Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-06-10 / nr. 46
(Contradiceri). Deca ar ave u’ar trebui acelea prin canalulu hirabei maghiare versate in cetatiaui statului! . . . Baros Gábor reporterulu: „Cu totulu altmintrelea au fostu intielesu ! P. C o s m a: Pentru aceea dicu eu : ca este deschilinire intre patriotismulu modernu si intre adeveratulu patriotismu ! D-vóastra sub acesta pricepeti patriotismulu modernu. Ei bine d-loru ! sunt aceste motive culturali ? Nu! Scopulu, ca si motivele este politicu, tendinitiva este nationala. (Va urma.) Respunsurile la Mesagiulu domnescu. Proiectulu de respunsu alu majoritatii din comissiunea Senatului. Mari’a T’a! Senatulu a vediutu cu fericire linistea, care a domnitu in alegerile Camereioru de revisuire. Atitudinea pacinica si intrerupta, păzită de poporulu nostru in faţi’a unei cestiuni atâtu de ardietorie, precumu este revisuirea art. 7 din Constitutiunea tierei, dovedesce, câ elu este petrunsu de gravitatea situatiunii, si câ elu are conscituti’a detoriei sale, aceea de a dovedi Europei, câ netolerantia religiosa nu esista, nici in anim’a, nici in moravurile natiunei romane. Senatulu in revisuirea, ce este chiamatu de a face unei prescriptiuni constituţionale, nu va uita nici ceea ce datorimu spiritului luminatu alu secuiului, nici garanţiile ce mai presusu de tóte trebuie se ne damu, pentru conservarea nationalitatii nóastre, pentru aperarea interesseloru nóastre sociale si economice. In organisarea, ce este a se da României, de peste Dunăre, Senatulu va cauta de a asigură locuitoriloru ei unu regimu de legalitate si de libertate, care, treptatu si amesuratu cu trebuintiele, moravurile si propășirea loru, se ’lu assimile, din ce in ce mai multu cu institutiunile Statului romanu. Fiți incredintiati, Mari’a T’a, câ, cu toate greutățile, ce s’ar’ infatisiâ, Senatulu va sei a se mantiene la inaltimea missiunei sale si ca elu va pune totu patriotismulu si toata inteligiuti’a in aperarea, desvoltarea drepturiloru si trebuintieloru natiunei I romane, pentru ca, din ce in ce mai multu, se intarimu basele edificiului nostru nationalu si se redicamu Romani’a la inaltimea positiunii ce ’si-a facutu in concertulu mariloru familie europene. Lucrandu asia, avemu convictiunea, ca vomu face pe toti fiii sei se se bucure de o noua era de progressu, de prosperitate si de multiamirea, drept’a resplatire a lungeloru si greleloru sacrificie ce ei au facutu pentru formarea si neatarnarea Statului romanu. Ve uramu, Mari’a T’a, împreuna cu M. S. R. Dóamn’a, se traiti ani multi si fericiti pe tronulu României libere si independente. Reporteru, loanu Ghik’a. Proiectulu de respunsu alu comissiunei Camerei. Mari’a T’a. Adunarea naţionala, alasa, de tiera in vederea actului atâtu de insemnatu alu modificarei pactului seu fundamentalu este fericita de a ’si incepe lucrările, aducendu omagiele sale Aceluia, ce este operatoriulu celu mai poternicu alu institutiuniloru nóstre constituționale, după cumu este si luptatoriulu celu mai vitézu alu drepturiloru si aspiratiuniloru nóstre nationale. Linistea si legalitatea, cu care s’au facutu alegerile generale, pre umu si zelulu patrioticu, ce l’au aretatu alegatorii, esercitandu-si intr'unu numeru cu multu mai mare de catu ori caudu dreptulu loru electoralu, sunt o indoita dovada despre intemeiarea institutiuniloru representative, prin intrarea loru in moravurile nostre publice, si despre adânc’a îngrijire a natiunei in cestiunea revisuirei art. 7 din Constitutiune. Adunarea deputatiloru spera, ca inspirandu-se de