Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-06-11 / nr. 66
Acesti’a suntu seducătorii alegetoriloru din acestu cercu electoralu, cari merita de a fi însemnați pentru posteritate, ca la tempulu seu se-si ie resplat’a loru, precum unii dintre densii o au mai luatu inca înainte de acést’a cu vreo 28 de ani. Mi se pare, ca au uitatu de acést’a, seu doara chiaru pentru aceea lucra in detrimentulu causei comune ! Notarii cercuali vom asculta si de astadata de porunc’a d-lui pretoie ; era preotii in frunte cu protopopulu C. voru esecuta cerculariulu episcopului dela Gherl’a, cortesiulu celu mai poternicu alu regimului! Apoi ne mai remanu dintre inteliginti câtiva advocati si mai putini possesori, cari con formu decisiuniloru din Sibiiu se voru nesui a capacita poporulu, care, deca n’ar’ fi avisatu in multe cause la pretore, notariu, protopopu si preotu, — cari ocasionalminte isi eserciaza poterea asupra loru, — de buna seama nu se ar’ lasâ se fia sedusu de profeții falsi, fiindu-câ cu bani, beuturi etc. cu greu l’ar’ poté corumpe, fiindu unu poporu bravu si de caracteru. Afara de acesta poporulu din cerculu electoralu alu Siomcutei Mare s’a convinsu pre depliuu, cu contele Teleky de 6 ani de candu posede mandatulu de deputatu n’a redicatu in favorulu lui nici unu cuventu, ba chiaru a lucratu in contra intereseloru cercului si a causei comune, votandu pentru proiectulu de lege, ca se se introducă limb’a maghiara in scólele poporali si pentru tote legile asupritorie. Altmintrea poporulu romanu din acestu cercu a fostu convinsu pre deplinu despre aceea, cu contele Teleky ’i este contrariulu celu mai inversiunatu, si nici n’a participam niciodată la alegerea lui de deputatu, ci fiindu ca n’a avutu contra-candidatu tota alegerea a statu din aceea, cu pretorele d’impreuna cu protopopulu in fruntea subalterniloru loru au mersu si de ducé, trei ori selu rege, cu Maria S’a se binevoiesca a primi mandatulu de deputatu, si finindu-se processiunea s’au dusu cu totii in birtulu orasiului de a pune coroan’a operei măreţie. —i— Regulamentu pentru juriulu de premiare la espositiunea romana din Sibiiu dela 27 Augustu 1881. I. Premiile si juriulu de premiare. 1. In conformitate cu dispositiile punctului 17 din regulamentulu espositiunei se voru distribui mai multe premii pentru cele mai bune obiecte espuse. Premiile voru fi diplome de recunoscintia, medalii si anumite sume de bani. 2. Pentru obiecte espuse, ce voru dovedi o deosebita inteligentia a producentului, se voru da diplome si medalii; car’ pentru obiecte ce voru dovedi o abilitate mai mare sau resultate mai bune in productiune, se dau premii in bani. 3. Juriulu de premiare se denumesce din esperti, de comitetulu espositiei in contrelegere cu comitetulu Associatiunei transilvane, celu putinu cu 14 zile inainte de deschiderea espositiei. 4. Numerulu membriloru juriului se normează cu câte 5 pentru fiacare din grupele cuprinse in programa espositiei. 5. Un’a si aceeasi persoana poate funcționa ca membru alu juriului si in o a doua grupa; nu poate fi inse membru alu juriului pentru o grupa anumita acela, care insusi, sau rudenii, sau companioni de ai dânsului aspira la vreunu premiu alu grupei. 6. Comitetulu espositiunei va invită in scrisu pre membrii aleși a participa la lucrările juriului. Cu aceasta ocasiune li se voru comunică si numele celorulalti membri, precum si unu esemplaru din acestu regulamentu, unu esemplaru din programulu espositiei si o consemnare a premieloru, ce sunt a se distribui. 7. Juriulu de premiare se aduna in diura de deschiderea espositiei la 8 ore dimineatia in o localitate dela espositie, designata spre acestu scopu. Membrii presenti alegu din simmubru unu presidentu si unu secretaru. 8. In loculu celoru ce nu se voru fi infasisiatu până a duoa ani după deschiderea espositiei, membri presenti ai juriului voru înlocui pe cei absenți prin alte persoane capabile, sau voru distribui locurile vacante intre sine cu observarea celoru din pt. 5. 9. După complectare juriulu se desparte in atâtea secțiuni, câte grupe sunt provediute in regulamentul d espositiei. 10. Secțiunile se constitue indata alegendu-si unu presidentu, care are a functionă si că secretaru si raportoru alu grupei. 11. Una si aceeasi persoana nu poate fi presidenta in mai multe secțiuni. 12. Presidentii sectiuniloru voru primi dela comitetulu espositiunei o consemnare numerisata a obiecteloru espuse in grupa anumita. 