Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-01-24 / nr. 7
„de facto”, numai curagiu n’avemu, se ne folosimu de ea. D-lu Pasc’a me provoca se respundu: câ, oare nu se demoraliséza poporulu prin aceea, câ la neuniti se pote face popa si unu birisiu? Eu respundu: a) câ déca din porcariu s’a potutu face papa dela Rom’a, se pote face si din birisiu popa unitu seu neunitu, numai se invetie; b) câ abusuri se făcu si cu sântele taine, chiaru si din partea celoru ce le administréza, dar’ pentru aceea nu potemu dice, câ tainele sunt a se șterge si administratorii loru a se alungă: „nam est modus in rebus“; c) câ: „volenti non fit injuria“, dar’, câ se nu se intemple de aceste, poporulu trebuie invetiatu, câ se-si precupa binele seu si se scia, câ nu totu insulu, care se numesce „popa“, e popa; d) câ de fric’a scisiuniloru mai câ luar’ santi si la noi, celu putinu acest’a o arata denumirea mai recenta a dascaliloru din Aghiresiu, Fetindi’a si Miraidu. Éca, d-le Pasc’a, unulu dintre acele casuri, in cari eu tienu si unirea si desunirea de unu reu. Eu nu asiu santi de popa, nu asiu numi dascalu pe unulu, care n’are cualificatiunea si chiamarea de a fi popa sau dascalu, de asiu sei, ca se va face hindu si nu neunitu sau unitu. Astfeliu apoi s’ar’ curma speculele cu religiunea. Ce e dreptu, starea culturala a preotimei gr.-or. de pe aici nu mi place nici mie, dar’ nu e pretutindene asia si nu va remane nici aici totu asia, autonomi’a loru inse ’mi place tare si o dorescu si in biseric’a mea. Sub bara disu, ca e desbinare in consistoriu, ca suntu partide, cari lupta cu inversiunare una in contra alteia etc., de absolutismu nici o vorba. Eaca esplicatiunea, die Pasc’a. Sub fostulu episcopu partidele aceste se conbateau si pe fatia si pe ascunsu, dovada cele ce s’au publicatu de multe ori prin diuarie si se colportaza pretutindene cu vorba via; sub episcopulu de acum unu membru forte insemnatu si venerandu alu consistoriului nu ambla de locu la siedintie (poate nu-lu invita nimene), unii tăcu statornicesce, altii vorbescu ce vedu, or’ episcopulu asculta si face, cum dicu acestia — daca vre. Ce suntu aceste, die Pasc’a? conlucrare la binele bisericei ? semne de iubire de nu fratiasca, dar’ crestinesca? guvernare constitutionala ? Sciu eu si precepu toti aceia, cari au cetitu punctulu b), cu consistorialistii cu oameni culti nu se iau de capu in consistoriu, nici se arunca cu petrii pe strada, dar’ pentru aceea reulu provenitoriu din neintielegere si aversiune personala nu e mai micu pentru dieces’a noastra, de-si ascunde dlu Pasc’a inaintea lui capulu in nisipu ca si struchionululasandu celelalte in voi’a lui Iupiter tenante. Domnulu Pasc’a mai incolo nega lips’a disciplinei in biseric’a nostra, capsulu, ce esista in privinti’a cunoscerei oblegaminteloru, drepturiloru si poterei diferiteloru grade preotiesci, nega ca nu se predica si catechiseza si se provoaca parte la „innegritii protopopi, popi, învetia tori, feti si cantori*, parte la relatiunile periodice. Eu inca me provoca totu la innegritii protopopi, popi, invetiatori etc., pentru ca iubirea loru de dreptate si dorulu de a vedea odata regulate trebile bisericei noastre asia, câ se scia fiecare, ce-i a lui, i va face se marturisesca cu barbatia, cum câ, dieu la noi: „Nescit cui domino pareat unda maris.