Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-05-16 / nr. 57
Redactiunea si Administratiunea: BraBiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Martra, Joul’a si Sambat’a. JPxedvLlTa. a,TD03a.a.xrLd3a.fa.lia.l . pe anu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 11. 50 cr. Tieri esterne pe siese luni 14 fl. pe anu 28 franci. Se prenunaera: la postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. ^.xxvLXXd’va.xlle : un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 57. Sambata, 28 16 Maiu 1881. Brasiovu 16/28 Maiu. Imaginari’a calcare in picioare a stindartului maghiaru din partea studentiloru romani continua inca a constitui principalulu calu de bataia alu pressei maghiare contra poporului romanescu, pre langa toate desmintirile, ce s’au datu in privinti’a neesistentiei unei asemenea călcări. Ce este mai multu, insusi guvernulu, dandu crediementu unoru jurnale, caror’a agitatiunea contra poporului romanescu li este totu-deaun’a binevenita, a luatu in mana afacerea, ordonandu o dupla investigatiune, pe calea justitiei si a administratiunii, pentru ca cu atatu mai usioru se poata afla, ceea ce voru anume se afle domnii maghiari, adeca nodu in papura. Asupr’a nóastra toata procedur’a guvernului ungurescu in acést’a afacere face impressiunea, ca si candu ea ar’ fi fostu anume inscenata numai si numai, pentru ca d-lu Tisza se aiba unu motivu binecuventatu, se mai de unu ghioldu poporului romanescu. Daca ea n’a reesitu după plăcu, vin’a este de siguru a acelora, cari nu si-au sciutu îndeplini rolele capetate. Numai asia ne putemu intipui, câ a pututu raporta jurnalului seu d-lu corespondentu alu lui „Kelet“, despre care scimu, ca n’a asistatu nici unu momentu la petrecerea studentiloru romani. Acest’a na impedecatu de locu, precum se vede, pe scrupulosulu (?) corespondenta alu lui „Kelet“ de a afirma unu faptu, pe care nu-’lu vediuse, si despre care niminea, din cei ce luasera parte la serbatore, nu i-a pututu da nici o informatiune sigura. Noi desfidemu pe d-lu corespondentu alu lui „Kelet“, se afirme, câ n’a raportatu jurnalului seu unu neadeveru! Noi suntemu siguri, câ pe domnii maghiari in toata acést’a afacere nu-i intereséaza atâtu stindartulu, câtu impregiurarea, se afle prin ori si ce mijloace, câ studenți romani au fostu aceia, cari au provocatu pre confetariulu Bozianu se de josu stegulu maghiaru, ce-lu pusese pe siatr’a s’a, pentru câ investigatiunea judiciaria ar’ fi scosu la lumina pen'acum atâtu, câ acestu fate naivu confetariu, indata ce a pusu stégulu maghiaru pe siatr’a s’a, numai decâtu ar’ fi fostu provocatu din partea duoru tineri imbracati romanesce, case in josu stégulu maghiaru de pe siatra, dinsulu vise refusu de a urma provocării acestoru tineri, indepartandu-i dela siatr’a s’a. Tóta faimósa calcare a stindartului maghiaru s’a marginitu la atâtu. Starea faptica a lucrului fiindu acést’a, ne miramu, cum de a fostu cu putintia, cu guvernulu ungurescu in urm’a unei denunciari false se pună in miscare intregu aperaturu statului, câ si candu, cine scie, ce gravu evenimentu sguduitoriu de statu s’ar’ fi intemplatu, si acest’a cu atâtu mai vertosu, cu câtu i-ar’ fi fostu foarte lesne se afle adeverulu, daca numai ar’ fi voitul După cursulu, ce l’a luatu instrucţiunea justiţiei, se vede, ca organele guvernului voru acum se scoţia la lumina cu orice pretiu faptulu, câ acei tineri, cari au provocatu pe naivulu confetariuse de josu stindartulu maghiaru, au fostu studenti. Acést’a este totulu, ce voesce se afle guvernulu ungurescu, pentru câ intr’unu asemenea casu i s’ar inlesni de siguru atingerea scopului, ce scimu, ca urmaresce deja de multa vreme. Acestu scopu este, ca la cea d’antaia ocasiune binevenita se creeze gimnasiului romanescu din locu, unulu din acele putine institute secundare de invetiamentu, ce ’si-a pututu crea intru sudarea fecii sale poporulu romanescu, in butulu tuturoru