Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-06-25 / nr. 72
Redactivntea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a* ese Mercurea. Vinerea si Duminec’a. Pxatl'ULl-vk tx"boxj.a,m.©xLfa.l^l 2 pe anu auu 10 f., pe »iese lani ft fl., pe trei lun. 1 fl. ftO er. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe auu 28 francs ; S© prenumerar. poetele c. si r. si pe la dd. corespondenti. •Ao&VLxa. citirii* : una serie garmondu 6 er. si timbru de SO er. ▼ . a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nfbancate nu se primesca — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 72 Vineri 25 luniu 7 luliu 1882 Cu 1 luliu st. v. 1882 se incepe unu nou abonamentu pe semestrulu alu II-lea la „Gazet’a Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana. Rogamu pe an. Domni prenumeranti ai fetei nóastre a grăbi cu înnoirea abonamentului pe semestrului II 1882, pentru ca se li se pota espeda diarulu far’ de întrerupere. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrie numerulu adresei, sub care s’a tramisu fai’a pena acuma, pe dosulu cuponului dela asignatiunea postala. Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati, a ne mai tramite adressele D-loru esactu, aratandu si posta cea mai aprópe de loculu, unde locuiescu Pretiulu abonamentului la „frazet’a Transilvaniei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa : pe trei luni 2 fl 50 cr., pe siese luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu posta: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl.; pe anu 10 fl. pentru Romania si alte tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu 25 luniu. Nu putina surprisa a causatu in cercurile politice austro-ungare miculu comunicatu alu oficioasei „Corespondentie politice“ din Viena, in care se dice, ca reformele pe cari guvernulu centrala are intentiunea de a le introduce in organisarea armatei vom putea fi esecutate pe cale administrativa, intre marginile organisarei esistente. Mai alesu la Budapesta a trebuita se faca o rea impressiune acesta scrie din done cause. Mai antaiu Maghiarii au o frica mare de totu ce se face fara scirea loru pe cale administrativa pentru armata. Ei, cari sunt contrari înfocaţi ai unitatii armatei deşi deocamdată se suplinii necessitatii, vedu cu ochi rei curentulu absolutisti cu ce domnesce in armata comuna si se temu câ nu cumva vreodată acesta curentu se devină fatalii pentru politie’a loru esclusiva naţionala. Pe langa acesta politicii dela Budapest’a, vediendu câ memorata reforma in armata nu se poate împiedeca, au credintu, câ cu acést’a ocasiune in schimbulu concessiuniloru ce le-ar’ face dieta ungara, le va succede de a dobândi unele concessiuni mai însemnate, cari se-i apropie c’unu pasu de idealulu unei armate de sine statatoare maghiare Cea mai de căpetenia din aceste concessiuni sperate ar fi fost divisarea faptica a armatei in duce prin introducerea sistemului teritorialu cu o durabila garnisonare a trupeloru unguresci in patria loru. Toate sperantiele frimóase de feliulu acesta le restorna acuma „Coresp. polit.