“ — dér’ la relatiunile periodice nu me provocu, pentru câ harthi’a e m u 11 u r a b d a t o r i a, ce se vede si de acolo, câ u’a risu cu hohotu, candu ai scrisu, d-t’a die Pasc’a, faimoas’a aperare a canoniciloru in contra nepotiism u l u i u r i t i o su. Mi-ar’ placé multu, ca se descinda dlu Pasc’a din olympu si se véda toate aceste in realitate si nu din relatiunile periodice. Eu vnse si pan’atunci, pana ce vomu ave o nóre la a duó’a venire a d-lui Pasc’a, sustienu aserţiunile mele si dicu, ce a disu Dumouriez câtra Regin’a Marie Antoinette: „Je suis mieux placé que Votre Majesté pour juger des évenements“ (Eu am o positiune mai buna decâtu Majestatea Voastra spre a judecă evenimentele.) (Ya unna) „D-lui Diamandi I. Manole, Brasiovu. „Iubite amice! Clubulu Tinerimei din Bucuresci, destinandu sum’a de lei cinci sute pentru „inundaţii romani din Transilvani’a, te rogu a primi „acest’a suma din partea comitetului clubului si a-o „distribui cum va crede comitetulu de ajutore, instituitu in Brasiovu, si in care faci si D-ta parte. „Alu D-tale amicu A. Triscu. * D. Dumitru lonciovici, membru alu comitetului pentru inundati, ne preda o lista cu 76 franci, ce i s’au inaintatu de catra dd. F r at i Aritonovici din Bacau. Pe acest’a lista au contribuitu: DD. Ioanu Bâcu 4 franci. C. Badeanu 2 fr. Petrache Neculau 2 fr. D. Stefanache 2 fr. Grigoriu Roiu din Roman 6 fr. Vasile Ioachimu din Roman 10 fr. George Florescu si Orgidan din Roman 4 fr. Ghitia Ioanu 2 fr. Vasilie Imandi 2 fr. Ioanu Georgiu 2 fr. Ioanu Ioanovici 1 fr. Niculae Zissu 2 fr. Ghitia Retescu 1 fr. Niculae Petrovits 1 fr. Ioanu Vasiliu 1 fr. M. Kornmann 2 fr. Alecsi Dragici 1 fr. Iacob Acsenti 3 fr. 70 c. S. D. Gheorghiu 2 fr. D.Jrziceanu 2 fr. Gitia Radovici 2 fr. D. Georghiu 1 fr. B. Ioanu 1 fr. 30 c. David Ariton 1 fr. Grigorie Sutovanu 2 fr. G. Ionescu 1 fr. Ovanes San . . 4 fr. Vasali Andoniu 4 fr. Christea Lazarovici 1 fr. G. K. 2 fr. A. Lehrmann 4 fr. Suma totala 76 franci. Totu prin d. D. lonciovici primimu dela d-nulu Hagi Vasilie Frigatoriu din Galati 50 fi. v. a. D-nulu I. D u s i ou, membru alu comitetului pentru inundati, ne mai tramite doue liste cu 237 fl. v. a. si adeca: L i s t ’a Nr. 5 : Haecker & Meissner, Heilbron a. a. 10 fl.; Trumaner, Baumwollspinnerei, Vieu’a 20 fi.; Lazar Koits, Budapest’a 5 fl. ; Bhd. Andreae & Söhne, Frankfurt a. M. 25 fi. ; Naumann & Ortlieb, Vien’a 10 fl. ; Bartholomäi 6 Hoch, Heilbronn a. N. 20 fl.; Brauer & Preidal, Vien’a 20 fl., Sum’a 110 fl. v. a. L i s t ’a Nr. 6 : Gebrüder Skene, Vien’a 50 fl.; Iohann Gögl, Vien’a 25 fl. ; Iordan Timaeus, Bodenbach a. E. 10 fl.; a. Berger & Sohn Vien’a 10 