Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)
1883-11-25 / nr. 138
feru de boal’a nspasarei mai puținii, decâtu Romanii gr. catolici, unde (afara de scólele de pe teritoriulu fosteloru regimente granitieresci romane, infloritóare prin medite cele mai mari, de cari dispunu, dér’ mai vértosu prin neobositulu zelu pre laudabilu alu câtorva barbati, cari stau in fruntea directiunei acelora, si afara de câteva alte scóle unde preotimea si protopopii tractuali sunt omeni însufleţiţi pentru binele de obscen unu mare numeru alu scóleloru satesei confessionale gr.-cath. si nu putine si dintre cele gr. orientali arata unu regressu si decadintia in locu se infloresca. (Va unnu.) Diverse. (Fondulu de pensiune alu invetiatoriloru dela scólele populare.) De câte ori pomenimu de fondulu de pensiune alu invetiatoriloru dela scólele populare, totudeuna ne aducemu aminte cu multa amaraciune sufletesca de negligintia si indolintia, cu care s au purtatu ordinariatele nóastre confessionale ca inspectorate supreme peste scóalele nóastre confessionale, fatia de infiintiarea unui fondu de pensiune pentru invetiatorii scóaleloru populare si pentru familiile loru. Acésta negligintia neertata a costatu pe némulu romanescu din Transilvani’a Banatu si din Ungari’a si până acuma sute de mii de florini, cari puteau remané in administrati’a si sfer’a de dispositiune a confessiuniloru, asia inse dispune de ei statulu. Fondulu generalu de pensiune sa infiintiatu numai de câţiva ani si astadi a ajunsu la o suma considerabila asia, că numera milioane de florini. După reportulu ministrului de instrucţiune ungurescu starea fondului de pensiune alu invetiatoriloru era la finea anului 1882 urmatorea : in anulu 1882 erau 22. 398 invetiatori si 485 invetiatori strobeliani; d’intre acestia erau numai 12,474 individi membri ai institutului de pensiune, cari plateau. Mai multu de câtu pensiunea normala si-au asigurat'o 328 de membri prin platiri mai mari. Versamintele prescrise membriloru pentru anulu 1882 capetara cu totulu 281423 fl. In anulu 1882 trasera 78 pensionari pensiune in suma de 8640 fl. noue d’intre ei capetara spre completarea pensiunii 866 fl.; la 431 veduve se plătiră 46,464 fl. (De aici se vede, ce mare este mortalitatea intre invetiatori, pentru ca veduvele pensionate suntu 431 pe candu invetiatorii pensionați suntu numai 78 individi, asiadera cu 353 mai multe); 814 orfani capetara 29,512 fl.; că ajutoru odata pentru totudeauna capetara 11 individi 2785 fl. Cu finea anului 1882 facil averea fondului de pensiune 3.452,216 fl. din care 2.592,216 fl. fura platiti si mai figureaza ca restantie inca 859.953 fl. Acesta este starea fondului de pensiune pentru invetiatorii dela scoalele poporale, care in vr’o diece ani au ajunsu la aceasta suma considerabila. După normativele pensionarii este datore fiacare comuna a plați pentru invetiatoriulu seu câte 12 fl. Se punemu, ca Romanii au 3000 de invetiatori si indata vomu vedea ca numai comunele romane au platitu iu 10 ani 360,000 fl. invetiatorii se fi platitu era atâtu, era câ toata suma câta au dat’o Romanii la acestu fondu face 720,000 fl., care cu dobendi cu totu se poate sui la milionu de fl. (Vasile Boerescu) s’a nascutu in Bucuresei la 1 ianuariu 1830. După ce a urmatu colegiulu Sf. Sava, pleca la Pariau, unde studia dreptulu si la 1857 lua titlulu de doctoru. Mai înainte d’a se aduna Congressulu din Paris dela 1856, d. Boereseu scrise unu Memoriu asupra cestiunei politice si economice a M old o - Vala hii, pe care’lu imparti membriloru congressului. Prin acea scriere însemnata, autorulu arata positi’a politica a tierii sale cum si aspiratiunile ei. Elu formula dorintiele compatriotiloru sei astfelu: Independenti’a