Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-04-22 / nr. 32
mm TRANSILVANIEI. Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Jol’a si Duminec’a. rretl*va.lvi. a.Tsoxxacian.eaa.t'u.lvLl : pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. Nr. 32. -A. el ia. Ivi 32L.IL Dumineca, 22 Aprile 14 Maiu Se prenumexa : la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. -A.EL-ia.2a.ciu.xIl© . un’a serie gârmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. y. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. 1879. Brasiovu, 21 Aprile (3 Maiu.) „In art. de lege XLIV. 1868 se vorbesce atatu de „națiunea ungureasca“ câtu si de „nationalitati.“ Acesta nu se poate sustiene înaintea criticei scientifice, căci unde este numai o națiune, nu mai potu fi nationalitati si unde sunt nationalitati nu poate fi „națiune“, afara numai, deca acestu cuventu nu insemna alta decatu cetatiani’a de statu. Sau crediti DVaastre ca „națiunea“ in Ungari’a poate se insemne aceea, ce insemna in Franți’a ? Daca sunteti de acést’a părere poteti se trageti consecintiele assimilatiunei de statu, dari si atunci ar’ trebui se veferiti de a aduce unu asemenea proiectu de lege ca acest’a.“ Cuvintele aceste rostite de catra deputatulu serbu Michailu Polit, Marti’a trecuta, cu ocasiunea desbaterei generale asupra proiectului de lege privitoriu la introducerea studiului limbei maghiare in tóte scolile poporale, caracterisaza in modu escelentu situatiunea actuale cu privire la noulu planu de maghiarisare alu ocarmuitoriloru nostri. Maghiarii, cumu amu mai disu, pornescu dela principiulu acel’a stricatiosu: „Statulu suntemu noi maghiarii“ si astfeliu uitandu chiaru de legile, ce le au adusu la 1868, pretindu ca au dreptulu de a impune nationalitatiloru limba loru. Unde romane apoi asianumita lege de naţionalitate, unde „egala îndreptăţire“ pentru care s’a adusu, daca naţiunea maghiara genetica se identifica cu statulu ? E daru, câ in Ungari’a „naţiunea“ trebuie se cuprindă tóte natiunalitatile, câci altfeliu nu s’ar pote vorbi in legea dela 1868 de egal’a loru îndreptățire. Fia inse câtu de logice aceste si asemeni deductiuni, maghiarii nu voiescu se scie de ele, ei se închina teoriei aosolutistice, câ statulu suntu cei dela potere si respundu lui Polit fara nici o gena, câ ei nu vedu nimicu necuviintiosu in aceea, „câ statulu ungaru cauta se’si assimileze celelalte elemente si câ voiesce se devină unu statu organisatu pe basa unita nationala.“ Cu alte cuvinte idealulu maghiariloru este contopirea celoru 10 milioane de nemaghiari in naţiunea maghiara, care se fia apoi un’a si nedespărţită. Acestu idealu e vechiu ca si tendinti’a de maghiarisare, pana la realisarea lui inse mai este —o vecia. Maghiarii inse nu voru se creda, câ realisarea idealului loru este impossibila, de aci vine, câ ei nu voru se de ascultare nici unui argumentu din partea contraria, fia câtu de logicu si fundatu in realitate. Trebuie se observamu inse, câ de aci incolo de câte ori vomu vorbi de atitudinea maghiariloru fatia de nationalitati trebuie se adaugemu: cu esceptiunea d-lui Ludovicu M o c s á r y. Da, s’a intemplatu ceea ce se parea necredibilu, ca unu maghiaru si inca unulu din conducătorii partidei „independentiloru“ sau a stângei estreme, se ’si redice vocea in favorulu nationalitatiloru si se le ia in aperare contra tendintieloru de maghiarisare ale conationaliloru sei. In adeveru, deputatulu Mocsáry este primulu maghiaru care cuteza se inóte in contra torentului, ce amenintia statulu acest’a cu total’a ruina. Onóare curagiului cu care s’a incercatu se rupă masc’a de pe faţi’a dloru Tisza- Tréfort! Acest’a ia si succesu pe deplinu. Cine n’a intielesu pe Polit, trebuie se intielega pe Mocsáry sau daca nu este contrariulu nationalitatiloru, alu desvoltarei loru culturale si nationale. „Motivarea — dise Mocsáry — câ voiescu se se da fiecăruia