Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-10-24 / nr. 81
Argesiu si de Ramnicu si incungiuratu de laaltulu cleru. După serviciulu divian se dete citire pe corpuri unnatoriului ordinU de dialu Domnitoriului: Bravi ostasi! Tier’a prin delegaţii ei, împreuna cu capital’a, împodobita că niciodata si insufletita de celu mai sacru simtiementu alu patriei recunoscatorie, ve primesce astadi si saluta in voi nu numai pe eroii dela Griviti’a, Plevn’a, Rahov’a si Smardanu, dér’ chiaru pe aceia, cari prin sângele lorii au pusu pe fruntea României coroan’a independentiei. Am alesu acésta dimemorabila, spre a pune la drapelele armatei aducerea aminte neperiforia a trecerei Dunărei si a decora drapelele regimenteloru, cari la Smardanu au lasatu o urma mai multu despre vitejia romana. Acesta amintire va indemna pe urmaşii vostri a fi demni de voi, precumm voi ati fostu demni de străbunii vostri si drapelulu vostru va fi dea pururea respectata ca si numele de romanu. Bravi ostasi! Fiți de acumu mândri de numele ce portati, pastrati in voi credinti’a bărbăției vóstre si amintirea entusiasmului patrioticu, cu care națiunea ve serbatoresce astadi, dar nu incetati de a vedé in stegulu vostru talismanulu, care ve indemna a pastra cu cea mai mare santiania simtiementulu de datoria si disciplina. Sunt siguru doar’, ca si de acumu înainte, ori unde datori’a ve va chiema, veti fi unu ecsemplu de ordine si disciplina, mai cu seama aducendu-ve aminte, ca anima Mea este cu voi si ca nu am mai mare fericire, decatu acea de a vedice: Ve multiumescu copii! Cu medria Me puuu acumu in capulu vostru, spre a intră in capital’a tierei, unde poporulu recunoscatoriu ve astepta cu nerăbdare se ve arate dragostea si bucuri’a s’a. Datu in Bucuresci astadi 8/20 Octobre 1878. C a r o u.“ Mari ele Lorii regale decorară apoi stindartele, M. S. regala Dómn’a se sui in trăsură cu damele sale de enére si merse la tribun’a s’a dela drépt’a arcului de triumfu. Dómn’a si damele de enére duceau cu sine in trăsură cate o corfa cu flori. Dómn’a imparti florile sale cu amabilitatea-i cunoscuta fetitieloru asiediate sub tribun’a M. S. Oficierii străini tramisi, ca representanti ai diferiteloru state spre a asistă la acest’a serbare, fara cei d’antai, cari ocupara tribun’a ce li se pregătise. Apoi se ivi celu d’antaiu convoiu de răniți, formatu de aceia, cari nu poteau merge departe pe rosu si carora li se destinase o tribuna. Vederea loru produse in toti asistenții unu simtiementu de multa duiosia, care indata se transforma in urări calduroase, ce isbucnira din toate pepturile cu unu glasu de mii de glasuri. D. capitanu din garda Marinescu lua iniţiaţiva unei colecte pentru răniţi si publiculu asistentu contribui cu graba si iubire. In fine trupele in frunte cu M. S. regala începură mişcarea spre arculu de triumfu Domnitoriulu se ivi calare in fruntea statului seu majorii. Buchetele si coroanele incepura a curge din tóte partile cu ploai’a intre strigate entusiaste si nemărginite de ura! D. I. P. Dimitrescu, locotiitoriulu de primariu, saluta pe Mari’a S’a in numele orasiului asia: „Mari’a T’a ! Tunurile turcesci dela Vidinu, Rusciucu si Turtucai’a facut’au pe brav’a armat’a romana se’si parasesca caminulu, se incungiure tronulu si avendu in capu pe marele ei capitanu, se alerge la fruntarie pentru aperarea mosiei stramosiesci. încercări