sale fortie contr’a celei de a dou’a si a trei’a divisiune de grenadiri. *) In telegrama nostra din Nr. trecutu s’a fostu strecuratu o erere, dicanduse, ca imperatulu „a plecatu,“ in locu de „va pleca Sambata la Petersburg.“ Red. Correspondintele nostru de pe campulu de resbelu, care a fostu catuva timpu impedecatu a ne scrie, ne impartesiesce cu datulu de 23 Nov. (5 Dec.) patru ordine de di memorabile, adressate trupeloru romano-russe din giuruiu Plevnei, din cari amu publicatu dejă doue dupa „Monitoriulu“, or’ celelalte doue nu le-amu vediutu publicate pana acuma in nici o fata. Unulu din aceste este interessantulu ordinu de dialu invingatoriului dela Dolni-Dubnik si Telisiu generalu Gurko. Elu inmultiesce inca eu un’a paginele de auru ale eroicei armate romane. Ecalu: Ordinu de di Nr. 155. Nov. 11 1877. — Se face cunoscutu trupeloru din acesta divisiune următoriulu ordinu de di Nr. 44, datu la 3 Nov. de dlu generalu-locotenente Gurko . In urm’a ordinului primitu dela d. generalusiefu marele duce Nicolae mane urmandu a Ambele corpuri legiuitorie din Romani’a s’au grabitu a tramite adresse de felicitare M. S. Domnitoriului pentru reusit’a operatiuniloru dela Plevn’a. Eca telegram’a adunării deputaţiloru : „M a r ia T ’a ! „Adunarea deputatiloru in unanimitate esprime Măriei Tale caldurosele ei felicitări pentru stralucit’a victoria dela Plevn’a. Ea declara, ca armat’a romana si Comandantulu ei supremu au bine meritatu dela patria. „Adunarea ruga pe Mari’a T’a se faca a se agrea de Majestatea S’a Imperatulu Alesândru II viile sale felicitări pentru glorioas’a isbanda a armateloru Lui. „Se traiesci Maria T’a! „Se traiesca Majestatea S’a Alesândru II! „Se traiesca armatele aliate !“ Eca si pe aceea a senatului: „Maria T’a! Partea ce a luatu armat’a romana la caderea Plevnei, a implutut animele tuturoru romaniloru de bucuria si de o legitima mandria nationale. „Eroismului Măriei Tale si alu osteniloru romani datorimu reintorcerea gloriei străbune. „In fagina acestui maretiu actu senatulu in unanimitate presinta Măriei Tale vinele sale felicitări, si’i aduce omagiulu devotamentului seu. „Se traiesci Maria T’a! „Se traiesca armat’a romana !*