Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-12-04 / nr. 97
i-a tramisu la păduri afara, astfeliu incependu-se abusulu inspectorescu era vai de tieranulu, care a cutezatu numai de o nuiea se se atinga seu si numai se treca prin pădure. Si cum asta? Eata asia. Goruiculu demoralisatu, fara frica lui Damnedieu, merge la inspectorulu si-i face raportu, cu cutare si cutare omu a dusu lemne din pădure. Inspectorulu Matyes indata se duce la Ili’a la d. Solgabireu (pietrore) K. — care asemenea a venitu aci cu straiti’a in beta, dandu-i pita de mila comitatensii aristocrati maghiari, pentru ca se precepe la persecutarea Romaniloru (?!) si face aratarea in urm’a careia d. Solgabireu indata si citeaza pe bietii tieraui înaintea forului seu. Aci se desfasiura de regula urmatoriulu dialogu. Solgabireulu : Voi a-ti furatu lemne din padurea baronului, invoitiva la o globa, ori ve inchidu ! — Se jure gornicii, cu amu furatu, pentru câ noi nici o fraudia nu amu luatu din pădure, numai câtu amu trecutu pe langa ea. — Mai gornicii sunt jurati, numai trebuie se jure, legatuiti-ve câ platiti, seu ve inchidu pe doue septemani in arestul — Apoi ne rogamu d-le, decâtu se ve inchidi mai bine platimu dor’, câtu ? — Câte 50 fl. mâi. — Vai de mine si de copii mei! Apoi numai o vaca cu lapte amu si 6 copii, se-o vendu si aceea din gura copiiloru, seraculu de mine — Asta-i, totu atâtu, deca nu te inchidu — Apoi me rogu die Solgabireu, de câtu se fiu inchisu si copiii se ’mi planga de férne acasa mai bine me legatuiescu, D-dieu asia se ajute. ... — Da tu me? legatuiesci-te si tu ori te judecii la inchisore? — D-le, Mari’a T’a, me rogu eu nu am luatu nici o crenga. — Totu atâtu, gorniculu a disu, câ tu ai luatu — Se jure gornicu, câ m’a vediutu ori prinsu luandu lemne! — Nu mai e de lipsa se jure, căci e juratu, te invoiesci ori te inchidu ! — Apoi me rogu, de câtu se me inchidi, mai bine me impacu, dér’ cu câtu ? — Cu 30 florini mâi! — Seraculu de mine.................. Si asia a mersu in vreo 20 comune, după giurstarile omului, pe celu ce mai avea ceva l’au pedepsitu cu amende mai mari, pe cei mai seraci cu amende mai mici. Sermanii ómeni mai bine decatu se fia inchisi pe nedreptu vindeau totu ce aveau, ca „se se platésca de Satana“. Ba le-au vendutu dumnealoru cu forti’a capre porci, vitiei, vaci, boi si si-au facutu banii sub titlulu de prevaricatia. Unu casu interesanta ilu aflaiu dela preotulu din comuna Basesci. Elu imispuse adeca: Die, eu am fost inlemnitu candu vediui, ca intra odata dlu Matyes, inspectorulu paduriloru, la mine in casa si indata după aceea vinu si doi gornici ai d-sale si prnu 280 fl. v. a. pe mésa, ducendu câtra inspectoru: „Na, domnule, aceste sunt totu globe !“ Inspectorulu atunci dise câtra mine: „Vedi părinte, cum viuu banii“? — Vedu dieu eu Domnule! . . . . Cugetati d-loru cetitori, ca dara a cutezatu vr’unu omu sesi taia pruuulu, merulu, perulu din gradina ? Domne ferit’ai, asia frica i-au cuprinsu pe bieţii oameni fara stăpânire si astfeliu au seracitu, de numai patru păreţi proptiţi cu lemne au la cas’a loru. Cine s’ar’ duce la Agram, unde cutremurulu de pamentu a stricatu totu orasiulu, si Far’ vede, apoi ar’ merge prin comunele Tirnav’a, Cabesci, Selecuta, Furisiora, Baresci, Booz, Tirnaviti’a, Sirbi, Valea-lunga, Dumesti, Vorti’a etc. si s’ar’ uită in giuru, mai mare mila ar’ avé de comunele aceste despoiate, ca de orasiulu