Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-06-11 / nr. 66

Acesti’a suntu seducătorii alegetoriloru din acestu cercu electoralu, cari merita de a fi însemnați pentru posteritate, ca la tempulu seu se-si ie resplat’a loru, precum unii dintre densii o au mai luatu inca înainte de acést’a cu vreo 28 de ani. Mi se pare, ca au uitatu de acést’a, seu doara chiaru pentru aceea lucra in detrimentulu causei comune ! Notarii cercuali vom asculta si de astadata de porunc’a d-lui pretoie ; era preotii in frunte cu protopopulu C. voru esecuta cerculariulu episcopului dela Gherl’a, cortesiulu celu mai poternicu alu regimului! Apoi ne mai remanu dintre inteliginti câtiva advocati si mai putini possesori, cari con­ formu decisiuniloru din Sibiiu se voru nesui a capacita po­­porulu, care, deca n’ar’ fi avisatu in multe cause la pretore, notariu, protopopu si preotu, — cari ocasionalminte isi eser­­ciaza poterea asupra loru, — de buna seama nu se ar’ lasâ se fia sedusu de profeții falsi, fiindu-câ cu bani, beuturi etc. cu greu l’ar’ poté corumpe, fiindu unu poporu bravu si de caracteru. Afara de acesta poporulu din cerculu electoralu alu Siomcutei Mare s’a convinsu pre depliuu, cu contele Te­­leky de 6 ani de candu posede mandatulu de deputatu n’a redicatu in favorulu lui nici unu cuventu, ba chiaru a lu­­cratu in contra intereseloru cercului si a causei comune, vo­­tandu pentru proiectulu de lege, ca se se introducă limb’a maghiara in scólele poporali si pentru tote legile asu­­pritorie. Altmintrea poporulu romanu din acestu cercu a fostu convinsu pre deplinu despre aceea, cu contele Teleky ’i este contrariulu celu mai inversiunatu, si nici n’a participam ni­ciodată la alegerea lui de deputatu, ci fiindu­ ca n’a avutu contra-candidatu tota alegerea a statu din aceea, cu preto­­rele d’impreuna cu protopopulu in fruntea subalterniloru loru au mersu si de ducé, trei ori selu rege, cu Maria S’a se binevoiesca a primi mandatulu de deputatu, si finindu-se processiunea s’au dusu cu totii in birtulu orasiului de a pune coroan’a operei măreţie. —i— Regulamentu pentru juriulu de premiare la espositiunea romana din Sibiiu dela 27 Augustu 1881. I. Premiile si juriulu de premiare. 1. In conformitate cu dispositiile punctului 17 din regulamentulu espositiunei se voru distribui mai multe premii pentru cele mai bune obiecte espuse. Premiile voru fi diplome de recunoscintia, medalii si anumite sume de bani. 2. Pentru obiecte espuse, ce voru dovedi o deose­bita inteligentia a producentului, se voru da diplome si medalii; car’ pentru obiecte ce voru dovedi o abilitate mai mare sau resultate mai bune in productiune, se dau premii in bani. 3. Juriulu de premiare se denumesce din esperti, de comitetulu espositiei in contrelegere cu comitetulu Asso­­ciatiunei transilvane, celu putinu cu 14 zile inainte de de­schiderea espositiei. 4. Numerulu membriloru juriului se normează cu câte 5 pentru fiacare din grupele cuprinse in program­a espositiei. 5. Un’a si aceeasi persoana poate funcționa ca membru alu juriului si in o a dou­a grupa; nu poate fi inse membru alu juriului pentru o grupa anumita acela, care insusi, sau rudenii, sau companioni de ai dânsului aspira la vreunu pre­miu alu grupei. 6. Comitetulu espositiunei va invită in scrisu pre membrii aleși a participa la lucrările juriului. Cu aceasta ocasiune li se voru comunică si numele celorulalti membri, precum si unu esemplaru din acestu regulamentu, unu esem­­plaru din programulu espositiei si o consemnare a premie­­loru, ce sunt a se distribui. 7. Juriulu de premiare se aduna in diura de deschi­derea espositiei la 8 ore dimineatia in o localitate dela es­­positie, designata spre acestu scopu. Membrii presenti alegu din sim­mu­b­ru unu presidentu si unu secretaru. 8. In loculu celoru ce nu se voru fi infasisiatu până a duoa a­ni după deschiderea espositiei, membri presenti ai juriului voru înlocui pe cei absenți prin alte persoane capa­bile, sau voru distribui locurile vacante intre sine cu ob­servarea celoru din pt. 5. 9. După complectare juriulu se desparte in atâtea secțiuni, câte grupe sunt provediute in regulamentul d espo­sitiei. 10. Secțiunile se constitue indata alegendu-si unu presidentu, care are a functionă si că secretaru si raportoru alu grupei. 11. Una si aceeasi persoana nu poate fi presidenta in mai multe secțiuni. 12. Presidentii sectiuniloru voru primi dela comitetulu espositiunei o consemnare numerisata a obiecteloru espuse in gr­up­a anumita. 