Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-06-25 / nr. 72

prelanga aceea, ca este unu omu lipsitu de orice talentu si de caracteru, este o creatura a coteriei »Stalwarth Republicans.“ Cu dinsulu in frunte ma­rea republica ar’ deveni o prada in manile celoru nescrupulosi jafuitori. Evenimentulu, care ocupa opiniunea publica euro­­peaa pe langa atentatulu contr­a d-lui Garfield, mai m­ultu este condamnarea la mórte pronunciata de curtea de apelu din Stambulu contra omoritoriloru sultanului Abdul Aziz si a compliciloru loru. Sartea lui Midhat si a consociloru sei se alia acum in manile curtiei de cassatiune, la care au apelatu toti condamnații la moarte. Judecandu după cele petrecute la pertractarea acestui faimosu procesu de statu înaintea curtiei de apele, nu mai este nici, o indoiala, chin instanti’a suprema se confirma sen­­tinti’a de moarte. Toti oamenii impartiali, cati au asistatu la acestu procesu, recunoscu, ca déca s’ar fi procesu la judecarea acusatiloru după dreptu si dreptate, atunci ar’ fi trebuitu se se urmeze o metoda cu totulu alt’a la prima instantia. Rapoarte detaliate ale procesului comunica intre altele faptulu, că Midhat pasi’a a produsu o mare impressiune asupr­a publicului ascultatoriu, candu insira in fati’a curtiei toate gresierele comise de dins’a in procedur­a urmata la pertractarea unui procesu de o gravitate atâtu de mare. Elu ’si esprimâ mirarea s’a, ca nisce acusatiuni atâtu de serioase si de grave au pututu, se fia basate pe nisce dovedi atâtu de insuficiente, cu cele produse. Pe acusatoriulu publicu ’lu apostrofă­, că cu ce dreptu a pututu dinsulu accepta mărturisirea eunu­­citoru, cari pretinsera a fi vediutu comiterea crimei fara se faca aretare despre dins’a, si in fine luă in insu mărturisirea lui Marco-pasi’a, care pe timpulu lui Abdul Aziz era medicu alu palatului si care pretinse a fi observatu de pe tiermurele asiaticu alu Bosforului, cea ce se petrecea in palatulu de pe tiermurile europenu si cu tote acestea n’a fostu atâtu de ageru, ca se descopere o rana ale careia urme, dupa cum se pretinde, se vedeau pe peptulu mortului sultanu. Midhat pasi'a se imbia a suporta din propri’a s’a avere ascultarea, ca martori a mediciloru dela ambasadele străine, cari inca făcură unu raportu despre mortea sultanului Abdul Aziz. Tóate plângerile si propunerile sale inse n’a­­vura nici unu succesu. Toti câti au asistatu la acestu insemnatu procesu politicu sunt de acordu, cu Midhat-pasi’a s’a aperatu cu demnitatea si con­­sciintia de sine a unui omu cu m­ultu superioru judecatoriloru sei si cu astadi popularitatea s­a printre musulmani este si mai mare. Pote, ca a­­ceste impregiurari au si fostu caus’a condamnare! lui la moarte. . . Ultimulu cuventu in acestu pro­cesu va fi alu sultanului Abdul-Hamid. Avendu-se in vedere popularitatea si notorietatea, de care se bucura Midyat-pasi’a in Occidentu si cu deosebire in Anglia, este foarte probabila, ca sentinti­a de moarte pronunciata contra lui, nu va fi definitiva con­sacrata prin subscrierea imperatesca. nau si Innsbruck câte 30 de frecventanti. In cele­lalte scole de infanteria (Agram, Triest, Pressburg, Sibiiu si Timisiara) precumu si in anii mai inalti ai tuturoru scóleloru de cădeţi nu se primescu fre­cuentanti pentru anulu scolasticu 1881/2. Caus’a e abundanti’a de frecuentanti in scólele de cădeţi. Cu tóte acestea romanii sunt fóarte pu­­ţinu representati atâtu in corpulu oficeriloru, câtu si in scelele militari preste totu, in proportiune cu numerulu gregariloru romani din armata. Unu semnu invederatu acest’a, ca romanii sunt străini de acest’a cariera, care după parerea mea, in im­­pregiurarile politice de astadi, e cea mai secura si mai favorabila pentru noi, nu numai pentru pro­­movarea culturei intelectuali, ci si in interesulu po­­porului tieranu. Scimu si vedemu, cu mai pretutindenea frun­tasii poporului, primarii comunali, juraţii si alti privaţi cu stare buuisiera materiala, cari formaza, asie ducendu, miediulu, anim’a poporului de pe la sate, sunt tierani de aceia, cari au servitu activi in armata. Câti tineri tierani, cari de acasa nu avusera nici o invetiatura intelectuala, la aste au invetiatu biuisioru a ceti, a scrie si a socoti si sau dusu acasa inzestrati si cu alte cunoscintie folositorie pentru vietia. — Cu câtu mai m­ultu