Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-01-03 / nr. 1
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a bi Duminec’a. 3Pxet3.u.l-u. a.T20xxa.xxxexvtu.l a.l. z pe unu anu 10 fl., pe siese Inni 5 fl., pe trei Inni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu san 28 franci. Nr.1.“ Joi, 3 15 Ianuariu Se prenumera : la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. •A.xx-u.,n.d.u.xlle : nu’a scrie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primesen. — Manuscripte nu se retraroi tu. 1880. Sistemulu trebuie se se schimbe nu persoanele ! Brasiovu 1 Ianuariu v. 1880. Amilu 1880 incepe in Ungari’a cu o grava cestiune, cu o cestiune de vieatia — a statului. Este vorb’a, ca are ce pretindu interessele statului ungurescu astadi mai raultu, o schimbare de sistemu sau numai un’a de persoane ? Si nu din partea nemaghiara sau antimaghiara se pune întrebarea acést’a, ci insusi Maghiarii sunt, cari o discuta acuma prin foile loru. Sub o schimbare de sistemu se intielege la noi de comunu inlocuirea dualismului cu federalismulu, sau c’unu altu regimu antidualisticu. Maghiarii considera o asemenea schimbare, cu fórte amenintiatóre maghiarismului, statului ungurescu s. a. E naturala prin urmare, ca diuarele maghiare se pazescu fórte de a vorbi de schimbare a »sistemului“ Intrelegemu diuarele maghiare opositionale, căci celelalte tóte se închina inaintea regimului lui Tisza Kálmán si ar’ dori numai, ca acest’a se fia mai multu sustienutu de catra Maghiari. Opositiunea maghiara este convinsa cu toate aceste, că o schimbare trebuie neaperatu se se faca, pentru ca statulu ungaru se se poata reculege, si toti incependu dela baronulu Sennyey pena la Helfy Ignatz sunt convinsi, ca este necessariu ca se se modifice chiaru sistemulu de guvernare, din căusele aratate evita inse cu totii de a se folosi de cuventulu sistemu, ci organele opositionale vorbescu numai de necessitatea unui nou ministeriu cu o noua programa, de reforma a administratiunei s. a. In fapta toate aceste pretensiuni nu insemna nimicu alt’a, decâtu o schimbare a sistemului de guvernare pe bas’a legiloru fundamentale din vigoare. Opositiunea maghiara cerându dér’ o reforma radicala a administratiunei Ungariei cu scopu de a delatura relele ce esista, de a scapa statulu de ruina economica, si a - i asigura viitoriulu puindu-lu pe base mai solide, cere in fapta o schimbare radicala a sistemuului de guvernare, practicatu pana acuma, nuiuai cu acea diferintia, ca straformarea se se se faca intre marginele dualismului si ale interesseloru de supramatia maghiara, nu inse cu delaturarea celui d’antaiu seu cu ignorarea celoru din urma. Aceste fiindu premise, vomu intielege mai lesne cumu vine, ca dinarele maghiare se dipsuta tocmai acuma despre aceea, ca are ce este de lipsa o schimbare de persoane sau ceva mai multu. In fine vede si recunóasce si Tisza Kálmán, ca cu mamelucii de care mai poate dispune astadi nu mai merge. După toate regulele d-lu Tisza semitendu, ca nu mai merge, ar’ trebui se repasiésca spre a face locu altora, cari se poata satisfice cerintteloru imperioase ale situatiuuii schimbate, interiore. Dlu Tisza inse nu este omulu, care se se tiena de asemeni regule genante, elu inca nu si-a stinsu setea de a domni, si de aceea nu se gandesce la repasire, ci numai la unu mediulocu nou prin care se ’si pota sustiene portofoliulu inca pe unu siru de ani. Si care sefia acestu medinlocu? E lucru naturalu, ca daca omulu a intrebuintiatu odata uuu mediulocu cu succesu, ilu va intrebuintia si a doua óra. Asia si dlu Tisza. Elu a ajunsu la guvernu in urma unei fusiuni a partidei sale cu guvernamentalii, astfeliu din opositiunalulu celu mai aprigu a devenitu cu o singura săritură ministru-presiedinte. De ce se nu se poata repeti spectacululu unei asemenea fusiuni, de astadata cu scopu de a sustiene la carma pe dlu Tisza ? Fara de aceea partida actuala guvernamentala sufere de anemia, are lipsa