Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)

1880-01-03 / nr. 1

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a bi Duminec’a. 3Pxet3.­u.l-u. a.T2­0xxa.xxxexvt­u.l­ a.l. z pe unu anu 10 fl., pe siese Inni 5 fl., pe trei Inni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu san 28 franci. Nr.1.“ Joi, 3 15 Ianuariu Se prenumera : la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. •A.xx-u.,n.d­.u.xlle : nu’a scrie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primesen. — Manuscripte nu se retraroi tu. 1880. Sistemulu trebuie se se schimbe nu persoanele ! Brasiovu 1 Ianuariu v. 1880. Amilu 1880 incepe in Ungari’a cu­ o grava cestiune, cu­ o cestiune de vieatia — a statului. Este vorb’a, ca are ce pretindu interessele statului ungurescu astadi mai raultu, o schimbare de sistemu sau numai un’a de persoane ? Si nu din partea ne­­maghiara sau antimaghiara se pune întrebarea a­­cést’a, ci insusi Maghiarii sunt, cari o discuta acuma prin foile loru. Sub o schimbare de sistemu se intielege la noi de comunu inlocuirea dualismului cu federalismulu, sau c’unu altu regimu antidualisticu. Maghiarii considera o asemenea schimbare, cu fórte amenin­­tiatóre maghiarismului, statului ungurescu s. a. E naturala prin urm­are, ca diuarele maghiare se pa­­zescu fórte de a vorbi de schimbare a »sistemului“ Intrelegemu diuarele maghiare opositionale, căci ce­lelalte tóte se închina inaintea regimului lui Tisza Kálmán si ar’ dori numai, ca acest’a se fia mai multu sustienutu de catra Maghiari. Opositiunea maghiara este convinsa cu toate aceste, că o schim­bare trebuie neaperatu se se faca, pentru ca statulu ungaru se se poata reculege, si toti incependu dela baronulu Sennyey pena la Helfy Ignatz sunt convinsi, ca este necessariu ca se se modifice chiaru sistemulu de guvernare, din căusele aratate evita inse cu totii de a se folosi de cuventulu sistemu, ci organele opositionale vorbescu numai de neces­­sitatea unui nou ministeriu cu­ o noua programa, de reforma a administratiunei s. a. In fapta toate aceste pretensiuni nu insemna nimicu alt’a, decâtu o schimbare a sistemului de guvernare pe bas’a legiloru fundamentale din vigoare. Opositiunea maghiara cerându dér’ o reforma radi­cala a administratiunei Ungariei cu scopu de a de­­latura relele ce esista, de a scapa statulu de ruin­a economica, si a - i asigura viitoriulu puindu-lu pe base mai solide, cere in fapta o schimbare ra­dicala a sistemuului de guvernare, practicatu pana acuma, nuiuai cu acea diferintia, ca straformarea se se se faca intre marginele dualismului si ale inte­­resseloru de supramatia maghiara, nu inse cu de­la­turarea celui d’antaiu seu cu ignorarea celoru din urma. Aceste fiindu premise, vomu intielege mai lesne cumu vine, ca dinarele maghiare se dipsuta tocmai acuma despre aceea, ca are ce este de lipsa o schimbare de persoane sau ceva mai multu. In fine vede si recunóasce si Tisza Kálmán, ca cu mamelucii de care mai poate dispune astadi nu mai merge. După toate regulele d-lu Tisza sem­­itendu, ca nu mai merge, ar’ trebui se repasiésca spre a face locu altora, cari se poata satisfice ce­­rintteloru imperioase ale situatiuuii schimbate, inte­­riore. Dlu Tisza inse nu este omulu, care se se tiena de asemeni regule genante, elu inca nu si-a stinsu setea de a domni, si de aceea nu se gan­­desce la repasire, ci numai la unu mediulocu nou prin care se ’si pota sustiene portofoliulu inca pe unu siru de ani. Si care sefia acestu medinlocu? E lucru naturalu, ca daca omulu a intrebuintiatu odata uuu mediulocu cu succesu, ilu va intrebuin­­tia si a dou­a óra. Asia si dlu Tisza. Elu a a­­junsu la guvernu in urm­a unei fusiuni a partidei sale cu guvernamentalii, astfeliu din opositiunalulu celu mai aprigu a devenitu cu­ o singura săritură ministru-presiedinte. De ce se nu se poata repeti spectacululu unei asemenea fusiuni, de astadata cu scopu de a sustiene la carma pe dlu Tisza ? Fara de aceea partid­a actuala guvernamentala sufere de anemia, are