pedeciloru, ce s’au pusu si se punu inca desvoltarii culturii sale nationale, aceeasi sarte, pe care a creat’o sunt acum câtiva ani gimnasiului slovacu din Thurocz - Szt - Marton. Soimu, cu acestu gimnasiu, este unu spinu in ochii veneticiloru si renegatiloru maghiari de totu soiulu, din locu, si chiaru ai guvernului maghiaru si cu ei ’si dau tota silinti’a a innegri si calomnia înaintea puterniciloru dilei acestu escelentu institutu de crescere si de invetiamentu. Suntemu inse siguri, câ toti acesti vili calomniatori nu’si voru ajunge marsiavele scopuri, ce urmarescu, deorace este cu neputintia, ca sartea unui institutu de crescere si invetiamentu, de reputatiunea gimnasiului din Brasiovu, se aterne dela mistelescile denunciari si calomnii ale unoruameni, cari cauta a-’si castiga pe acest’a cale comoda merite inaintat guvernului ungurescu. Acestu institutu de crescere este in adeveru paterniculu institutu din Ungaria si Transilvania, unde nu se face politica, afara, daca cumva nu se va tacsa de atare impregiurarea, ca stegulu seu este tricoloru. Asia ceva este ara si cu neputintia, de vreme ce oricare institutu, credemu noi, pote ave stindartulu, ce-i place. De altcum noi nici n’avemu trebuintia se luamu in aperare acestu institutu de crescere romanescu, deorace calitatea invetiamentului, ce se preda intr’insulu, si magulitorea reputatiune, de care se bucura in tota imperati’a austromaghiara, lu punu mai susu, decâtu, câ elu se aiba trebuintia de slab’a nóstra aperare. Noi jaluzi de acest’a reputatiune, asteptamu cu încredere resultatulu investigariloru justitiei, pentru câ suntemu siguri, câ acest’a nu va contribui decâtu a confunda pe deplinu pe vilii denunciatori si a arela marea usiurintia, cu care s’a grabitu guvernulu maghiaru se de crediementu unoru denunciari mai pe josu de orice calificare. O asemenea usiurintia este câtu se pote de regrettabile, deorace este in stare a compromite intr’unu modu simtitoriu demnitatea, la care trebue se tiena cu orice pretiu unu guvernu numai putinu seriosul Acesta cestiune, sulevata cu atata usturinti’a, va areta in fine odata mai multu, ca esista oameni, si inca multi, cari sunt in stare a intrebuintia cu premeditatiune trista si urita arma a calomniei, numai si numai spre a-si pute ajunge marsiavele scopuri, cari sunt acelea ale celui mai abjectu si mai dejositoriu egoismu. Pe cata vreme adeveratii maghiari voru continua a da ascultare siepteloru si nedemneloru insinuatiuni ale acestui soiu de oameni, cu părere de reu trebue se declaramu, ca nu sunt prospecte, câ relele, ce ne bântuie pe toti, voru lua unu sfersitu! Cronic’a evenimenteloru politice. In numerulu precedentu am publicatu discursulu rostita de presiedintele Senatului, d-lu Dumitru Ghica in numele ambeloru camere, prin care s’a inmanatu Regelui si Reginei coronele. M. S. Regele Carol a respunsu la acestu discursu printr’o vorbire, care putemu dice, ca este unu nou legamentu alu M. Sale cu liberal’a constitutiune si cu natiunea romana, prin nascere si traditiune democratica. Eata acestu meraorabilu discursu alu „Regelui Romanu“ : „Serbarea de astadi consacra o epoca de 15 ani plina de lupte grele, de fapte mari. Sub puterniculu scutu alu Constitutiunii, Romani’a a crescutu, s’a desvoltatu, s’a intaritu. Staruinti’a natiunei, viteji’a armatei si credinti’a, care am avutu-o in barbati’a poporului, au implinitu dorintiele nóstre cele mai ardinti prin proclamarea Regatului, care este garanti’a cea mai secura pentru viitoriu. Primescu dar’ cu mandria, ca simbolu alu independintiei si alu tăriei României, acest’a coroana taiata dintr’unu tunu stropitu cu sângele vitejiloru nostri, santita de biserica. Ea va fi pastrata, ca o comoara pretiósa, amintindu momentele grele si timpurile gloriose, ce am strabatutu împreuna ; ea va areta generatiuniloru viitorie voinici’a Romaniloru din aceste timpi si unirea, care a domnitu intre tiara si