detoria patriotica a carei responsabilitate o cunosce, va parveni in îndeplinirea missiunei sale de revisuire, a da tierei aceea liniste si securitate, ce nu se potu dobândi de câtu prin inlaturarea causeloru, cari ar’ poté fi prejuditiabile neîntreruptei propășiri nationale. Tier’a simte cea mai urgenta trebuintia, câ, scutita de preocupările ce ’i absorba de atâta timpu activitatea, se ’si poata îndrepta in fine toate silinttele spre îmbunătățirile din intru. Aceste imbunatatiri se impunu, sub pedeapsa de a nu se mai potea găsi in urma destule mediuloace, spre a sustiene lupt’a pacinica doar’ neînduplecata, in care se afla astadi popoarele pe teremura nationala si economica. Organisarea definitiva a Dobrogei, crearea unei banei de scomptu si de circulatiune, constructiunea de intreposite si dockuri, reorganisarea si desvoltarea instructiunei professionale si agricole, precum si crearea de banei agricole, legi pentru stăvilirea despăduririi si esploatarea mineloru, înmulțirea cailoru si mediulaceloru de comunicatiune, sunt negresitu atâtea imbunatatiri cerute de trebuintiele tierei. Dar’ fara mare folosu s’ar’ legifera aceste imbunatatiri, daca mai presusu de tóte nu se vom gasi mediulóce practice de ale si realis. Asupra acestora mediulóce va trebui se se indrepteze de aci înainte toata luarea aminte a guvernului si a poterei legiuitorie, pentru ca îmbunătățirile prevediute in legi, ce remani pre adesea litera moarta, se se traduca si in progresse reale pentru tiera, Diu’a, in care Romani’a va pote se intre pe acesta cale a redicarii interiore, printr’o munca bine chibzuita si neîntrerupta de cestiuni, ca acelea, ce ne frementa de atât’a timpu, va fi diu’a ferice, in care se va deschide adeverat’a era de prosperitate si de întărire pentru tiara. Atunci, numai missiunea glorioasa a Domniei Măriei Tale Regale, încununata pena astadi cu laurii resboinici, va fi încununata cu laurii mai trainici inca ai fericirei natiunei romane. Se traiesci Mari’a T’a! Se traiasca Mari’a S’a Domn’a. Reporteru, E. Costinescu. Respunsu la o întrebare a „României Libere“ Corespondentulu „României Libere“, care, printr’unu articulu privitoriu la relatiunile Romaniloru din Ardealu, a provocatu opositiunea fetei dela Aradu „Biseric’a si Scoal’a“, ar’ vrea se scie de ce nu ne convine noue că se fimu, „pusi intr’o caldare cu densulu.“ Ne surprinde, ca acelu d. corespondentu ne interpeléaza asupra asertiunei acesteia, ca si candu menirea noastra ar’ fi de a fierbe intr’o caldare cu d-s’a. De ce nu voiesce se ne lase d-s’a acea placere, ca, deca este se fimu supusi vreodată procedurei dureroase a fierberei, se avemu parte de-o caldare separata ? Ori dera este de credintia, ca prin acést’a neamu arata pre aristocratici si amu calcă in peciore principiele democratice? . . . De „frica“ nu poate fi vorba aci, căci noi amu cerutu, dela „Biseric’a si Scoal’a“ numai, câ deca are ceva in contra noastra, se ne atace pe fația cu argumente, ear’ nu pe la spate, candu combate pe alții pentru a carora fapte nu suntemu responsabili. Nu imparta dér’ deca ide’a a fostu originala seu nu, ajunge, cu esprima, ceea ce amu voitu. Acést’a era bine se-o considere si d. corespondentu alu „Rom. Lib.