grele, privaţiuni de totu felulu, jertfe generose au formatu viati’a ei departe de ai sei. Armat’a romana sub brav’a conducere a Măriei Tale Regale a luptatu si ’si a versatil sângele cu atata barbatia, ca se asigure viitorulu si independinti’a patriei. Tier’a dér’ poate fi mandra de ostea ei, care a reinviatu fat’a numelui romanescu si istori’a de siguru ei va împleti cu dragu cunun’a neuitatei. Prin eroismulu armatei, imbarbatatu de curagiulu si devotamentulu marelui ei capitanu, Romani’a a scapatu de navalirea pagana si a ajutatu pe unu poporu vecinu si amicu se’si scuture catenele sclaviei spre a se incaldi la sarele libertatiei. Griviti’a, Rahov’a, Plevn’a si Smardanu voru spune in eternu trecatoriloru viteji’a poporului romanu, pe care nu’lu cunoscea destuiu de bine nici vecinii, nici străinii. Aceste localitati au aretatu lumii, ca bratiulu, care a purtatu sap’a, sce pe campulu de enére se poarte cu aceeasi barbatia si arm’a, sburandu sau la victoria seu mérte. Óstea ’si-a împlinita cu abnegatiune datori’a. Sun-, gele fratiloru nostri remasi pe campulu de lupte i va fi o dovada neperitoria de purtarea romanului in acestu complitu resboiu; si printr’o generóasa hotarire elu a facutu, că nesce locuri apróape necunoscute se dobandesca unu renume in posteritate si se fia teatrulu gloriei noastre. După o lunga despărţire, in care tiar’a a urmatu cu doru pe armat’a si Capitanulu ei, vitejii României reintorcendu-se astadi in capitala, ii salutamu cu recunoscintia, respectu si devotamentu. Se traiti Mari’a Voastra regala! Se traiema Mari’a S’a Dóamn’a ! Se traiasca brav’a ostire romana!“ D. C. A. Rosetti saluta apoi pe M. S. in numele delegatiuniloru din judetie si delegatii studintiloru in numele junimei studioase, in fine primi coroanele ce i le oferiră damele delegate de societatea „Concordia“ si apoi cu o voce adânca emoționata rosti urmatoriele cuvinte, cari produseră unu fremetu de entusiasmu: „Dragostea si bucuri’a, cu care capital’a si tier’a intrega prin delegații sei primesce astadi armat’a, este cea mai frumóasa resplatire pentru totu ce ea a rabdatu pe campiele din Bulgari’a. In numele braviloru ostenite multiamescu din toata anim’a pentru stralucit’a intimpinare ce le faceti si pentru cuvintele pline de patriotismu ce ne-ati adresatu. Da ! mandra poate fi tiar’a de fiii sei. Cu încredere au mersu la lupte, că voinici s’au intorsu. De aci înainte fia linistita scump a nóstra patria, unu poporu, care ’si-a versatu sângele pentru independinti’a s’a, cu eroismu la luptă, că se intarésca si se traiasca iubit’a nóastra Romania de sine statatoria.“ Urări calduroase si repetite acoperira cele din urma cuvinte ale Augustului conducetoriu alu Romaniloru pe calea biruintiei si apoi M. S’a porni spre orasiu insogitu de tunete de urări ale imensei poporatiuni. Trecerea ostirei începu. După musici erau cele 6 stindarte luate de la turci, apoi tunurile in numeru de 42 si apoi diferitele corpuri de armata tote însoţite de unanime urări si de-o ploie de buchete si de cunune. Defilarea pornita ’si urmă apoi cursulu in ordinea indicata prin programa, adeca: Unu plutoni de gendarmi călări, răniţii si drapelele luate trofee peste Dunăre, (purtate de sergenţi din diferite corpuri ce sunt decoraţi); Mari’a S’a regale Domnulu; statulu-majoru Domnescu; comandantulu superioru alu trupeloru ; statulu-majoru