Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-01-04 / nr. 1
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ eso: Martl’a, Joui’a si Sambat’a. PxetivLlvL abonamentului : pe unu anu 10 fl., pe sieBe luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu Beu 28 franci. Nr. 1. Sambata, 315 Cu 1 ianuariu st. v. 1881 se incepe unu nou abonamentu „GAZETA -TRAMMEL" Rogarnu pe Ou. Doruuii prenumeranti ai fetei nóastre, a grabi cu inoirea abonamentului. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati a ne tramite adresseie d-loru esactu, aratandu si posta cea mai aproape de loculu, unde locuiescu. V „Gazeta Transilvaniei“ apare dela 1 ianuariu 1881 de trei ori pe septemana. SS" Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este : pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl. pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl. ; pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl., pentru Romania si alte tied esterne: pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. SS“ „Gazet’a Transilvaniei“ va apare de aci incolo Marti’a, Joui’a si Sambat’a si se va imparti in Brasiovu la 5 ore ser’a. Brasiovu 1/13 ianuariu. „Anula trece, altuia vine — noi totu nu mai damu de bine!“ Aceste versuri ne veniră spontanu in uitute candu apucarainu condeiulu spre a face revist’a anului espitaiu. Anulu 1880 nu ne-a adusu noa Romaniioru din Ardealu si Ungari’a nici unu bine. Sartea tieranului nostru nu numai că nu s’a usturatu, dér’ inca s’au fauritu legi noue asupritóre pentru elu. Cea mai grava si cea mai asupritóre este legea agrara votata asta vara de câtra diet’a maghiara pentru Ardealu. Tactic’a sîreata observata de câtra legislatorii maghiari la aducerea acestei legi, nu ne pote insiela. Prin aceea adeca cu sa chimbatu si s’a moderatu in unele puncte neesentiale proiectulu primitivu alu guvernului. Maghiarii au voitu se ne faca se credemu, câ ar’ ii tienutu contu si de dorintiele nóstre. In fapta inse legea privirare la regularea posessiunei in Transilvani’a este unu nou desastru pentru poporulu romanu. Inca odata s’a doveditu cu ocasiunea desbaterei leoii acestia, ca zadarnica este orice încercare de acere dreptate pentru poporulu romanu dela diet’a maghiara. Bravii deputaţi romani din Ungari’a, cari si-au redicatu cuventulu in aperarea tieranului romanu, au fost respinsi cu toate propunerile loru. Pre candu la noi ceriulu s’a mai intunecatu, pentru fraţii nostri din Bucovin’a au resaritu primele radie ale unui viitoriu mai frumosu si demnu de omenire. In partea de dincolo a monarchiei s’a inauguratu unu sistemu de guvernare mai amicabilu nationalitatiloru si Romanii bucovineni au inceputu se semita acest’a schimbare binefacatore. Cei ce conducu destinele acestui imperiu s’au convinsu in fine, cu nesatiulu de potere si pofta nemărginită de asuprire a partideloru dnalistice sunt o pedeca mare pentru consolidarea monarchiei, de aceea si-au alesu de devisa impacarea nationalitatiloru intre marginele indicate de interessele dinastiei. Lupt’a nationala s’a incinsu in Austri’a pe toata lim’a. Osia iu giurulu careia se inverte lupt’a este limb’a sau mai bine disu egal’a îndreptățire a limbei. Acést’a este foarte instructivu pentru noi, câci dovedesce din nou, ca fara recunóascerea limbei nationale nu poate esista egala îndreptățire. Dreptulu de limba este prima si fundamentali conditiune a libertăţii nationale. Maghiarii vediendu schimbarea politicei guvernului in Austria si presemtindu apropiat’a isbucnire a crisei orientale, „care mari sdruncinari si pentru X lacre „eu amendoue manile la t Totu ce nu este maghiaru ■ multu nersacutatu si urgisiti, grab’a ioru copikrés4st-44-tr pretutindeni. Magifiarii se ap pe Germani, ignorandu ca o faptu mai multu germana si i mani au unu protectoru si i, care este unu puternicu impe* Foarte rusinoasa a fost retr „sfarimatori de nationalitati germane. Niciodată nu s’a du positiunei ce-o ocupa adi rassu ca prin acest’a retragere. M nati a fi in veci unu apendh mane, pentru ca nu se po popore ca se fia de sine si u.X. Nemultiamirea in popor uh ir mâna totu mai multu apa p*loru. Dintr’unu estremu intr’a caracteristic’a politiciloru magi tru o idea impossibila si sun succese aparente si problemat l tiata in contra armatei commn tutu de câtu se agraveze posi violentu. Mari si adeverate progres.1 Romania. Independinti’a ei, seculare, a fost recunoscuta de