lipsa neaperata de o noua transfusiune de sânge opositiunalu, ca se-o mai pota duce catuva timpu. Câteva portofoliuri oferite siefiloru oposi­­tiunali, cari striga mai tare, si afacerea e ter­minata. Asia va fi cugetatu d-lu Tisza, sciindu prea bine, ce farm­ecu mare póate esercita unu portofoliu ministerialu chiaru si asupra celui mai aprigu opo­sitiunalu si in acestu momentu initatuindu-se ochii lui cu aceia ai protectorelui seu de ordiniara, An­­drássy, acest’a a­­­gâc­tu gândirea lui Tisza si a dou’a editiune a fusiunei a fostu hotarita. Nu voimnu se negamu possibilitatea, ca idee a unei noue fusiuni s’a formatu mai at tain in creerii comitelui Andrássy. In totu casulu Andrássy este fóarte in­­teressatu in afacerea acesta, deórece adict lu seu Tisza este singurulu, in care se poate increde. Deca cade Tisza, cade si partid’a lui si atunci Andrássy nu mai are sianse de a deveni earasi datatoriu de tonu in politic’a Ungariei De alta parte Andrássy este prea ambitiosu decâtu ca se renuntie la do­­rinti’a acést’a. Pentru planulu fostului ministru de esterne e necessariu prin urmare, ca Tisza se rem­ana ministru, fiindu-ca inse nu se mai pote tiené cu ajutoriulu maineluciloru actuali, trebuiea se recurgă la mediuloculu probatu aiu fusiunei. Ideea unei fusiuni res­petite a partideloru vina ea dela Tisza ori dela Andrássy, nu importa. Faptu este, câ organulu lui Andrássy »Pester Lloyd“ a fost celu d’aataiu, care a invitatu pe conducătorii opositiunei de a se uni in Tisza, mergéndu chiaru peua a le oferi unele portofoliuri. Toaté foile gu­vernamentale, ca la comanda au imbrațiosiatu ide’a fusiunei, folosindu aceleași argumente, ca­­Pester Lloyd.“ Press’a guvernamentala sustiene adeca, ca acuma, după ce referintiele cu Austria sunt regu­late prin noulu pactu si după ce starea cestiunei orientale nu se mai pote schimba, după ce in fine legea bosniaca­­si ■ cea pentru armata au fostu primitu nu mai esista nici o diferintia însemnata intre opositiune si partid’a guvernului, ci diferintiele actujale ar’ fi numai de natura perso­nala si deorece frecarile personale nu potu se fia problem’a barbatiloru distinsi ai opositiunei guver­namentali credu, ca ar’ fi mai bine, déca oposi­tiunea ar’ dâ man’a cu d-lu Tisza. Servesce spre lauda celoru din opositiune, ca au respinsu mana de impacare, ce le-a intins’o dlu Tisza. Dinareie de frunte opositiunale, cumu e »Magyarország“, »Pesti Napló“ s. a. au declaratu categoricu, câ opositiunea nu poate pacta cu Tisza. Ceea ce ne intereséza pe noi mai multu sunt ar­gumentele, ce le-au adusu organele opositiunei spre a motiva respingerea pactului oferitu din partea guvernamentaliloru. »Magyarország“ combate parerea dinarului »Pester Lloyd“, ca opositiunea ar’ avé numai sco­puri personale. »Dincontra — dice »Magy.“ C cestiunea la noi este de a­ici, cumu s’ar’ poté scóte natiunea din nomolulu, in care s’a cufundate, in care a cadiutu sub conducerea lui Tisza spiri­­tulu constitutionalu, interessele materiale, starea financiara si administratiunea natiunei, cumu s’ar poté scóte din profundulu indiferentismu si deca­­denti’a morala, in care au fostu impuse »cu mana sigura“ parti mari ale poporatiunei, cumu se-o scotemu din pusthi’a neadeverului si a lipsei de idei, care ne-o arata politic’a guvernului, ce se fa­­cemu pentru ca natiunea acest’a se capete earu în­credere in sine si in institutiunile sale ... o simpla schimbare de persoane nu poate satisface acestoru ceriutte, fapia c’unu asemenea jocu aiu in­­teresseloru personale natiunea va trebui se remana rece si cu neîncredere.