ocasiune, ca se invetie limba maghiara este foarte naiva si nedemna de unu statu. Nationalitatile inse nu potu vedéa in acestu proiectu decâtu numai o acțiune indreptata in contra loru, deoarece naționalitatea ungureasca se poate înmulți numai pe contulu loru. . . Proiectulu calea in peciore legea de naționalitate dela 1868, caci daca va capeta valoare de lege, se va pota dice, câ fiecare a avutu ocasiune a invetiâ limb’a statului, si prin urmare nu mai este concesu a intrebuintiâ alta limba. Nu este acest’a in contradicere cu legea dela 1868? Este cu scopu se provocamu odiulu, ce ’lu va aduce cu sine acest’a acţiune?“ „Nationalitatile nóastre — dise Mocsáry mai departe — tienu tare la naţionalitatea loru , cu mediulece morale nu vomu ajung, dar’ nimicu, mai puţinu inse cu fortia. Nationalitatea maghiara nu le impune prin numerulu ei si ele nu sunt in aceeasi situatiune cu noi, pentru cari nu mai e locu afara de tier’a acest’a, si prin urmare voru cauta aliati in afara. Trebuie se recunóscemu odata pe fatia, câ suntemu unu statu poliglotu, de unde urmaza, câ trebuie se evitamu orice fortia si nici macaru intentiune de a intrebuintiâ forti’a se nu aratamu, câ nationalitatile nóstre se aiba semitulu, câ aci potu trai sigure de libertatea loru.“ Astfeliu a vorbitu Ludovicu Mocsary. „Un’a, dise elu, am voitu cu vorbirea mea, câ se se pota dice, câ s’a aflatu macaru unulu (dintre maghiari) care se ’si espuna parerea francu.“ Câtu de mare trebuie se fia terrorismulu ce domnesce astadi in Ungari’a, daca este pentr’unu maghiaru atatu de greu de a spune francu ceea ce cugeta, daca Mocsáry este de convicţiune, câ elu, dintre cei 400 de deputaţi, va fi póte singurulu, care a cutezatu a vorbi sinceru si adeveratu! Cronic’a evenimenteloru politice. In fine d. Madarász a avutu rar’a bucuria de a vedé proiectulu de lege pentru introducerea limbei maghiare in scolile poporale supusu desbaterei dietale. Cetitorii noștri isi voru aduce aminte, ca imediatu după pasulu episcopiloru noştri la Maiestate, a interpelatu acestu corifeu alu partidei Kossuthiane pe ministrulu Tréfort, daca are de cugetu a aşterne dietei câtu mai curându faimosulu proiectu. Ministrulu n’a mai respunsu pana acuma ci s’a grabitu a aşterne proiectulu a face se se desbata in comissiunea dietale si acuma incependuse desbaterea asuprai in dieta, d. Tréfort ruga pe Madarász „se iea la cunoseintia respunsulu acest’a practicu alu seu“. Cu acest’a procedere a voitu d. Tréfort se impună nationalitatiloru? — Poate, ca si-ar’ fi ajunsu incatuva scopulu, daca nu s’ar’ da de golu in modu atatu de flagrantu intentiunea s’a demonstrativa. Alte pacoste de nu vomu intimpina, dar’ de proiectulu d-lui Trefort nu se sparia si nu se va sparia nimenea. Desbaterea dietala asupra proiectului memoratu s’a introdusu in siedinti’a dela 29 Aprile de câtra referentulu comissiunei dietale GL Baross, care recomenda primirea lui dicendu : „Trebuie se ne fortificamu limb’a spre a pote resiste periculului ce ne amenintia din partea altoru natiuni.“ Va se dîca d. Baross voiesce se se fortifice in contra nóstra, cari suntemu de alta limba si apoi totu dice ca nu avemu dreptu candu sustienemu, cu proiectulu acel’a ne amenintia limb’a si nationalitatea. Celu d’antaiu vorbitoriu in contra proiectului fu deputatulu sasu Adolf Zay, care introduse vorbirea s’a cu cuvintele: „Astadi trebuie se me semtu strai nu in acest’a casa. “ In contra proiectului a mai trenutu in aceeasi siedintia o escelenta vorbire deputatulu serbu Dr. Mihailu Polit, care cu o logica neresturnabila a combatutu legea de maghiarisare proiectata, aratandu, ca ea este nedreapta, ca impedeca instrucțiunea poporala a serbiloru si romaniloru, ca isbesce in autonomi’a confessionala. Vomu reproduce după putinua câtu mai pe largu acestu discursu, ca si toate celelelte mai însemnate. In siedinti’a urmatoria dela 30 Aprile au pasitu cu primulu