fl. ; K. k. priv. Pottendorfer Baumwollspinnerei, Vien’a 25 fl. „Dela poporulu romanu din Bodu“, prin parochulu romanu gr. or. de acolo, Filipu Oreitiaru 7 fl. v. a. — Sum’a totala 127 fl. v. a. Amu mai primitu din Brasiovu, dela d. Petru Nemesiu notariu publ. 3 fl. ear’ din Zernesci dela d. Nicolau Penciu 4 fl. v. a. Dumbrau, 29 Ianuariu 1880. Laudabilulu Apelu din Gazeta Nr. 103 nu a remasu nici la poporenii din Dumbrav fara de a strabate la auimile nostre, desteptandu simpathia cu nefericiţii fraţi ai noştri, care au de a se luptă cu atatea suferintie in urma inundariloru. Sosindu momentulu, in care multu stimatulu parochu d-lu Stefan Popu — după servitiulu divinu in Biserica, — ceti amentitulu Apelu, si provocă — rogu — poporulu, cu cunoscutulu tactu si intreceptiune, — că fiecare după puterea si indurarea s’a — se ajute la ameliorarea sortii nefericitiloru frati ai nostri, — cu lacrâmi in ochi si după unu suspinu profundu, respunse mai intregu poporulu, in unu tonu moderatu si cuviintiosu in Sta. Beserica: „Din câtu ne au datu bunului dieu, dâmu cu totii, care câtu vomu pute!! (e de observatu, ca recolte anului trecutu mai multu de jumetate s’au nemicitu prin intemplari elementare,, si grindine). In diua urmatoare 26/1 se formă unu Cornitetu spre adunarea ofrandeloru, la care judele Comunalu I. Nicoara, cu jurații P. Ciungradi si S. Frâncu merita toata laud’a, si, — vorbindu in limb’a poporului — „dela prandiu până la ojina teata resultatulu, — s’au adunatu. Dela d-lu Parochu Stefani Popu 1 fl., D-sior’aValerie Popu 30 cr., d. L. Popu 2 fl., d-n’a Ana Petricasiu 50 cr., Victoru Petricasiu 10 cr., Emiliu Petricasiu 10 cr., Eclesia 2 fl., Comuna 2 fl. , 8 fl. Cucuruzu I. Nicoala Litie 10, T. Giurgiu 4 M. Fogarasiu 2, ved. Cru. Francu 2, I. Francu 4, I. Iancu 2, I. Tirziu 2, Ioanu Petrideanu 10, T. Várady 2, m. Popa 1, I. Laslo 1, G. Lasló 6, m. Tataru 2, ved. I. Nicora 2, ved. Fr. Tataru 2, I. Nicora 10, m. Popa 10, In. Petrideanu 2, ved. S. Petrideanu 2, T. Petrideanu 10, ved. Anna Petrideanu 2, Mirea Stefanu 20, I. Moldovanu 2, P. Nicola 2, L. Geladi 3, M. Petrideanu 2, I. Petrideanu 10, M. Petrideanu 4, Garmasiu 2, M. Tataru 10, ved. M. Geladi 4 T. Petrideanu 1, V. Petrideanu 2, ved. Domnica Tataru 14 Ach. Nicola 6, I. Geladi 10, ved. Crusitie lenei 4, L. Popa 20, I. Giurgiu 4, O. Tataru 10, V. Geladi 4, T. Frincu 10, G. Craiu 4, M. lenei 2, I. lenei 4, L. Tataru 6, I. Suciu 2, G. Frinku 2, P. Nicola 10, M. Popa 4, ved. Harisca Popa 10, M. Tataru 10, V. Tataru 4, P. Ciongradi 4, G. Ciongradi 4, I. Tatăru 6, ved. Titiana Tirziu 4, St. Töröc 6, I. Berariu 6, G. Tirziu 2, T. Ciongradi 2, ved. Marie Barbosu 2, P. Moldovanu 2, T. Petrideanu 2, V. Popa 2, I. Frincu 4, Todoru Fagarasiu 2, N. Iuonasiu 6, V. Laslo 2, T. Popa 6, C. Corbu 2, S. Frincu 2, Georgiu Getzel 2, P. Moldovanu 2, I. Popa 10, Lika Török 6, Simeonu Petrideanu 6, ved. Marie Petrideanu 10, si I. Petrideanu 2 Litre. — Suma 20 si 2 deca litre, care prefacandu-se in banii 85 cr, pe