“ Mai precisu arata inse »Pesti Naple* ca nu mai merge cu manevre seci de fusiune, cu joculu per­­sóaneloru. »Tier­a, dice acea faia, are trebuintia nu numai de unu nou guvernu, ci de mai multu. Aveim­ lipsa de o politica reformatoare, creatoare, de ministrii, cari se intielega trebuintiele tierei si se fia si capabili de a le satisface, cari se poseda tot­odată increderea pubiica, avemmu trebuintia de-o programa ministeriala, care se se gandesea deopo­trivă la regularea financeloru statului, si la re­­­­form’a administratiunei si nu mai putinu la aceea, ca printr’o politica buna economica se se puna stavila seracirei progressive a tierei, c’unu cu­­ventu cu Ungari’a, se fia in fine guvernata cumu receru trebuintiele si pretensiunile sale. Noi cre­­demu inse, câ bal’a ce a cuprinsu vieati’a nóastra sociala si politica este atâtu de periculosa si câ amu remasu pe tote terenele atâtu de multu in­­deretu, ear’ problemele nóstre sunt atâtu de grele, incâtu amu corespunde foarte ren agendeloru viito­­riului celui mai de aproape, daca ne amu sili numai, câ prin nesce apucaturi comune de Cortesi se for­­mamu o noua m­ajoritate, care ar’ duce apoi câtiva ani inca sau câteva luni cârm’a statului pena s’ar’ ingloda earasi. Timpulu fusiuniloru si uniuniloru artificiale a trecutu“. . »0 noua si mai buna ordine a lucruriloru tre­buie se urmeze. Tier’a s’a saturatu de manevrele parlamentare, ea asteapta fapte*, esclama »N. P. Journal*. Asia e, fapte domniloru se ne aratati, cu fapte se ne veniti, nu cu frase bombastice, nu cu promissiuni goale si fatiarnice! Nu numai noi, nationalitatile. Maghiarii insusi incepu a cunósce acum l a comedi’a ce se joaca pe contulu tierei si a tuturoru popoareloru ei. Prin tiera se semte deja câte puținu suflarea unui ventu aspru, curatitoriu de miasmele ce s’au adunatu de unu siru de ani. Anulu 1880 incepe bine, prepara-v’a elu are o erâ noua de guvernare cu bunu sfersitu? Nu e de lipsa se-o mai spunemu, ca speran­­tiele nóstre sunt de totu mici si slabe. Opositiunea maghiara, ce e dreptu, semte, câ o schimbare ra­dicala trebuie se urmeze, semte ca sistemulu de guvernare trebuie se se schimbe din fundamentu, daca este, ca Ungari’a se iasa din nomolulu, in care a bagat’o politic’a passionata, scurta vedietare a regimelui actualu, dér’ nu cuteza se se uite in fagi’a tuturoru consecintieloru unei asemeni schim­bări, nu intielege sau nu voiesce se intielega, câ nu numai metod’a, ci si fiinti’a si direcțiunea poli­ticei de pena acuma trebuie se se schimbe cu to­­tulu, câci altfeliu nu e scapare. In privinti’a acest’a De vom ierta domnii dela »Magyarország“ si »Pesti Napló“, ca se le punemu o mica întrebare. Dvastra, domnitoru, voiţi se re­formaţi administratiunea statului ungaru, voiţi se regulaţi financele lui si se nu scapati de ruin’a economica, voiţi vnse si mai multu, se departati neadeverulu si lips’a de idei ce domnesce in poli­tic’a de adi, se departati indiferentismulu si de­­cadenti’a morala, de care sufere o mare parte a po­poratiunei, ei bine, cumu credeti ca veti poté face toate aceste printr’o simpla schimbare a metodei, folosinduve si mai departe de acelasi manualu po­­liticu, care a servitu de indreptariu si dlui Tisza si tuturoru, cari l’au precedatu in oficiulu de ministru­­presiedinte ? Noi cu mintea nóstra senatosa nu potemu in­tielege nicidecumu, cumu s’ar’ poté inaugura o alta administratiune lasata pe moralitate si pe trebuin­­tiele adeverate ale statului si oamenii, cari adm­inis­­tréza se remana totu aceiasi cu aceleasi vederi si tendintie, cu aceeasi direcţiune. Ad­­mitemmu, ca in oficiele tierii se potu introduce noue elemente maghiare opositionale, dar’ nu va fi acest’a unu simplu schimbu de persóane. Cumu se poate, ca noulu guvernu se satisfaca trebuintieloru statului, adeca a tuturoru poporeloru lui, urmandu-se si mai incolo politic’a terrorismului, netolerantiei si a asuprirei nationalitatiloru nema­ghiare. Opositiunea maghiara cere unu guvernul care se aiba intielegere pentru acele trebuintie, si sunt cunoscute ei in adeveru necasurile poporatiunei ? S’au ganditu cre­diara vreodată seriosu care adeve­­ratulu isvoru aiu tuturoru releloru, aiu decadentie, morale ce bantuie o parte mare a poporatiunei din Transilvani’a si Ungari’a ! Déca s’ar’ fi ganditu ar’ fi trebuitu se afle, ca isvorulu tuturoru neajunseloru, de cari sufere aceste M iniiiiiiiieiiiiiii Biblioteca Județeană ASTRA *P1146*

Next