neaperata de o noua transfusiune de sânge opositiunalu, ca se-o mai pota duce catuva timpu. Câteva portofoliuri oferite siefiloru opositiunali, cari striga mai tare, si afacerea e terminata. Asia va fi cugetatu d-lu Tisza, sciindu prea bine, ce farmecu mare póate esercita unu portofoliu ministerialu chiaru si asupra celui mai aprigu opositiunalu si in acestu momentu initatuindu-se ochii lui cu aceia ai protectorelui seu de ordiniara, Andrássy, acest’a agâctu gândirea lui Tisza si a dou’a editiune a fusiunei a fostu hotarita. Nu voimnu se negamu possibilitatea, ca idee a unei noue fusiuni s’a formatu mai at tain in creerii comitelui Andrássy. In totu casulu Andrássy este fóarte interessatu in afacerea acesta, deórece adict lu seu Tisza este singurulu, in care se poate increde. Deca cade Tisza, cade si partid’a lui si atunci Andrássy nu mai are sianse de a deveni earasi datatoriu de tonu in politic’a Ungariei De alta parte Andrássy este prea ambitiosu decâtu ca se renuntie la dorinti’a acést’a. Pentru planulu fostului ministru de esterne e necessariu prin urmare, ca Tisza se remana ministru, fiindu-ca inse nu se mai pote tiené cu ajutoriulu maineluciloru actuali, trebuiea se recurgă la mediuloculu probatu aiu fusiunei. Ideea unei fusiuni respetite a partideloru vina ea dela Tisza ori dela Andrássy, nu importa. Faptu este, câ organulu lui Andrássy »Pester Lloyd“ a fost celu d’aataiu, care a invitatu pe conducătorii opositiunei de a se uni in Tisza, mergéndu chiaru peua a le oferi unele portofoliuri. Toaté foile guvernamentale, ca la comanda au imbrațiosiatu ide’a fusiunei, folosindu aceleași argumente, caPester Lloyd.“ Press’a guvernamentala sustiene adeca, ca acuma, după ce referintiele cu Austria sunt regulate prin noulu pactu si după ce starea cestiunei orientale nu se mai pote schimba, după ce in fine legea bosniacasi ■ cea pentru armata au fostu primitu nu mai esista nici o diferintia însemnata intre opositiune si partid’a guvernului, ci diferintiele actujale ar’ fi numai de natura personala si deorece frecarile personale nu potu se fia problem’a barbatiloru distinsi ai opositiunei guvernamentali credu, ca ar’ fi mai bine, déca opositiunea ar’ dâ man’a cu d-lu Tisza. Servesce spre lauda celoru din opositiune, ca au respinsu mana de impacare, ce le-a intins’o dlu Tisza. Dinareie de frunte opositiunale, cumu e »Magyarország“, »Pesti Napló“ s. a. au declaratu categoricu, câ opositiunea nu poate pacta cu Tisza. Ceea ce ne intereséza pe noi mai multu sunt argumentele, ce le-au adusu organele opositiunei spre a motiva respingerea pactului oferitu din partea guvernamentaliloru. »Magyarország“ combate parerea dinarului »Pester Lloyd“, ca opositiunea ar’ avé numai scopuri personale. »Dincontra — dice »Magy.“ C cestiunea la noi este de aici, cumu s’ar’ poté scóte natiunea din nomolulu, in care s’a cufundate, in care a cadiutu sub conducerea lui Tisza spiritulu constitutionalu, interessele materiale, starea financiara si administratiunea natiunei, cumu s’ar poté scóte din profundulu indiferentismu si decadenti’a morala, in care au fostu impuse »cu mana sigura“ parti mari ale poporatiunei, cumu se-o scotemu din pusthi’a neadeverului si a lipsei de idei, care ne-o arata politic’a guvernului, ce se facemu pentru ca natiunea acest’a se capete earu încredere in sine si in institutiunile sale ... o simpla schimbare de persoane nu poate satisface acestoru ceriutte, fapia c’unu asemenea jocu aiu interesseloru personale natiunea va trebui se remana rece si cu neîncredere.