13. Membrii sectiuniloru cu ajutoriulu acestora consemnări voru cercetă mai deaproape si-si voru dă părerile asupra obiecteloru espuse in grup’a loru. Că studiulu loru se se poata face fara conturbare, le va sta espositiva si atunci deschisa, candu publicului nu-i este permisa intrarea. 14. Pe timpulu visitarei unei grupe din partea sectiunei juriului, nu este permisu că esponentii grupei se fia de faţia; de asemenea este interdisu altora persoane a se amestecă in consultările juriului. Numai in casa, candu secțiunea ar’ ave lipsa de oarecari informatiuni, presidiulu va invită pe esponentulu respectivu a fi de faţia spre a dă informatiunile cerute. 15. Esaminandu secțiunile obiectele espuse voru avé sesi de pe scurtu la protocolu o părere despre ele, indicandu obiectele cele mai eminente, cari voru merita a fi premiate, precum si premiulu ce are a li se conferi. 16. Decisiunile se făcu cu majoritate de voturi. In casa de disensiune asupra conferirei premiului e de a se însemnă la protocolu si parerea minorității. 17. Terminandu-si secțiunile lucrările voru incunosciintiă pre presidiulu juriului, care imediatu vă convocă siedinti’agenerala a juriului intregu. Aceasta se va tiene celu putinu cu 2 zile inainte de incheierea espositiei, pentru că obiectele premiate se se poata vedea si cu distinctiunea dobândita. 18. In " siedintia generala a juriului raportorii sectiuniloru voru raportă in scurtu despre părerile si propunerile cuprinse in protocoalele respectiveloru secțiuni. Pe basa acestoru raporturi juriulu face conclusu definitivu asupra distribuirei premiiloru de orice natura. 19. Conclusele juriului se făcu cu majoritate absoluta a voturiloru membriloru presenti, votandu si presidentulu. Fiindu voturile egale se voru trage sorti indata, la faci’a locului. 20. Cerându trei membri votisarea se face prin siediile. 21. Propunerile ce intr’o secțiune au fost făcute cu unanimitate de voturi, siedinti’a juriului le va poté schimbă numai in casa esceptionala si pe bas’a principieloru pentru premiare de sub p. II. 22. Statorindu-se definitivu list’a celoru premiati, ea se va subsemna de presidentulu, de secretariulu si de 2 membri ai juriului. 23. Distribuirea premiiloru se face prin presidentulu Asociatiunei transilvane, in modu festivu, in localulu espositiei, fiindu presenti membrii comitetului Associatiunei, ai comitetului espositiei si ai juriului de premiare. Presidentulu va introduce festivitatea distribuirei premiiloru prin o cuventare acomodata, care obiectele premiate, pe catu se poate, se voru arata „in natura“ indicandu-se si motivele pentru premiarea loru. 24. In o rubrica speciala a listei premiatiloru, premiatulu sau delegatulu densului, ce se va legitima spre acestu scopu, va adeveri prin subscrierea propria primirea premiului. 25. In restimpu de 4 septemani după terminarea espositiei, secretariulu juriului va face unu raportu inscrisu despre espositi’a intrega si despre premiile distribuite, alaturandu lista originala a premiatiloru. Raportulu acestea va fi subscrisu de presidentu si secretaru, si se va asterne comitetului espositiei. II. Principii pentru premiare. 26. De orace scopulu principalu alu espositiei arangiate de Asociatiunea transilvana nu este concurentia pe piatrele cele mari, ci a da o icona despre starea actuala a productiunei de totu felîulu, cumu se afla ea astadi la poporulu romanu din patria, si pe bas’a acestoru constatări a da impulsu spre mai mare progressu in ramurile de productiune, cari se voru dovedi mai acomodate impregiurariloru nóstre economice si spirituali; pentru aceea la conferirea premiiloru nu se va cauta atatu la o perfecţiune absoluta, catu mai multu la inteliginti’a si ostenel’a pusa in confecționarea unui obiectu anumitu seu la folosulu, celu poate avea in impregiurarile actuale pentru viati’a poporului nostru. 27. Purcediendu din acestu punctu de vedere dér’, nu se voru premiă numai obiecte de o perfecțiune estraordinaria, ci si de acelea, cari puteau oarecari defecte, dér’ totusi dovedescu o inteligentia deosebita sau o laudabila instiintia spre progressu. Dela sine se intielege, cu lucrări ca totulu defectuose nu se potu premiă nici chiaru in casulu, candu in vreo grupa nu s’ar’ afla nici unu obiectu după dreptate vrednicu a fi premiatu. 