“, caci atunci l’amu fi tienutu si noi de uuu publicistii mai pusinu originalu, inse cu atâtu mai politicu. . . . Siedintiele Academiei Romane. Din reportulu Delegatiunei cetitu in siedinti’a prima dela 23 Maiu st. v. estragemu urmatorele : 1. După reporturile primite dela d. N. Densusianu, caruia i s’a incredintiatu missiunea de a urmări documentele din bibliotecele dela Pesta si alto parti din Transilvani’a, proprie a constată faptele si istori’a revolutiunei lui Horia si Close’a, delegatiunea a vediutu, ca era de lipsa prelungirea missiunei sale care vnse reclamă spese. De aceea consultandu pe membri, aflători in capitala a liberatu in acordu cu acesti’a inca 1000 lei d-lui Densusianu peste sum’a acordata. Se semte inse fericita a aduce la cunosciutia ca d. Densusianu ia comunicatu 27 caiete cu copie de pe documentele găsite la Pesta, mai multe acte interessante transcrise prin fotografia (împreuna c’uuu reportu detailatu) cari fara indoiela voru fi apretiate cu adeverate testure de lumina pentru epoc’a istoriei, de care ne ocupamu. 2. Analele societății s’au publicatu de astadata intr’o forma mai eleganta si usitata la alte societăți scientifice. Secțiunea I din anale a esitu in 37 cale, or’ secțiunea II sub titlulu „notitie si memorii“ este terminata pena la ultima s’a foia in 45 ’/a cale si astepta numai esecutarea unora din stampe spre a esi la lumina. Spre a dă acestei publicatiuni totu pretiulu scientificu, s’a anecsatu, pe unde necessitatea a cerutu, stampe, cele mai multe esecutate in litografia. 3. Din imprimatele făcute după avisulu comissiunei de revisuire a dicţionarului că materialu limbisticu, mai antaiu se va mentione tipărirea Psaltirei lui Coresi. — D. Hasdeu insarcinatu cu acesta lucrare propunendu ca originalulu acestei opere, ca primulu incunabulu esitu in limb’a romana, se se fotografieze după editiunea primitiva si se se transcrie pe contra pagina cu diferite note si versiuni de texturi comparative, după alte psaltiri vechi lucrate pena in secolulu alu XVII, si esecutiunea acestei lucrări reclamandu spese deosebite, delegatiunile au cerutu avisulu si altoru membri ai societatei aflători in capitala, cari au incuviintiatu se se libereze deocamdată pentru asemenea tipăriri numai 2000 lei, era totodată se se întreprindă calea subscriptiuniloru si invocarea subventiuniloru dela liberalitatea naţionala. Pentru acestu scopu mai antaiu colegulu nostru D. Cretiulescu a oferitu 500 lei, apoi câte alti 500 lei d-nii C. Costescu Comanescu, Alex. Stirbeiu si Menelas Ghermani, de a caror’a priimire nu ne indoimu, ca societatea nostra va votă adesiunea s’a si semitemintele sale de multiamire. 4. D. Odobescu, care din anulu trecutu tipărise prin, transcriptiune cu litere latine, textulu „pravilei celei mici dela Govora (1640) n’a scosu inca la lumina acelu volumu, voindu mai antaiu se complecteze unu studiu limbisticu, pe care l’a continuatu in a. c. incependu publicarea textului, pena acumu ineditu alu traductiunei romanesci ce vestitulu Udristescu Orestu Nasturellu a facutu de pe viétima sânţiloru Varlaam si Ioasaf care in consideratiune, ca este o opera capitala a ilustrului, stramosiu alu fericitului nostru donatoru generalu C. Nasturelu Herescu, si că unu cuvenitu omagiu datu acestei lumi nate, patriotice si generöse familii romanesci, delegatiunea a admisu se fia tipărită cu textu chirilicu si transcriptiune cu litere latine in conditiunile unei frumóse editiuni. 5. Dela D. G. Baritiu, care insusi ne va aduce lămuriri mai precise, despre lucrarea s’a avemu sciintia, ca a si dispusu tipărirea „catehismului romanescu a lui Racoti. 6. Tipărirea psaltirei lui Dosoteiu inca nu s’a esecutatu fiindu-ca abea s’a decopiatu manuscriptulu. 