“ printr’unu comunicatii laconicu, care dice cu alte cuvinte: n’avemu lipsa de concursulu vostru alu celoru din diet’a ungara si din Reichsrath vomu face noi totu ce se va pute pe cale administrativa, cum vomu crede noi ca va fi mai bine si mai folositorii scopuriloru nóstre. Este naturalu, ca o asemenea reforma la porunca nu pote multiumi nicidecum pe cei ce tîmu la parlamentarismulu de astadi. Dér’ spuindu adeverulu, nicairi nu au facutu buna impressiune reformele anuntiate, din causa ca poporatiunea intréga a monarchiei este pena in gâtu sătulă de multele si marile sarcini, ce se pretindă mereu dela ea, fara ca se i se pota arata unu resultatu bunu si durabilu. Monarchi’a noastra este vestita prin esperimentarile de totu feliulu, ce se facil mereu de câteva diecenii pe terémulu politicii, administrativii si militariu. Nu trece unu anu, ca se nu se faca câte-o schimbare esentiala in armata si de obiceiu toate aceste reforme producu mai multa nemultiumire decât o satisfactiune. Are dreptate in privinti’a acést’a .Testei Lloyd“ caii du dice: „La noi se organiséza după cum vine in minte câte unui siefu de birou glumetiu adi asia, mane ear' altfeliu. O asemenea procedere provoca critica, submineaza încrederea oficeriloru, cari se vedu aruncati aici intr’o parte, aici intr’alta, si inghite sume de bani imense.“ Inca nu s’a terminata organisarea începută si esecutata cu cheltuieli colossale de vreo 15 ani incoace, si eatu ca o noua reforma radicala vine earasi se resterne mai totu ce s a facutu pena acuma cu fundulu insusu. Reformele intentionate, fia ele făcute pe cale legislativa seu administrativa, voru recere in totu casulu none jertfe fórte considerabile dela poporatiunea monarchiei si in punctulu acesta, unde se tracteza de pielea nóstra, ne unimu cu parerea foiloru pestane, ca este unu casu cu totulu estraodinariu, ca o monarchia cu finance atâtu de darapanate se faca iu asie scurtu timpu o noua schimbare radicala in organisatiunea armatei, care nu numai ca va înghiti earasi sume enorme, dér’ va aduce cu sine si o constanta urcare a budgetului ordinariu militariu! Si ce prospecte se născu sub asemeni impregiuran pentru financele Ungariei ? Urcarea constanta a deficitului — eata ceva ce‘ a devenitu neincongnirabilu. In zadaru se făcu încercări de economia, unu singurii momentu inghite totu ce s’a economisită intr’unu anu. Astfeliu ne apropiamu pe dî ce merge de catastrofa, de care se teme micu si mare din acésta ti era. Cronic’a evenimenteloru politice. Estragemu din articlulu lui „Pesti Napia“ despre care amu vorbitu in numerulu trecuta urmatoriulu pasagiu: „Amu ajunsu asia departe — dice fei a pestarii — inc, tu Maghiarii in patria loru trebue se se gandesca la aperare propria. Organisarea agitatiunei panslaviste si procederea ei sistematica la ocuparea tuturora posturiloru ce sunt de influintia la popom, de a numi si alege mimai pe cei fideli causei slave, submineaza in ținuturile slave esistentica de statu a Ungariei si amenintia positiunea sociala a celoru cu semiteminte maghiare sau a acélor classe ale societății, cari sunt de origine maghiara Asemenea tinde si Dacoromanismu Iu prin promissiimi agrarie. Iromanimea, care dealtmintrea e blanda si are interesse de nationalitate identice cu ale Maghiariloru (?!), si indeamna o mare parte a locuitoriloru Ardealului la resistentia passiva in contra ideei de statu unguresci si in contra invetiarei limbei maghiare. In fine, ca si candu amu fi unu cadavru in stare de discompunere si prada paseriloru rapitoare, se alepta si vulturii germani din cuibulu loru berlinesu si sbara pe de asupra Ungariei, gafa de a se arunca asupra Királyhagaului seu asupra câmpiei celoru patru riuri. Trebuie asiader’ se ne aperam si in contra tendintieloru germanisatoare ale Schulvereinului. Dinte pentru dinte. Ceea ce le este ertatu altora, ne este permisa si noa. Prin urmare trebue se intrebuintiamu aceleasi mijloace, cu cari se lupta agitatorii nationali contra noastra si trebue se avemu de grije pe terémulu socialii, ca naţionalitatea maghiara se nu sufere scădere, ci unde numai va fi cu putintia, se fia înaintata si latita in limb’a ei in moravurile ei, in cultura ei, in patriotismulu ei. Celii mai bunii I mijlocii este scóala si biseric’a, precum ne-au invetiatu Schulvereinulu si panslavistii.