28. In casulu, candu vreo grupa ar’ cuprinde mai putine obiecte vrednice de premiatu, decumu este numerulu premiiloru hotarite pentru ea, juriulu pate se conferă premiile disponibile pentru obiecte eminente din alta grupa înrudita. 29. Candu pentru vreunu premiu orecare ar’ intră in concurentia producentulu cu eventualulu posessoru alu obiectului, sau cu vreo societate, institutu, espositie subvenționată, totdeauna se va preferi producentulu. 30. Nagutiatorii potu primi premii pentru obiectele espuse numai in casu, căndu voru dovedi, ca si afara de timpulu espositiei desfăcu mărfuri de aceeași calitate, că cele ce sunt a se premiă. 31. Esponenti, cari sunt posesori numai ai unui singuru esemplaru (d. e. o vita alésa, unu armasariu s. a.) se voru premiă numai in casulu, candu voru fi fostu timpu mai indelungatu in posessiunea acelui obiectu si astufeliu voru fi doveditu seu o inteligentia si grije deosebita pentru tienerea obiectului in stare buna, seu unu progressu imbucuratoriu fatia de impregiurarile in cari traiesce. 32. Unu esponentu poate primi in una si aceeasi grupa numai unu premiu in bani, inse mai multe diplome sau medalii. 33. Sub conditii egale se prefera esponentului premiatu in grupa, esponentului, care nu a dobânditu inca vreunu premiu, chiaru in casulu candu obiectulu espusu de densulu ar’ apartiené altei grupe. Comitetulu centralu alu espositiunei. Parteniu Cosma, Eugen Brote, presidentu. secretariu. pelu I Câtra foştii membrii ai Societăţii „Romaniei- June“. Societatea academica „Romania-Juna“, din incidentulu serbării jubileului ei de 10 ani, a decisu a introduce unu album, care se cuprindă fotografiele tuturoru membriloru ei : onorari, fundatori, emeritati, ordinari si extraordinari. Membrii actuali considerandu, ca Societatea pe bas’a statuteioru denumesce in fiacare anu de membrii onorari pe cei mai meritati barbati ai natiunei romane, considerandu, ca ea numera multi barbati generosi intre membrii fundatori, cari dela infiintiarea ei necontenita au sprijinit’o cu mijloace materiali, si mai multu simtiendu-se mândri, ca forte multi dintre antecesorii loru ocupa astadi locuri onorifice in vieti’a publica — tie nu de unu ce nepretiuitu, nu numai pentru ei, ci si pentru generatiele viitorie a avu aci, departe de patria, in mijloculu elementeloru străine, chipurile barbatiloru, a caroru privire inspira zelu, activitate, energia, abnegatiune si solidaritate in tóte impregiurarile. Acestea au fost motivele, cari au indemnatu pe actualii membri la infiintiarea albumului, si comitetulu s’a adresatu deja câtra Dpii membri onorari, fondatori si emeritati, ca se binevoiésca a sprijini acesta întreprindere a noastra. Ce privesce pe fostii membri ordinari si estraordinari pe langa toata silintica nu ne-amu pututu castiga adresele D-loru. Ne luamu deci voia a-i ruga pe calea diaristicei, ca se respunda apelului de fatia prin tramiterea poseloru D-loru. Suntemu fericiţi a constată, câDnii membri onorari, fundatori si emeritati in mare parte ne-au onoratu cu tramiterea fotografieloru D-loru, cari astadi orneaza albumulu Societăţii nóstre, si ’lu voru ornu câtu timpu va trai Societatea si ea va trai! Plini de respectu stima si veneratiune privimu maretiele figuri ale ilustriloru barbati si binevoitoriloru nostri ocrotitori. Ne vomu bucura multu, vediendu peste curendu si imaginele braviloru nostri antecesori, cari ne-au lasatu o mostenire atâtu de scumpa — Societatea „Romani’a Juna“. Viena 15 Iuniu 1881. Pentru Comitetu : B. Damianu. Dumitru S. Stefan. Prea. Secretariu. Diverse. (Romani’a, mare cale internaţionala intre Europ’a centrala si O r i e n tu.) Aflamu cu o deosebita plăcere, ca guvernulu romanu a insarcinatu pe Sir Charles Hartley, inginerulu comissiunei europene Dunărene, cu facerea planuriloru si a tuturoru studieloru necesarie pentru maniea portului Constanti’a. Sir Charles Hartley, fiindu universalmente cunoscutu ca celu dantaiu ingineru de porturi din lume, alegerea guvernului, numai incape indoiéla, e din cele mai fericite. Sir Charles Hartley se afla in acestu momentu la Constanti’a, unde se ocupa cu important’a lucrare ce i s’a incredintiatu. Deca preocuparea guvernului este de a deschide României câtu mai curendu unu drumu la Marea neagra, acea a cameriloru nóstre trebue se fia cu scurtulu timpu ce le-a mai remasu pena la închiderea loru, se urmeze pe guvernu si se resolve cestiunea prin votarea proiectului pentru rescumpararea linii Cernavoda- Constantina si a acelui pentru construirea liniei