alu seu; musicele dela toate regimentele de infanteria; drapelele si stindartele armatei de linia si armatei teritoriale; comandantulu divisiunei I de infanteria ; batalionulu de geniu ; batalionulu 1 de venatori; batalionulu 2 de venatori ; tunurile luate trofee (conduse de pompieri); regimentulu micstu de dorobanti; reg. 2 de linia; reg. 3 de linia; reg. 2 de artileria; comandantulu divisiunei II de infanteria; plutonulu de marinari; batalionulu 4 de venatori; regimentulu 4 de linia; reg. 3 de linia; ambulantia; reg. 7 de linia; reg. 1 de artileria; comandantulu brigadei de cavaleria; musicele regimenteloru de roşiori; divisionulu micstu de calarasi; regimentulu 1 de roşiori ; regimentulu 2 de roşiori. M. S. Domnulu primi defilarea in piatra a teatrului, unde ajungendu la 3 ore se asiedia cu statulu seu maioru si cu oficierii străini. Strigatele de bucuria erau nesfersite, soldatii si oficierii erau incarcati de cununi de flori. Defilarea a trenutu mai multu de o ora si jumetate. Pe la 5 ore după intoarcerea M. S Regale la palatu, începuse a se mai rari lumea pe calea Victoriei, car’ armat’a a ajunsu la Filaretu, unde primari’a ia datu o masa. Sor’a iluminarea brilianta a implutut din nou stradele principale de lume. Pe la 8 ore 5 musici militare au mersu cu tortie la palatu, unde au cantatu, esindu MM. II. Regale iu balconu, aclamate entusiasticu de poporu. Gradina botanica de pe Bulevardu si gradina palatului erau iluminate splendida cu lampioane venetiane. Mai multe case de pe calea Victoriei se distingeau prin iluminare brilianta cu gazu. Lumea abia după miediulu nopţii s’a retrasii de pe strade. In preser’a intrarei armatei din altele din capitala publicară urmatoriele versuri salutatorie de venirea ostirei bruiatei romane. Bravi copii ai Romaniei, veseli ati plecatu, Ati plecatu cu steagulu tierei mandru si curatu, Si vati dusu peste hotare, pentr’unu scumpu odoru, Pentru a tierei neaternare, pentru alu ei onoru Si tovarasiu bunu avutu-ati dorulu viu din sîna. Ca se duceţi lumei vestea neamului romanu: Er’ alu tierei glasu ve dise : „Mergeţi, dragi copii „Si ve intoarceti cumu ve duceţi mândri, multi si viii“ Bravi copii ai României, bine v’ati batutu, V’ati batutu sub stegulu tierei.. . sfantulu vostru scutu. Si ati invinsu, ca la isbanda bunulu Dumnedieu A deprinsu alu tierei palesiu si pe Domnulu seu. V’ati batutu, precumu strămoșii se bateau, cu lei, V’ati batutu cu feti-frumosii din povesti cu smei, V’ati batutu, precumu in lume nimeni s’a batutu, Si-a se bate cumu romanulu singuru e facutu. Bravi copii ai României, mândri v’ati intorsu, V’ati intorsu cu stégulu tierei ruptu... der’ totu frumosu. Mai frumosu de cumu fusese, caci, de vulturi dusu, Steu’a mandra a dusmanimei sub elu a apusu. Si ati adusu neatarnarea tierei, dragi copii, Si virtutea ostasiesca, si trofee mii. Tier’a mandra ve saluta .. . Doru’i s’a implinitu : „Bravi copii ai României, bine ati venitu !