7. Primindu-se acumu, de câteva septemani numai, dela Petersburg manuscriptulu originalu alu lui Cantemiru intitulatu: „Incrementa atque decrementa aulae othomanicae“, 4 volume scrise in limba latina cu numerose citate arabe, delegatiunea a pusa in lucrare a se decopia partile scrise latinesce si romane se chibsuiau împreuna dispositiunile privitore la transcrierea citateloru arabe. 8. Conformu dispositiuniioru, ce s’au luatu anulu trecutu, in privinti’a tipaririloru Cantemiriane, D. Odobescu a pregatitu o editiune a istoriei ieroglifice, care, deși este tipărită gat’a in 31 cale, nu s’a datu publicitatiei remanendu inca se se faca de câtra D. Esitariu o precuvântare explicativa si unu glosariu alu limbei din acestu opu interessante Insusi d. Odobescu va relată mai cu de ameruntulu despre acesta lucrare. Asemenea s’a facutu tipărirea in 2 cele cu numeroase stampe xilografice a estracteloru din „C a r e t a n e a o r i e n t a r i a* , era „vita Constantini Cantemiri* se afla acumu sub pressa, fiindu intardiata din causa, ca textulu originalu abia de câteva septemani numai a sositu din St. Petersburg. Trei cele dintr’insulu fiindu culese si tipărite, este de prevedintu, ca intregulu opu va fi de veri o 7 cale. D. Odobescu, care se ocupa de acesta publicatiune va relată si despre tipărirea proiectata a corespondentei principelui D. Cantemiru adusa din Russia de D. Tocilescu. 9. Cu tipărirea memoriului D-lui Tocilescu despre „vechii locuitori ai Daciei“ ne aflamu inca in intardiare din causa, cu D-s’a stramutându-se la Paris a intardiatu cu revisiunea ultimeloru cele din lucrarea s’a. D-lui vise acumu de curându a tramisu jumetate din manuscrisulu seu remasu netiparitu, care s’a si pusu sub pressa; éra restulu ilu promite in cursulu lunei viitore. 10. Despre starea bibliotecei nóstre, ve vomu supune reportulu bibliotecariului actualu marginindu-ne a mentionă, cu cumperarea bibliotecei repausatului nostru colegu A. Papiu Ilarianu este unu faptu terminatu. 11. Esecutiunea monumentului pe mormântulu repausatului nostru colegu Papiu, daca este inca in intardiare, acesta provine din aceea, ca delegatiunea a credinta de cuviinta se tracteze cu artisti speciali pentru facerea mai antaiu a unui proiectu corespundietoriu cu ideea monumentului si cu meritele multu regretatei sale memorii. 12. Stațiunea meteorologica dela Bradu inca nu s’a intimiiatu, fiindu, ca onor. D. I. lonescu, membru onoraru alu societatiei, dela a cărui buna-vointia depindea instituirea ei, nu a respunsu inca in modu formalu, de primesce sarcina si de se prinde a regulă funcționarea statiunei. 13. Colectiunea de monete si medalii, după îngrijirile fundatorelui seu D-na D. Sturdz’a, s’a inavutitu cu 10 bucăți monete dela Petru Mustatu, care au costatu 88 lei. 14. Pentru cumpărarea de cârti delegatiunea a spesatu 145 lei si 20 bani. 15. Galeri’a de portrete ale membriloru incetati din viétia astadi este complecta, ultimele patru portrete adica ale repausatiloru. Cozacovii, A. Hasdeu, Gh. Munteanu si Strajescu, au fostu esecutate si le poteti vedé pe paretii salei nóstre de întrunire. 16. Relativu la starea processeloru, ce delegatiunea a fostu insarcinata a urmări, se afla in fericit’a situatiune de a ve refere, ca ele sunt pe cale multiamitare, atatu acelu cu epitropi’a defunctului Mateescu, câtu si acelu cu epitropi’a Sf. Vineri, primulu aparatu de colegulu nostru V. D. Maniu si secundulu de renumitulu nostru jurisconsultu D. D. Bosianu, s’au castigatu la prim’a instantia de catra societatea noastra si se afla in stare de apelu. Acestea fiindu, d-loru colegi, lucrările, de care s’au ocupatu delegatiunea dela despărțirea noastra pena astadi, ea le aduce la cunoscinti’a D-vóstre felicitandu-se de a vede