13. Membrii sectiuniloru cu ajutoriulu acestora con­semnări voru cercetă mai deaproape si-si voru dă părerile asupra obiecteloru espuse in grup’a loru. Că studiulu loru se se poata face fara conturbare, le va sta espositiva si atunci deschisa, candu publicului nu-i este permisa intrarea. 14. Pe timpulu visitarei unei grupe din partea sectiunei juriului, nu este permisu că esponentii grupei se fia de faţia; de asemenea este interdisu altora persoane a se amestecă in consultările juriului. Numai in casa, candu secțiunea ar’ ave lipsa de oare­cari informatiuni, presidiulu va invită pe esponentulu respectivu a fi de faţia spre a dă informatiunile cerute. 15. Esaminandu secțiunile obiectele espuse voru avé se­si de pe scurtu la protocolu o părere despre ele, indicandu obiectele cele mai eminente, cari voru merita a fi premiate, precum si premiulu ce are a li se conferi. 16. Decisiunile se făcu cu majoritate de voturi. In casa de disensiune asupra conferirei premiului e de a se însemnă la protocolu si parerea minorității. 17. Terminandu-si secțiunile lucrările voru incunos­­ciintiă pre presidiulu juriului, care imediatu vă convocă sie­­dinti’a­­generala a juriului intregu. Aceasta se va tiene celu putinu cu 2 zile inainte de incheierea espositiei, pentru că obiectele premiate se se poata vedea si cu distinctiunea dobândita. 18. In " siedinti­a generala a juriului raportorii sec­tiuniloru voru raportă in scurtu despre părerile si propune­rile cuprinse in protocoalele respectiveloru secțiuni. Pe bas­a acestoru raporturi juriulu face conclusu definitivu asupra distribuirei premiiloru de ori­ce natura. 19. Conclusele juriului se făcu cu majoritate absoluta a voturiloru membriloru presenti, votandu si presidentulu. Fiindu voturile egale se voru trage sorti indata, la faci’a locului. 20. Cerându trei membri votisarea se face prin siediile. 21. Propunerile ce intr’o secțiune au fost făcute cu unanimitate de voturi, siedinti’a juriului le va poté schimbă numai in casa esceptionala si pe bas’a principieloru pentru premiare de sub p. II. 22. Statorindu-se definitivu list’a celoru premiati, ea se va subsemna de presidentulu, de secretariulu si de 2 membri ai juriului. 23. Distribuirea premiiloru se face prin presidentulu Asociatiunei transilvane, in modu festivu, in localulu espo­sitiei, fiindu presenti membrii comitetului Associatiunei, ai comitetului espositiei si ai juriului de premiare. Presiden­tulu va introduce festivitatea distribuirei premiiloru prin o cuventare acomodata, care obiectele premiate, pe catu se poate, se voru arata „in natura“ indicandu-se si motivele pentru premiarea loru. 24. In o rubrica speciala a listei premiatiloru, pre­­miatulu sau delegatulu densului, ce se va legitima spre acestu scopu, va adeveri prin subscrierea propria primirea premiului. 25. In restimpu de 4 septemani după terminarea es­positiei, secretariulu juriului va face unu raportu in­scrisu despre espositi’a intrega si despre premiile distribuite, ala­­turandu lista originala a premiatiloru. Raportulu acestea va fi subscrisu de presidentu si secretaru, si se va asterne co­mitetului espositiei. II. Principii pentru premiare. 26. De orace scopulu principalu alu espositiei aran­­giate de Asociatiunea transilvana nu este concurentia pe piatrele cele mari, ci a da o icona despre starea actuala a productiunei de totu felîulu, cumu se afla ea astadi la po­porulu romanu din patria, si pe bas’a acestoru constatări a da impulsu spre mai mare progressu in ramurile de pro­ductiune, cari se voru dovedi mai acomodate impregiurari­­loru nóstre economice si spirituali; pentru aceea la con­ferirea premiiloru nu se va cauta atatu la o perfecţiune absoluta, catu mai multu la inteliginti’a si ostenel’a pusa in confecționarea unui obiectu anumitu seu la folosulu, celu poate avea in impregiurarile actuale pentru viati’a poporului nostru. 27. Purcediendu din acestu punctu de vedere dér’, nu se voru premiă numai obiecte de o perfecțiune estraordinaria, ci si de acelea, cari pute­au oarecari defecte, dér’ totusi dovedescu o inteligentia deosebita sau o laudabila instiintia spre progressu. Dela sine se intielege, cu lucrări ca totulu defectuose nu se potu premiă nici chiaru in casulu, candu in vreo grupa nu s’ar’ afla nici unu obiectu după dreptate vrednicu a fi premiatu. 