Agram. Astfeliu Inspectorulu de păduri alu d-lui baronu Ioszika are o avere imposanta si unu Wertheim-Cassa plina. Dîcu omenii: D-le nici la Steueramt (poiceptoratu) nu curgu atâtia bani, câti curgu la d. Matyes in glorie, câci globesce după plăcu. Au facutu multi si recursuri la vice-spanatu, iuse d. Solgabireu i-a spusu inainte omului: „Ma omule. Ori facirecursu ori nu, tu nu capeti dreptu noi acolo — si asia d. Solgabireu a spusu adeverulu, câci dieu n’am câstigatu nimicu nici dela deregatori’a mai inalta. — Ei acuma dieu si d-lu Solgabireu si-a facutu case de petra in Ilia, are hinteu (trăsură) cu patru cai, chiaru cu unu baronu ; acuma mai câ are stare câtu unu baronu, inse candu a venitu aci la 1872 nu a avutu nimicu. Astfeliu e sartea Romaniloru de sub corona Stului Stefanu. Domne ajuta dreptăţii! ici colea câte unu proprietariu liberu de detorii, câte unu economu cu stare. Licitatiunile si devaluarea valorei pamentului au facutu din numeros’a poporatiune a acestui comitatu unu popom de proletari, care se lupta cu serad’a si lips’a cea mai mare. Căușele acestui pauperismu nu sunt numai recoltele cele slabe, care au trenutu neintreruptu mai multi ani; mai sunt si alte rele, cari au provocatu situatiunea de aci. Dările directe respective contributiunea fonciata era mari si pre vremea domniei austriaciloru, dar pe atunci nu esistau sarcinele, care le a introdusu mai tardiu constitutionalismulu maghiaru. Prin introducerea legei comunale s’au ivitu unele sarcini pena aci necunoscute, care anume in comitatulu Temisierei sunt nesuportabile. Acest’a lege dispune, ca la spesele de administratiune a comunei trebue se contribue fiacare locuitoru in proportiune cu sum’a intrega a darilorn directe, ear’ spesele asia numite ale politiei interne se repartitiaza numai pe darea de casa, darea personala de castigu si venitu, va sedica, se făcu aruncuri comunale pentru acoperirea speseloru politiale numai pe categoriile dariloru numite in arma. In comitatulu temisianu administratiunea municipala se afla mai cu sema in manile proprietariloru cu detorii. Acesti’a s’au folositu de modalitatea dupla de mai susu pentru a lua sarcinele de pe umerii loru si a le pune in spinarea tieraniloru. Proprietarii adeca au cualifiatu jumetate din sum’a totala a speseloru de administratiune ca „spese de politia interna® — la care proprietarii nu contribue nimicu — si le au socotitu si incassatu numai după darea personala, de casa, de castigu si venitu. Prin acest’a s’a ivitu o disproportiune in contributiune, in favorulu proprietariloru si spre ruin’a totala a fierariloru. Asia se aplica legea in comitatulu temisianu! Der’ cu atâtu nu a fost destulu. In unele comune s’au adausu la aceste sarcini altoie noue. De escupt’a de rescumperarea diecimei devinus’a statoritu la o suma aprópe nesuportabila. Mai adauge apoi abusurile cele mari ce se comitu la incassare si honorarele ce le promitu proprietarii comisariloru, incredintiati cu stabilirea, adeca cu pretiuirea cuotei de rescumperare. Mesuratorii, pentru a ajunge la onorare grase statorescu cuot’a intr’unu modu arbitrariu la o suma nesuportabila, asia incâtu omulu seracu e silitu se se arunce in bratiele usurariloru, caci alte isvore de creditu elu nu are. Si intradeveru, deca mai sunt fiiutie fericite in Banatu, apoi aceste fara indoiala sunt usurării, jidani si crestini, cari cuuipera la realitati cu unu pretiu