pene in primavar’a anului u - Ta ui el' a Tust reson ala hi Ctetiv^ea Du îsi a trata intr’unu stadiu mai favorabilii tierei. Deodată cu rescumperarea drumuriloru de feru s’a iniţiaţii o activitate in stilu mare pe teremulu economicu si industrialii. Prin regularea successiunei tronului s’a datu stabilitate institutiunilorutierii. In politica europena nu s’a schimbatu nimicu. Acelesi intrigi diplomatice, acelesi mesuri neisprapravite in cestiunea Orientului. Totdeuna remane o cestiune deschisa, neresolvata, ca se poata servi de cârligi pentru scopurile egoistice ale poteriloru. Acuma e cestiunea gréca, care le agita. Nu potemu incheia fara a amintimu unu faptu, nu politicu, ci umanitariu petrecutu in 1880 in sinulu poporului nostru. Este ajutoriulu ce l’amu datu tieraniloru romani, cari au suferitu prin inundarea apeloru din Decembre 1879. Aprópe 15.000 florini s’au adunatu din tote pârtile locuite de romani spre scopulu acest’a. Poporulu parasitu si negligeatu de sarte, a recursu la propria s’a fortia, la propriulu seu ajutoriu. Si Du imediati nu l’a lasatu. Durerile lui au fost alinate jad cu noua putere s’a redesteptatu iu anim’alui speranti’a intr’unu viitoriu mai bunu. Oh! de ar’ reveni in anim’a poporului încrederea deplina in fortiele sale,, in missiunea s’a! Atunci se voru spui tore, in hij&sele neintielegeri si ure, care ne despartu si ne siaties^ stunci faptele nóstre se voru oglindă in sufletulu curatu alu poporului si tare si nedespărţită va fi uniunea ce ne va legâ in lupt’a pentru invingerea dreptăţii! Unu capitulu din istori’a suferinîieioru nóstre. In numerulu penultimi alu feiei nóstre din anulu espiratu amu publicam o corespondîntia din Satu-Mare, care ne esplici si ilustréza in modu destulu de viu deplorabili stare, in care amu ajunsu sub guvernulu suprenatisticu alu lui Tisza. Unu functii mariu de naionalitate romana a fost stramutatu dela unu locu, altulu, a fost timbrata de unu omu periculosu, a ostu persecutatu necontenitu, si veti intreba din care causa? Fost’a elu are negligentu sau vimoniu, ori dara a calcatu poruncile legale ale mai imriloru sei ? Nimicu din sediMiu si atunci, oanucreste lU*.uu . , rescu, bucurosu ba cafeau’a negra fumandu cate o tigara, Fagarasianu isi cumpera, la Brasiovu si harthia de tigare. Din intemplare sau de curiositate eru duse cu sine in Satu-Mare harthia de tigare pe a careia invelitoare se vedea unu Dorobantiu, cum implanta stegulu pe redut’a dela Griviti’a. Acestu evenimentu estraodinariu pentru terroristii din Satu- Mare a fost indata telegrafatu ministrului de justiţia la Budapesta: „Judele N. N. nu numai cu be cafea din cesce cu tricoloru romanu, der’ isi sucesce inca si ţigările cu harthia pastrata in nesce invelitori periculoase ideei de statu maghiaru.“ Nu scimu, ce mesura a luatu ministrulu in urm’a acestei aratari, scimu numai, ca judele Fagarasianu n’a pututu isbuti nicidecumu, câ se fia stramutatu la altu tribunalu. Mórtea la scapatu in fine de tote persecutiunile. Dar’ ce decemu? Nici după morte nu i-au iertatu, câ a fostu unu Romanu cu caracteru firmu. Colegii lui, membrii maghiari ai tribunalului, afara de uuulu, au demonstratu inca si in contra mortului, neluandu parte la inmormentare. In tractarea, ce a intimpinat o bravuru si inteligentulu jude Fagarasianu la Satu-Mare, se oglindeza destulu de fidela si batatoriu la ochi tristele urmări ale politicei de maghiarisare fortiata. Principiele terroriotio© ale sistemului actualu ceru victimele loru. Daca pe fîacare dî li se spune Maghiariloru in diet’a, in adunările si in diaristica ioru, câ interessulu statului pretinde, câ totu ce traiesce in elu se fia maghiaru si numai maghiaru, daca de pe banc’a ministeriala chiaru se dâ lozinc’a, după care interessulu statului, ide’a de statu ar’ recere, cu tóte functiuuie publice se fia ocupate numai de maghiari si de maghiaroni — la ce alta ne potemu așteptă, de câtu la isgovirea din posturi a tuturoru acelora functiunan de nationalitate romana, cari nu-si renega semitula si nu se făcu instrumente vile ale politicei de maghiarisare? De câte ori nu au mustrata foile maghiare pe functionarii de alta nationalitate, aruncandu-le, ca ei ar’ manca „pane unguresca!“ Acest’a imputare nu ar’ contiene nimicu vatamatoriu pentru functionarii romani, sasi s. a., dusa sub cuventului ungurescu* diarele maghiare ar’ intielege unitatea poli m Biblioteca Metern ASTRA *91147*