Domnu. Pentru Regin’a si pentru Mine, coron’a cea mai frumoasa este si remane dragostea si încrederea poporului, pentru care n’avemu de câtu unu gandu : marirea si fericirea lui. Se ne unimu in faţi’a acestoru steguri, cari au stralucitu pe campulu de onoare , in faţi’a acestei coroane, emblema a Regatului si impregiurulu careia natiunea stringase, cu ostasii impregiurulu drapelului. In faţi’a acestei măreţie manifestări, pentru care tiar’a intrega a alergatu in Capitala spre a fi martura acestei dile fericite, se ne unimu in strigarea scumpa inimeloru nóastre, si care va găsi unu resunetu puternicu in acestu locu, santitu prin proclamarea celoru mai însemnate acte : Se traiasca iubita noastra Romania, astadi încoronata prin virtuţile sale civice si militari!“ Monitoriulu oficiala alu României publica legea votata de corpurile legiuitore in 9/21 Maiu si sanctionata de M. S’a Regele, relativa la crearea unei noue decoratiuni nationale numite: „Coron’a României“. Conditiunile si modalitatea conferirii acestei decoratiuni voru fi fixate intr’unu regulamentu ulterioru. Marea animositate, ce produsese in opiniunea publica si cu deosebire in pressa englesa conventiunea încheiata de guvernulu republicei francese cu beiula din Tunis, care stabilesce formalu protectoratulu francesu asupr’a regentiei, pare a se fi astemperatu in catuva. Caus’a acestei astemparari este de siguru a se cauta in impregiurarea, ca guvernulu francesu n’a pusu nici o piedeca la reinceperea pertractariloru relative la incheierea unui nou tractatu de comerciu. In mare parte inse a contribuitu la acest’astemperare si judiciosulu calculu, ce ’lu face diarulu „Spectator“ despre perderile, ce ar’ urma pentru Angli’a nu dintr’unu resboiu, ci dintr’o simpla ruptura a relatiuniloru de buna amicia cu Franci’a. In adeveru diariulu acest’a observa, ca intruuuu asemenea casu Angli’a ar’ fi silita se’si duplice flot’a in canalulu „La Manche“, se-’si completeze la momentu toate fortificatiunile sudice si se construeasca fortificatiuni noue la trermurii Irlandiei; armat’a ar’ trebui s’o immultiasca cu 20,000 de oameni si voluntarii celu putini cu a treia parte din numerulu loru de astadi; afara de acest’a ar’ trebui să se astepte înainte de toate la o transactiune intre Francia si Germani’a, care ar’ da Franciei, ca despăgubire pentru Elsati’a si Loren’a, Belgi’a. Acest’a ar’ face, câ nemultiumirea din Irlandi’a se marga se’si caute remediile sale la o naţiune, care poate deveni dusmanulu Angliei. Acest’a ar’ face, câ buna intielegere cu Egipetulu se înceteze; ceeace ne-ar’ constringe, câ jumătate din fortiele nóstre se-o intrebuintiamu pentru a veghia in canalulu de Suez, câ se nu fimu surprinsi. Nu esiste nici unu coltiu de pamentu, nici o mare, nici o posessiune englezesca, unde flotele nóstre se n’aiba numai decâtu lipsa de cheltueli mai mari, unde se nu fia derangiatu comeciulu nostru prin noue mesuri de precautiune si u^ae coloniile nóstre se nu fia neliniscite prin temeri noue.“ Din acestea de sine urmeaza consiliulu diariului Spectatoru, elu suna: „Bun’a intielegere cu Franci’a trebue mantienata la orice intemplare.“ Din Paris se scrie, ca d-lu Gambetta după marea victoria parlamentari castigata in cestiunea scrutiniului de lista a intreprinsu o calatoria la loculu nascerii sale, la Cahors in Alpii maritimi. Nu este îndoiala, ca calatoria sa, in care este insotîtu de o mare suita constatatoria din cei mai intimi amici ai sei, va fi o inlantruire de primiri triumfale. La Cahors, unde var fi serbatoritu cu totu soiulu de festivități, ca unu adeveratu suveranu, va pronuncia unu mare discursu politica, care va desvalui program’a republicana, pe basa careia voru avè se se faca viitoarele alegeri pentru camera. Noua lege electorale, pentru a pute fi promulgata, are trebuintia si de aprobarea senatului. Acesta, nevoindu să se strice cu d-lu Gambetta, va aproba desigura noua lege electorale.