bagatelu si de batjocura. Percentele se urca de regula dela 50—1000 fl. Multu contribue la seracirea generala si alta impregiurare. Orfanii după ce devinu maioreni nu’si capeta punctualu partea de mostenire. Multi orfani, in sperantia, câ ’si voru capeta partea, cumpera proprietate, der’ fiindu ca nu’si primescu partea de mostenire regulata, realitatea Ii se vinde in licitatiune publica si prin acesta perdu si ratele solvite deja — ajungu adeca la ruin’a deseversita. „Telegr. Rom., mele locuitoriloru din comuna Nirasteu, situata intre fluviile Muresiu si Niragiu, a decisu ca pentru repararea cladirei scólei romane confess, din Nirasteu, care in urm’a esundarii dela 7 si 6 Dec. a. tr., după cum arata atestatulu ce l’at alaturatu, a suferitu mari stricatiuni, se dé sum’a de 100 florini v. a. Acést’a suma vi se inaintéza aci alaturatu pe langa provocarea ca, indata după primire, se ve transmite si o adeverintia subscrisa de D-Vostra, cu preotu, de curatorulu bis. si scol. si de notariulu cerc., provedinta cu sigiliurile oficiale. Totodată vi se transpune suma de 50 florini v. a. pentru persoanele, ce ni le-ati aratatu, ca cele ce au suferitu mai multa paguba prin inundare si adeca este a se da câte 5 fl. urmatoriloru : Ved. lui I. Aldea a Veti, Teod. Popu Scurtu, I. Popu Giorgiucu, G. Redutiu, I. Andrasiu, Ved. Catalina Aldea, Fratii Vasil si Lazar Botosiu (la fiacare câte 2 fl. 50 cr.) Ved. Maria Covrigu, ved. Anast. Botosiu, Isaila Covrigu. Aceste persoane se se conchiame la unu locu si in presenti’a D-V., a primăriului, a notariului si a duoi jurati se se dea fiacaruia sum’a ce i se cuvine si se subscria cu totii o cuitantia de primire adeverită si cu subscrierea oficialilor« presenti si provedinta cu sigillulu oficialu, pe care ne rogamu a ti-o tramite câtu mai curendu. Brasiovu 15 Octobre 1880. Nicolae T. Ciurcu. Dr. Aurel Muresianu. LIII. Prea onor. D. Samuilu Cup si ’a, protopopu gr. or. Cupsieui. Comitetulu pentru Romanii inundati instituitu in Brasiovu, luandu in considerare petitiunea, ce i-au adresat’o prin D V. tierarii din comunele romane Rohi’a, Poian’a-Porcului, Văleni si Peteritea din comitat. Solnocu-Doboc’a, cerculu Lapusiului ung., prin care acesti locuitori se roga, ca se le venimu intru ajutoru la repararea edificieloru de scóala, cari au fost stricate in urma ploiloru torențiale din anulu trecutu, a decisu de a da fiacareia din aceste patru comune câte 100 fl. v. a. in favoarea reparării scóaleloru loru, in totalu 400 fl. Acesta suma de 400 fl. vi-o transmitemu aci alaturata, rogandu-ve, ca se preda si representantiloru bis. si scol. din Rohi’a, P o ia n a-P o r c u lu i, Văleni si Peteritea cate una suta fiorini, tramitiendu-ne câtu mai in graba dela fiacare cate-o cuitanita adeverită si de primarii comuneloru si provedinta cu sigiliurile oficiale bis. si comunale. Brasiovu, 1 Novembre 1880. Nicolae T. Ciurcu. Dr. Aurel Muresianu. LIV. Onor. D. George Densusianu, parochu gr.