28. In casulu, candu vreo grupa ar’ cuprinde mai putine obiecte vrednice de premiatu, decumu este numerulu premiiloru hotarite pentru ea, juriulu pate se conferă pre­miile disponibile pentru obiecte eminente din alta grupa înrudita. 29. Candu pentru vreunu premiu orecare ar’ intră in concurentia producentulu cu eventualulu posessoru alu obiec­tului, sau cu vreo societate, institutu, espositie subvenționată, totdeauna se va preferi producentulu. 30. Nagutiatorii potu primi premii pentru obiectele espuse numai in casu, căndu voru dovedi, ca si afara de timpulu espositiei desfăcu mărfuri de aceeași calitate, că cele ce sunt a se premiă. 31. Esponenti, cari sunt posesori numai ai unui singuru esemplaru (d. e. o vita alésa, unu armasariu s. a.) se voru premiă numai in casulu, candu voru fi fostu timpu mai indelungatu in posessiunea acelui obiectu si astufeliu voru fi doveditu seu o inteligentia si grije deosebita pentru tienerea obiectului in stare buna, seu unu progressu imbucu­­ratoriu fatia de impregiurarile in cari traiesce. 32. Unu esponentu poate primi in una si aceeasi grupa numai unu premiu in bani, inse mai multe diplome sau medalii. 33. Sub conditii egale se prefera esponentului premiatu in grupa, esponentului, care nu a dobânditu inca vreunu premiu, chiaru in casulu candu obiectulu espusu de densulu ar’ apartiené altei grupe. Comitetulu centralu alu espositiunei. Parteniu Cosma, Eugen Brote, presidentu. secretariu. p­elu I Câtra foştii membrii ai Societăţii „Romaniei- June“. Societatea academica „Romania-Juna“, din in­­cidentulu serbării jubileului ei de 10 ani, a decisu a introduce unu album, care se cuprindă fotogra­­fiele tuturoru membriloru ei : onorari, fundatori, emeritati, ordinari si extraordinari. Membrii actuali considerandu, ca Societatea pe bas’a statuteioru denumesce in fiacare anu de membrii onorari pe cei mai meritati barbati ai na­­tiunei romane, considerandu, ca ea numera multi barbati generosi intre membrii fundatori, cari dela infiintiarea ei necontenita au sprijinit’o cu mijloace materiali, si mai multu simtiendu-se mândri, ca forte multi dintre antecesorii loru ocupa astadi lo­curi onorifice in vieti’a publica — tie nu de unu ce nepretiuitu, nu numai pentru ei, ci si pentru gene­­ratiele viitorie a avu aci, departe de patria, in mij­­loculu elementeloru străine, chipurile barbatiloru, a caroru privire inspira zelu, activitate, energia, abne­­gatiune si solidaritate in tóte impregiurarile. Acestea au fost motivele, cari au indemnatu pe actualii membri la infiintiarea albumului, si comite­tulu s’a adresatu deja câtra D­pii membri onorari, fondatori si emeritati, ca se binevoiésca a sprijini acest­a întreprindere a noastra. Ce privesce pe fostii membri ordinari si estra­­ordinari pe langa toata silintica nu ne-amu pututu castiga adresele D-loru. Ne luamu deci voia a-i ruga pe calea diaristicei, ca se respunda apelului de fatia prin tramiterea poseloru D-loru. Suntemu fericiţi a constată, câD­nii membri o­­norari, fundatori si emeritati in mare parte ne-au onoratu cu tramiterea fotografieloru D-loru, cari as­tadi orneaza albumulu Societăţii nóstre, si ’lu voru ornu câtu timpu va trai Societatea si ea va trai! Plini de respectu stima si veneratiune privimu maretiele figuri ale ilustriloru barbati si binevoito­­riloru nostri ocrotitori. Ne vomu bucura multu, vediendu peste curendu si imaginele braviloru nostri antecesori, cari ne-au lasatu o mostenire atâtu de scumpa — Societatea „Romani’a Juna“. Viena 15 Iuniu 1881. Pentru Comitetu : B. Damian­u. Dumitru S. Stefan. Prea. Secretariu. Diverse. (Romani’a, mare cale interna­ţionala intre Europ’a centrala si O r i e n t­u.) Aflamu cu o deosebita plăcere, ca guvernulu romanu a insarcinatu pe Sir Charles Hartley, inginerulu comissiunei europene Dunărene, cu facerea planuriloru si a tuturoru studieloru ne­­cesarie pentru maniea portului Constanti’a. Sir Charles Hartley, fiindu universalmente cunoscutu ca celu d­antaiu ingineru de porturi din lume, alegerea guvernului, numai incape indoiéla, e din cele mai fericite. Sir Charles Hartley se afla in acestu momentu la Constanti’a, unde se ocupa cu impor­­tant’a lucrare ce i s’a incredintiatu. Deca preocu­parea guvernului este de a deschide României câtu mai curendu unu drumu la Marea neagra, acea a cameriloru nóstre trebue se fia cu scurtulu timpu ce le-a mai remasu pena la închiderea loru, se ur­meze pe guvernu si se resolve cestiunea prin votarea proiectului pentru rescumpararea linii Cernavod­a- Constantina si a acelui pentru construirea liniei

Next