doi decalitre resulta 17 fl. v. a. La inceputu amintirii bani gafa 8 fl. Sum’a totala 25 fl. v. a. care Sama me grabescu a v’o tramite spre intrebuintiare după prudenta cunoscintia Cu totu respectulu Ladislau Popu Capit. c. r. pens. Pana acuma au incursu la Redactiunea „Gazetei Transilvaniei“ in totalu 1001 fl. 92 cf., franci 2461 si 100 mărci germane. (Va urma.) Pentru Romanii inundaţi din Transilvania si Ungari’a. Comembrulu nostru in comitetulu pentru inundaţi, d. Diamandi I. Manole, care sa reintorsu septeman’a trecuta din calatori’a s’a, ne tramite urmatorea scrisore ce a primit’o dela „Cultulu Tinerimei Romane* din Bucuresci, împreuna cu 500 franci: [Concertulu filantropicii.] Cetimu in „Romanulu* : Suntemu astadi iu placut’a positiune de a poté publică program’a concertului, ce se va dă in folosulu celoru suferinti de artistii cei mai distinsi din tiara, sub inaltulu patronagiu alu M. S. R. Dómn’a Elisabeta si cu binevoitorulu concursu alu mai multoru dómne din societate, ale caroru nume le-amu publicatu deja. După cum amu si anuntiatu, acestu concertu, care fusese frisatu pentru ieri 17 a. c., a fostu amanatu pentru Marti’a viitoare, 22 Ianuariu. Era acum bogat’a si variat’a programa a acestui concertu : PROGRAMA, Partea I. 1. Verdi. — Uvertura din „Vesperele Sicilia ai“, esecutata de orchestra Teatrului Italianu. 2. Mendelssohn — Quartet de corde, esecutatu de d-nii frati Schipeck si C. Dimitrescu. 3. Arditi. — L’Estasi, valsu, cantatu de d-sióra Teodorini. 4. Gomes. — Brindisi din Guarauy, cantatu de d. Pogliani. Partea II. Bunulu odinioara, piesa in unu actu, jucata de d. Millo, cu concursulu d-nei Romanescu si alu d-lui Manolescu. Partea III. 1. Rossini. — Uvertura din „Guglielmo Teil“, esecutata de orchestr’a Teatrului Italiana. 2. Verdi, — Bolero din „Vesperele Siciliane“, cantatu de d-ra Mantilla. 3. Wiest. — Solo pentru violina, pe arii nationale, esecutatu de autoru. 4. Hübsch. — Adio, romantia, cuvintele de capitanu Baicoianu, cantata de d-ra Teodorini. Orchestr’a va fi diresă de maiestrulu G. Oalvatti. Diverse. [Distinctiune.] Maiestatea S’a a binevoitu a conferi comitelui supremu alu comitateloru Brasiovu si Fagarasiu, Iuliu de Szentiványi, in recunoscerea meriteloru câstigate in serviciulu publicu, crucea de cavaleru alu ordinului Leopoldinu cu scutirea de taese. [Limba romana la universitatea din Budapesta.) Cetimu in „Pesti Napló“: „Alexandru Romanu, professoru de universitate, anuncia prelegerile sale pe tabl’a cea nagra a universității de Budapest’a in limb’a romana. Acestu casu a provocatu cu dreptu cuventu (méltan) indignatiune in cerculu ascultatoriloru dela universitate*. — Notiti’a acest’a laconica se caracteriseaza pe sine insasi si nu ar’ mai ave lipsa de comentariulu nostru. Ceea ce ne surprinde este, ca unu organu mare seriosu că „Pesti Napló*, a fostu in stare se publice in fruntea varietatiloru sale o asemenea mauifestatiune ie indignatiune copilaresca plusquam siovinistica. Scimu forte bine, ca si