“ Scipione Ionu Badescu. Congressulu nationalu bisericescu gr. or. Metropolitulu-presiedinte deschide siedinti’a a 4-a la orele 11 */4. După cetirea si autenticarea processeloru verbali presidiulu presenta credentionalele mai multor deputaţi, cari se transpunu comissiunei verificatorie, după aceea presenta mai multe ecshibite, cari au remasu restante dela sessiunea congressului din 1874. Ecshibite mai însemnate sunt: Propunerea sinodului aradanu pentru tipărirea cărţilor u bisericesci cu litere latine. Reportulu consistoriului metropolitanii, cu senatu bisericescu, despre activitatea s’a dela 1875—1878. La propunerea presidiului sprijinita de dep. Rotariu se hotaresce, că aceste ecshibite se se transpună unei comissiunei bisericesci ce va ave a se alege mai tardiu. In fine se mai presenta intre altele: Reportulu consistoriului metropolitauu cu senatu scolasticu si că senatu epitropescu, apoi actulu privitoriu la unele pretensiuni reciproce ale fonduriloru fagia de statu si unele anticipări date de statu pentru scole daar’ inca nesolvite. — Toate aceste exhibite se transpunu comissiuniioru respective. Presidiulu pune la ordinea zilei alegerea unei comissiuni bisericesci compusa din 9 membri si propune in cointrelegere cu mai multi deputaţi pe următorii, că membri ai acestei comissiuni: Vicariulu Popea, cav. de Puscariu, Stefanu Iosifu, G. Pesteanu, I. Ianculescu, R. Radulescu, N. Tieranu, I. Rotariu, D. Nicora. Congressulu primesce acest’a propunere. Urmésa reportulu comissiunei pentru verificări in urm’a caruia congressulu declara mai multi deputaţi de verificaţi. Cu acest’a siedinti’a se inchiaie la ora 11/i. In siedinti’a a 5-a din 5/17 Octobre a. c. presidiulu presenta mai multe chartii si petitiuni sosite din nou, după aceea comissiunea de verificare prin reporterulu seu dep. P. Petricu propune verificarea mai multoru deputaţi precumu si darea de concedii aceloru, cari au cerutu. Mai departe propune a se depune la birou actele electorale a vreo 6 deputaţi, cari nu si-au presentatu inca crediutionalele loru, nici n’au aretatu in scrisu căuşele pentru ce nu le-au presentatu. — Asupra acestui punctu, ca are se se verifice deputaţii, cari nu si-au presentatu credentionalele se nasce o discussiune mai lunga si congressulu primesce in fine propunerea, după care toti membri presenti fara credentionale se declara verificaţi. — In urma se declara verificaţi mai toti deputaţii. — Cu privire la afacerea verificării dep. Dr. Ios. Hodosiu face in scrisa urmatoarea propunere: De basa la verificare servescn actele electorale si credentionalele. Pe viitoriu se se compună 2 credentionale, unulu care se preda alesului, altului care se tramite consistoriului metropolitaiul deodata cu actele electorale. — Dep. V. Babesiu propune alegerea unei comissiuni de 3 membri insarcinati cu revisuirea si eventualii modificarea regulamentului afaceriloru congressuali interne peste totu. — Episc. I. Metianu doresce amanarea revisiunei regulamentului pe alta sessiune, deputaţii fiindu si asta grămădiţi cu lucruri in numeroasele comissiuni. In fine se primesce propunerea dep. V. Babesiu si se alege o comissiune ad hoc in persoanele dep. I. Hannea, V. Babesiu si P. Cosma. Din camer’a romana, D. N. Ionescu constata din actele diplomatice, schimbate intre cabinetulu romanu si intre cabinetele mariloru poteri, ca guvernulu romanu a declaratu, ca e gata a se supune hotaririloru congressului, pentru ca nu voiesce se turbure pacea Europei. Asia dél’ Europa avendu aceasta promissiune din partea noastra, nu se poate admite, ca va veni se sicaneze pe mica, si plapand’a Romania fiindu ca ea s’a pusu cu pasulu acceleratu se mearga pe calea progressului. Am potu dér’ se nu ne supunemu decisiuniloru congressului, fara ca pentru acesta se fia esistenti’a