ar’ invetia si sar’ destepta vise, deca ar’ fi propor­­tional minte si oficeri de nationalitate romana la trupele, ce constau din romani, cari se cunosca limba si datinele, natura, insusirile bune sî defec­tele poporului si se se intereseze de soartea lui! Sunt convinsu din esperiintia, ca n’ar’ fi greu a face din tenerulu tieranu in cei trai ani de ser­­vitiu activu, prin influi­­tiarea asupra desteptarei si m­oralitatiei lui, — cetatianu bravu, folositoriu siesi, ia ai sei si natiunei. Atragendu deci asupr­a acestei impregiurari aten­ţiunea inteligentiei romane, Ve tramitu, Prea Sti­mate D-le Redactoru, totodată si unu estrasu din instrucţiunea pentru scólele de trupa c. r., din care se-si pota câştigă desluşirile necesarie cei ce voiescu a se prepară pe veritoriu pentru intrarea in vre-o scala de căderi. Terminulu pentru asternerea supliceloru de pri­mire, după cumu se vede din acelu estrasu, e totu­­deaun’a pena in 25 Iuliu. S. D. Stomcuta-mare, 2 Iuliu 1881 st. n. Onorata Redactiune! Subscrisulu dechiar­u pu­blice de calumuiatori si inimici ai mei pre toti aceia, cari au scornitu mintiuoa, cumcâ eu V’asi fi coramnicatu corespondenti’a dtto Siomcut’a mare subscrisa de „ —­i—“ si publicata in Nr. 67 alu Gazetei“ a. c. Trebue sc o scia portatorii de mintiuui, cumcâ astufeliu de scornituri potu ave urmări triste si chiaru nefericite pentru unu omu seracu si cu fa­milia, cumu stim si eu. Domni’a vóastra, on. Dnule Red., sunteti rogatu a constata adeverulu dechiarandu, deca V’am scrisu eu acea corespondentia ori ba? Primiti etc. Elia P o p­u, invetiatoriu. x) Scotele militari c. r. Stimate D-le Redactoru! In ordinatiunea mi­­nisteriului c. reg. de resbelu ddito. 20 Aprile a. c. s’a escrisu concursu pentru primirea de frecventanti in scólele militari, facendu-se totu­data cunoscutu, ca cu inceputulu anului scolasticu venitoriu in scó­lele de infanteria se voru primi numai in anulu I si adeca la cele din Vien’a, Budapest’a si Prag’a câte 50, in cele din Karlstadt, Karthaus si Lobzow câte 40 si in cele din Liebe­ ESTRASU din instrucţiunea pentru scólele de trupa ale ar­matei ces. reg. (Partea III. Scólele de cădeţi Vien’a 1880.) Organisatiunea scólelor­ de cădeţi. § 1. 1 Scólele de cădeţi au destinatiunea, a cultiva cădeţi tineri, cari o si alegu servitiulu militariu de chiamare a vie­­tiei si astfeliu a castiga pentru armat­a c. r. unu numeru corespundietoriu de oficieri activi. § 2. 2. Sculele de cădeţi se imparta, după speciea de arme, pentru cari au destinatiunea, cumu urmé",a : a) Scól’a cadetiloru de infanteria, b) Scól’a cadetiloru de cavaleria, c) Scól’a cadetiloru de artilleria, d) Scól’a cadetiloru de genia si e) Scól’a cadetiloru de pioniri. 4. Aspiranţii la gradulu de cădeţi pentru corpulu sanitariu se tramitu in scól’a de cădeți din Pressburg, or’ cei pentru trupa de trenu in cea din Prag’a. 5. Scóal’a de cavaleria cuprinde 2 ani, cea de geniu 3, in toate celelalte scóale de cădeți se estinde invetiamentulu pena la patru ani (cursuri). 6. Anii se insemneaza cu cifrele romane curente dela I, numai in scóal’a cadetitoru de cavaleria primescu anii ci­frele III si IV. 7. Competenții, cari aspiréza a intra in scóal’a de ca­valeria, inse amesuratu gradului loru de capacitate inca nu suntu apți pentru acést’a, se tramitu intr’o scóala de infan­teria, de unde apoi, după absolvarea anului alu II-lea potu trece in scóal’a de cavaleria. § 3. 9. Scóle de infanteria se afla in Vien’a, Budapest’a, Prag’a, Agram, Karthaus langa Brünn, Lobzow lauga Kra­kau, (Sibiiu), Triest, Liebenau langa Graz, Pressburg, Inns­bruck si Timisiór’a. Scól’a de cavaleria e in Biseric’a Alba in Moravi’a (Weiss­­kirchen in Mähren) cea de artileria si cea de geniu in Vien’a si cea de pioneri in Hainburg. Dispusetiuni generali. § 16. 54. Frecventantii scóleloru de cădeţi se tienu de a­­cea specia de arme, pentru care are scól’a respectiva scopulu de ai cultiva. Ei suntu seu soldaţi seu elevi de trupa. 55. Prin prea inalt­a gratia a Maiestatii Sale Impe­­ratului li­ se deschide frecventantiloru posibilitatea de a ca­­peta in scólele de cădeţi acea cultura teoretica si practica, care-i face capabili de a intră după absolvarea scólei că cădeţi in armat’a c. r. si astfeliu a­’si câștigă aspirarea la denumirea de locotenenţi. Multiamit’a, cu care suntu ei de­­tori Monarchului pentru acest’a, ii deobliga duplu, nu nu­mai de a intrebuiutia cea mai mare diligentia pentru culti­varea loru pe tempulu petrecerei in scóla, ci si după pasirea din scóla a lucră cu tóta atragerea pentru statulu onorificu, ce si l’a alesu că chiamare a vietiei. Norme pentru primirea de frecuentanti in scólele de cădeţi. § 17. 