“ Mai precisu arata inse »Pesti Naple* ca nu mai merge cu manevre seci de fusiune, cu joculu persóaneloru. »Tiera, dice acea faia, are trebuintia nu numai de unu nou guvernu, ci de mai multu. Aveim lipsa de o politica reformatoare, creatoare, de ministrii, cari se intielega trebuintiele tierei si se fia si capabili de a le satisface, cari se poseda totodată increderea pubiica, avemmu trebuintia de-o programa ministeriala, care se se gandesea deopotrivă la regularea financeloru statului, si la reform’a administratiunei si nu mai putinu la aceea, ca printr’o politica buna economica se se puna stavila seracirei progressive a tierei, c’unu cuventu cu Ungari’a, se fia in fine guvernata cumu receru trebuintiele si pretensiunile sale. Noi credemu inse, câ bal’a ce a cuprinsu vieati’a nóastra sociala si politica este atâtu de periculosa si câ amu remasu pe tote terenele atâtu de multu inderetu, ear’ problemele nóstre sunt atâtu de grele, incâtu amu corespunde foarte ren agendeloru viitoriului celui mai de aproape, daca ne amu sili numai, câ prin nesce apucaturi comune de Cortesi se formamu o noua majoritate, care ar’ duce apoi câtiva ani inca sau câteva luni cârm’a statului pena s’ar’ ingloda earasi. Timpulu fusiuniloru si uniuniloru artificiale a trecutu“. . »0 noua si mai buna ordine a lucruriloru trebuie se urmeze. Tier’a s’a saturatu de manevrele parlamentare, ea asteapta fapte*, esclama »N. P. Journal*. Asia e, fapte domniloru se ne aratati, cu fapte se ne veniti, nu cu frase bombastice, nu cu promissiuni goale si fatiarnice! Nu numai noi, nationalitatile. Maghiarii insusi incepu a cunósce acum l a comedi’a ce se joaca pe contulu tierei si a tuturoru popoareloru ei. Prin tiera se semte deja câte puținu suflarea unui ventu aspru, curatitoriu de miasmele ce s’au adunatu de unu siru de ani. Anulu 1880 incepe bine, prepara-v’a elu are o erâ noua de guvernare cu bunu sfersitu? Nu e de lipsa se-o mai spunemu, ca sperantiele nóstre sunt de totu mici si slabe. Opositiunea maghiara, ce e dreptu, semte, câ o schimbare radicala trebuie se urmeze, semte ca sistemulu de guvernare trebuie se se schimbe din fundamentu, daca este, ca Ungari’a se iasa din nomolulu, in care a bagat’o politic’a passionata, scurta vedietare a regimelui actualu, dér’ nu cuteza se se uite in fagi’a tuturoru consecintieloru unei asemeni schimbări, nu intielege sau nu voiesce se intielega, câ nu numai metod’a, ci si fiinti’a si direcțiunea politicei de pena acuma trebuie se se schimbe cu totulu, câci altfeliu nu e scapare. In privinti’a acest’a De vom ierta domnii dela »Magyarország“ si »Pesti Napló“, ca se le punemu o mica întrebare. Dvastra, domnitoru, voiţi se reformaţi administratiunea statului ungaru, voiţi se regulaţi financele lui si se nu scapati de ruin’a economica, voiţi vnse si mai multu, se departati neadeverulu si lips’a de idei ce domnesce in politic’a de adi, se departati indiferentismulu si decadenti’a morala, de care sufere o mare parte a poporatiunei, ei bine, cumu credeti ca veti poté face toate aceste printr’o simpla schimbare a metodei, folosinduve si mai departe de acelasi manualu politicu, care a servitu de indreptariu si dlui Tisza si tuturoru, cari l’au precedatu in oficiulu de ministrupresiedinte ? Noi cu mintea nóstra senatosa nu potemu intielege nicidecumu, cumu s’ar’ poté inaugura o alta administratiune lasata pe moralitate si pe trebuintiele adeverate ale statului si oamenii, cari administréza se remana totu aceiasi cu aceleasi vederi si tendintie, cu aceeasi direcţiune. Admitemmu, ca in oficiele tierii se potu introduce noue elemente maghiare opositionale, dar’ nu va fi acest’a unu simplu schimbu de persóane. Cumu se poate, ca noulu guvernu se satisfaca trebuintieloru statului, adeca a tuturoru poporeloru lui, urmandu-se si mai incolo politic’a terrorismului, netolerantiei si a asuprirei nationalitatiloru nemaghiare. Opositiunea maghiara cere unu guvernul care se aiba intielegere pentru acele trebuintie, si sunt cunoscute ei in adeveru necasurile poporatiunei ? S’au ganditu crediara vreodată seriosu care adeveratulu isvoru aiu tuturoru releloru, aiu decadentie, morale ce bantuie o parte mare a poporatiunei din Transilvani’a si Ungari’a ! Déca s’ar’ fi ganditu ar’ fi trebuitu se afle, ca isvorulu tuturoru neajunseloru, de cari sufere aceste M iniiiiiiiieiiiiiii Biblioteca Județeană ASTRA *P1146*