-c. Demsusiu. Comitetulu pentru Rom. inundati din Brasiovu luandu in considerare rogarea Dtale, de a veni in ajutoriulu locuitoriloru din valea Hatiegului, bantuiti de ploile din éru’a trecuta si de grandina teribila din vér’a anului acestuia, cu deosebire in ajutoriulu comunei Demsusiu, care a suferitu mai multu, a decisu in un’a din ultimele sale siedintie de a contribui in favoarea scólei romane conf. din Demsusiu sum’a de 100 florini v. a. cu scopu, ca se se cumpere cârti pentru copii seraci si recursitele necessarie pentru instrucțiune. Comitetulu crede, ca in modulu acestea se potu împărtăși mai bine la acelu micu beneficiu toti locuitorii din comuna. Ve rogamu a ne tramite imediatu o curtaniia subscrisa de DV. cu parochu, de curatorulu bis. si scol. si de primariu si provedinta cu sigiliulu bis. si comunalu. Brasiovu, 20 Novembre 1880. Nicolau T. Ciurcu. Dr. Aurel Muresianu. LV. Comitetulu pentru inundati la recomendarea parochului romanu si a representantiei comunale din Presac ’a, a mai tramisu pentru 23 de fieratii romani lipsiți din Presac’a, cari n’au fost la impartirea de asta vera, sum’a de 46 fl. v. a. (fiacaruia cate 2 fl.). Aceast’a sum’a s’a transmisui parochului gr.-or. Mihailu Nicola din Presac’a.*) ID in. Banatu. Nu sunt departe înapoia nóstra vremile, cându Banatulu era o tiera buna inbelsiugata, si cu locuitori multiamiti. Sub guvernulu ungurescu constitutionalu iuse acea tiera bianasa, numita cu dreptu cuventu grauariulu Ungariei, a ajunsu la o stare vrednica de tanguitu. Fisiogaomi’a Banatului de astadie trista si posomorita. Pretutindenea ochii nu vedu de câtu lipsa si miserie, pretutindenea ne intimpina plângerile poporului ruinatu cu deseversire. Mosiile, atâtu ale nobililoru câtu si ale tieraniloru, se vendu dî de dî prin licitatiune publica — pentru restantie de contributiune.Valoarea pamentului e redusa la a opt’a sau adiecea parte, seraci’a in proportiuni inspaimatorie. Pauperismulu celu mai mare e in comitatulu temisianu, unde abia mai afli împărţirea ofrandeloru pentru inundaţi. LI. Comitetulu a tramisu la adres’a d-lui Ioane Florianu, Presied. alu tribunalului reg. si curatoru primariu bisericescu in Odorheiulu secuiescu, suma de 300 fl. v. a. on. representantie bis. de acolo, pe langa urmatoria scrisore : Onor. Representantie bisericesci gr. cat. in Odorheiulu Secuiescu. Comitetulu pentru Romanii inundaţi, instituitu in Brasiovu, luandu in considerare motivele aduse de On. Eforia bisericeasca în cererea ei pentru unu ajutoriu in folosulu redificarei bisericei romane ruinate din Odorheiu, după cum arata testimoniulu oficialu alaturatu, prin ploile din lrn’a trecuta si avendu in vedere marea importantia ce-o are acest’a biserica pentru poporatiunea romana din Secuime, a decisu a contribui pentru scopulu amintitu sum’a de 800 florini v. a. însărcinați a ne tramite acést’a suma, vi-o alaturamu aici, rogandu-ve de a ne tramite neamenatu cuitantia provediuta cu toate formele legale despre primirea ei. Brasiovu 30 Iulin 1880. Nicolae T. Ciurcu. Dr. Aurel Muresianu. LII. Onor. D-nu Alessiu Viciu preotu gr. cat. Nirasteu (Nyaradtö). Comitetulu pentru inundati instituitu in Brasiovu, luandu in de aproape considerare petitiunea ce i-ati adresat’o in nu lDiTrexae (P a r a s t a s u.) UTist’a scrie, ce cu unu fulgeru a petrunsu péna si in cele mai depărtate unghiuri locuite de romani, desi cam tardiu, a ajunsu si péna la noi, unde jalescu adi umbrele lui Horea si Iancu. Anunciulu prea trista patrundietoriu despre mortea unuia dintre cei d’antai luptători ai ntatiunei romane, a fostului Vice-Comite alu Comitatului Zarandu, Dr. Iosif u Hodosu, ne-a intristatu cu totulu. Pentru repausulu *) Curtaniiele despre sumele publicate mai susu ifica nu au sositu la comitetu cu esceptiunea celoru din Nirasteu. Sunt rogati dnii respectivi a grăbi cu tramiterea loru. lied.