59. In scólele de cădeţi c. r. potu fi primiţi că fre­cuentanti : a) Competenţii de stare civila, cari au trecutu anulu alu 14-lea alu vietiei, au desvoltarea corpului corespondie­­­ tória si capacitatea receruta (§ 19 C), déca ’si alegu servi­ tiulu bellicu do chiamare a vietiei, se supunu obligamente­­loru enumerate in § 19 sub D, E si F si se afl aptia spre primire in vre-o scoala de cădeți. b) Soldații de toate gradele, cari au intratu in armat’a c. r. seu că voluntari seu pe calea asentarei, deca possedu conduit’a nepotata, si cultura, dela care se se poata așteptă, ca voru subsista in scoal’a de cădeți cu succesu corespundie­­tore, in fine deca se supunu obligaminteloru enumerate in § 19 sub D, E si F. 60. Esceptiona­­minte se potu primi si competenții, cari au mai fostu că frecventanti in vreo scóla de cădeți, inse au esttu dein aceea de buna voia de tempuriu, e­seu si deca au fostu departati, inse depărtarea nu s’a intemplatu in cale penala. Conditiunile de primire pentru toti petentii. § 18. 67. Spre primirea unui petentu intr’o scóala de cădeți că frecventantu se recere. A. Desteritate fisica. B. Vietia interioara cu totulu nepatata. C. Cultura premergetoria corespundietoria. D. Primirea obligamentului, ca după pasirea din scoal­a de căderi va servi presentu in armat’a c. r. pentru fiacare aDU scolasticu, petrecutu seau numai inceputu aci, inca câte unu anu preste cei trei ani de linia prescrisi prin lege. E. Primirea obligamentului, ca va îngriji din medile­­cele proprii de procurarea si sustienerea a obiecteloru de îmbrăcăminte enumerate mai in rosu. F. Depunerea la tempulu seu a sumeloru destinate pentru scopuri scolastice. Ad. A. 68. Documentarea desteritatii fisice au se-o faca competentii de stare civila prin unu testimoniu dela unu medicu militari activu. Ad. B. 69. Petentii de stare civila au a-si procura că documentu pentru vieti’a anterior’a nemaculata, pre langa testimoniele scolastice, si unu testimoniu de moralitate dela autoritatea politica din domiciliulu loru. 70. Petentii, cari nu trecu imediatu din scólele civile in scoal’a militară, au de a aretă cu domente, cu ce ocupa­­tiune au avutu dela esirea din scóla civila pena la intrarea in cea militară. Ad. C. 72. Sciinti’a corespundietoria si-o documen­­teza petentii prin testimonie scolastice si prin depunerea unui esamenu de primire. 73. Din testimoniele scolastice sa­ se vedia, ca poten­tele a absolvatu cu resultatu generalu indestulitoriu urma­­torele institute de invetiamentu (clasa), si adeca pentru pii­­mirea intr’o scóla de infanteria seu de cavaleria : a) pentru anulu­­­celu pusinu o scóla poporala seu urbana completu, seu a doua clasa a unei scóle medie (eine Volks- oder Bürgerschule vollständig, oder die 2. Classe ei­ner Mittelschule). b) Pentru anulu alu II celu pusinu cele patru clase inferióare. a) pentru anulu alu III celu pusinu cele siése clase inferióare ale unei scóle reale séu ale unui gimnasiu seu cur­­sulu corespundietoriu alu unui institutu de invetiamentu de asemenea categoria cu acestea. d) pentru anulu alu IV o scóla reala de statu, unu gimnasiu s’au altu institutu de invetiamentu de asemene ca­tegorica cu acestea completu. In scol­a de artilleria seu cea de pioniri: a) pentru anulu I, celu pusinu cele patru clase in­feriore. b) pentru anulu alu II celu pusinu cele 6 clase in­feriore ale unei scule reale de stătu seu a unui gimnasiu, seu cursulu corespundietoriu alu altui institutu de invetiamentu de asemenea categoria cu acestea. c) pentru anulu alu III o scóla reala de statu, unu gimnasiu seu altu institutui de invetiamentu de asemenea ca­tegoria cu acestea completa. d) in anulu alu IV nu are locu primirea In scól’a de geniu : a) pentru anulu I o scóla reala completa ; b) in anulu alu II si III nu are locu primirea directa. e) In interesulu adeverului redactiunea acestei fete se simte datoria se declare, câ d-lu corespondentu nu este nici decâtu autorulu corespondentiei din cestiune.

Next