vorbitoriu in contra proiectului unulu din conducătorii estremei stânge, ungurulu Ludovicu Mocsáry. Acest’a este celu d’antaiu casu, câ unu maghiaru se vorbesca astfeliu in contra siovinismului conationaliloru sei cu Mocsáry. Acestu discursu merita dór’ o mai mare atenţiune. Câ unu evenimentu potemu se inregistramu si aceea, ca după Mocsáry si Madarász, care, se intielege, s’a dechiaratu pentru introducerea limbei maghiare, a mai vorbitu si deputatulu cercului alu 2-lea alu Brasiovului d. Nicolae Strevoiu in contra proiectului. Acest’a a luatu in aperare înainte de tóte pasulu episcopiloru si dreptulu de petitiune, apoi a apostrofatu pe maghiari, câ se aiba încredere in romani si se-i considere câ amici nu câ inimici. D. Strevoiu se pare dar’, câ inca totu mai speraza intr’o apropiata impacare a acestora doue elemente! Vomu reproduce si cuventarea dep. Strevoiu. Mai adaugemu acuma, ca in siedinti’a de Mercuri au mai vorbitu pentru proiectu dep. Aladár Molnár, apoi ministrulu Tréfort si contra lui dep. sasu Gebbe. In caus’a regularei posessiunei in T r a n silva ni ’a s’a adunatu in 29 Aprile a. c. o ancheta, care si-a pusu de scopu de a esamina, pentru ce acest’a cestiune a regularei posessiunei este in Transilvania cu deosebire atâtu de încurcata si de ce mersulu afaceriloru regularei posessiunei si a comassatiunei este atatu de incetu. Siedintiele le conduce ministrulu de comerciu Br. Kemény. Vomu reveni si asupra acestei importante cestiuni. Suntemu in ajunulu dilei, in care Russii sunt datori a parasi Rumeli’a de osta si inca nimicu nu se scie despre decisiunea ce au luat’o marile poteri. Intr’aceea press’a europeana se ocupa acuma de alegerea principelui Bulgariei. După cumu amu anuntiatu a fostu proclamatu de principe alu Bulgariei, printiulu Battenberg, unu fiiu alu printiului Alex. Lud. de Hess’a si nepotu alu Tiarului russescu, care e casatoritu cu o sora printiului de Hess’a. Alegerea acest’a se vede, ca a facutu buna impressiune pe la tóte cabinetele. Oficiosii nostri ne spunu, câ printiulu de Battenberg e bine vediutu la curtea austriaca Unele dinamie russesci se temeau chiaru de alegerea lui, câci diceau, câ printr’ins’a va cresce numai influinti’a Germaniei in peninsula Balcaniloru. La acést’a respunde unulu din Berlinu in „Pol. Corr. “ câ din esperientiele ce le-au facutu germanii tocmai cu suirea pe tronu a principelui Carolu, se dovedesce, câ Germani’a póte astepta dela suirea printiloru germani pe tronurile tieriloru orientale mai multu neplăceri, decâtu favoruri, der’ nu va câştigă prin aceea influintia politica in Orientu, nici influintia comerciala, care astadi in Romani’a este in manile Angliei s. a. s. a. Adunarea naţionala bulgara din Tă rnov ’a s’a amenatu păna la sosirea noului principe. Deputatiunea, care merge se ofere princ. de Battenberg tronulu, a si plecatu. Printiulu, care e sublocotenentu in regimentulu de garda prussianu, a primitu unu nou concediu de 14 dile. Elu va primi deputatiunea bulgara in 7 Maiu. Cu dat’a 29 Aprile, soar’a, se telegrafaza dela Tărnov ’a. Marea mulțime atrasa la Tărnov’a din tóte coltiurile Bulgariei prin evenimentele de astadi a ratificatu otarirea Adunării cu unu entusiasmu, care nu mai lasa locu nici unei indouieli in privinti’a semiteminteloru sale. In momentulu, candu principele Donducoff iesia, poporatiunea a deshamatu caii dela trasur’a s’a si a taritu-o in triumfu prin tóte stradele. Adunarea intrega s’a dusu cu solemnitate la resiedinti’a principelui Donducoff spre a’i preda processulu verbalu alu siedintiei de inchidere. Adunarea a fostu aclamata de poporatiune in totu percursulu ei. — Se spune ca in siedinti’a de inchidere Monseniorele Clemente, archiepiscopulu de Tărnov’a, care e renumitu, ca unulu din cei mai integri barbati din Adunare, a pronuntiatu unu discursu spre a esamina titlurile celoru trei candidaţi infatisiati: Battenberg, Beuss