“ In Galiti’a influintia polacesca se semte pe dt ce merge mai multu Processulu din Lemberg inca nu s’a termiinatu si se trese o noua intriga in contra mitropolitului ruteanu Sembratovicz. Pe acesta nu lu potu suferi Polonii, pentru ca este bunu Ruténu si nu voiesce se lapede ritulu orientalii. De aceea l’au inegritu asia de multu la Pap’a, incâtu acest’a s’a decisu a trimite unu legata papalu la Lemberg spre a cerceta starea lucruriloru in dieces’a greco-catolica ruténa. Acuma se dice, ca Pap’a ar avé de gandu se chiame pe metropolitulu Sembratowicz la Roma cu prefectu alu congregatiunei pentru ritulu orientalu si cu conducerea diecesei sale dela Lemberg se fia insarcinatu unu legatu alu Papei. O mana spala pe alta. Coritele Taaffe vrendu a fi complesantu fatia de colegii sei poloni si adresata la Curia si Curi’a voindu a fi complesanta fasia de corniţele Taaffe a priimitu a conlucra spre depărtarea metropolitului rutenu, conformu vechei acsiome canonice: „promoveatur ut amoveatur!“ Cu multa satisfactiune ne spunu foile oficiose, ca recrutarea in B o s n i’a s’a terminatu fara nici o turburare si câ a datu unu resultatu peste asteptare favorabilii. Acuma ministerulu de resbelu, se dice, câ are de gandu a rechiama o parte însemnata a trupeloru precum si pe cei mai multi reservisti ce se afla in Bosni’a. Ar fi bine, candu s’ar’ adeveri acésta scrie, ne tememu inse, ca nu cumva s’avemu de a face mai multu eu o manevra spre a mai linisti opiniunea publica. In Hertiegovina nu se va face nici-o schimbare pena ce nu se va termină si acolo recrutarea. „Corr. polit.“ din Vien’a vorbindu despre reorganisarea armatei dice, câ deocamdată ar fi vorba numai de nesce reforme, cari se potu esecuta intre marginele organisatiunei esistente, pe calea ordonantieloru si câ prin urmare nu va fi de lipsa a se lua mesuri legislatorice. — Diarulu „Egyetértés“ afla ca deja toti comandanţii de regimentu dela infanteria au primitu unu ordinu, prin care sunt interdise toate transferurile dela unu batalionu alu aceluia’si regimentu la altulu. Scopulu ordinului este de a nu lasa, ca comandanții de regimentu se ’si alega pe ofițerii si soldații cei mai buni pentru batalionele, cari si după reforma armatei voru remane sub comand’a loru. Cine se intervină in Egiptu? Aceasta este întrebarea capitala ce se discuta in conferenția internaționala dela Constantinopolu. Se dice, ca marile puteri ar’ fi conveniții in a provoca pe Sultanulu se trimită trupe turcesci in Egiptu, der’ Abdul- Hauiid ar continua tactica refusului. Respunsulu Portei la toate provocările de feliulu acesta este asigurarea, ca ordinea e restabilita in Egiptu si ca acuma ar’ domni acolo linistea. Lucrulu inse nu sta tocmai asia de favorabilii Spirile cele mai noue spunu câ intre poporatiunea seraca domnesce o mare iritatiune din caus’a miseriei, ce se semte cu deosebire de candu cu fug’a comerciantiloru europeni. Deca nu se va da oarecare ajutorii acestora proletari, potu usioru se se intemple noue escessuri Este lucru cam ciudatu a imbia pe Porta c’unu mandatu de interventiune, candu ea nici nu este representata in conferentia, nici nu voiesce se recunósca necessitatea ei. Poate ca unele puteri ar dori ca Porta se refuse constanţii a face cevasi, pentru ca confereaţia se însărcineze puterile apusane cu intervenirea. Cinci siedintie au tînutu conferenti’a fara de nici unu resultatu. Nu scimu inca ce s’a de-