celoru doue principate, unirea loru intr'unu singuru statu, garantia colectiva a mariloru puteri si unu principe strainu mostenitoru. Acest’a a fost debutulu si programa s’a invieti’a politica, programa pentru care a luptatu si a carei realisare in cea mai mare parte a avutu fericirea s’o veda cu ochii. Intorcendu-se in tiera la 1858, d. Boerescu funda unu diaru „Nationalulu“. La 1859 fu alesu deputatu si se distinse indata prin stralucitulu seu talentu oratoricu, prin sciintia si capacitatea s a. La 24 ianuariu 1859, pronuntia in camera unu discursu memorabilu care smulse lacrimi si facil pe toti se se unesca pentru a alege Domnu pe colonelulu Guza. La 1860, d. V. Boerescu intra pentru autâra ora in ministeri, sub Epureanu, ca ministru de justiţia. De atunci incepu se lucreze cu multa ardoare pentru intemeiarea unui alu treilea partidu politicu, p e n t r uu alu cărui organu principalii fii diarulu „Press’a“. D. Boerescu fii nuraitu la 1864 vice-presidentu alu consiliului de statu, si in acesta calitate elabora C o du 1 u de procedura civila, care e in vigore si adi. Dupa caderea printiului Cuza, la 1866, d. Boerescu fii alesa de Camera pentru a se duce cu alte persoane politice in misiune estraordinara pe linga Puterile gravante, se lucreze pentru recunoscerea Printiului Carolu de Hohenzollern. Elu implini cu demnitate acesta însărcinare. La 1873 intra ca ministru alu afaceriloru străine in cabinetu d-lui Lascaru Catargiu. Aci juca unu rolii forte insemnatu. La 1874 publica o brosiura intitulata: Drepturile Românii întemeiate pe tractate, sub pseudonimulu de „unu vechiu diplomatul“. Ea cuprindea unu resumatu fidelu alu dreptului internationalu romanu cum si interessulu politicu alu Europei de a stabili o Belgia pe malulu Dunării. Brosiura fu tradusa in mai multe limbi si respandita in toata Europa. La 1875 incheia conventia de comereiu cu Austro- Ungaria. La sfirsitulu anului 1875, d. Boerescu esi din ministeri si fii alesu senatorii. După caderea guvernului conservatoru venindu liberalii la putere, d. Boerescu ii combătu mai ântaiu, atâtu in presa câtu si in parlamentu, dér’ mai tardiu, facendu-se apelu la concursulu si luminile sale si avendu in vedere crispa prin care trecea tiera din causa cestiuniigiEvreiloru, densulu consemti se intre in cabinetulu d-lui Bratianu. Peste câtu va tirapu se retrase din ministeri, dér’ remase in aren’a politica ca membru in parlamentu. D. Boerescu nu s’a distinsu numai prin activitatea sa politica, ei a fost unu omu de mar valore si câ publicistii, si câ economists si câ jurisconsultu. A fost profesoru eminentui de dreptulu comercialu inca dela fundarea facultatii din Bucuresti. Câ avocatu, a fost unulu din cei mai ilustri membri ai baroului. Câ jurnalistu a fostu unulu dintre cei mai tari polemişti. Pe terenulu economicu a lucratu asemenea forte multu, fiuidandu mai multe societăţi, precum societatea de asigurare Dacia, Creditulu Mobiliaru, etc. După „Resb.“ (A v i s u) D. Frederic Damé, fiindu insarcinatu de unu editoru mare din Paris se scrie Istoria Contimporana aRomaniei (dela 1848 pena la 1882), roaga pe toate persoanele cari ar' avea date, documente, brosiure, cârti, diare sau manuscrise privitoare la aceasta epoca a istoriei tierii, se bine-voiasca a ’i le comunică, fagaduindu ca, in termenulu celu mai scurtu, va inapoia toate actele ce i se voru tramite. Adresa d-lui Frederic Damé este : strada Clementiei, I, in Bucuresti, la redacția ziarului „l’Independance Roumaine“. (Publicarea sentintii in contra ucigasilor a lui Mailath) se intempla in 29 Novembre st. n. a. m. in sala tribunalului din Budapesta. Sala era plina de oameni. Publiculu astepta cu mare nerabdare aducerea acusatiloru in sala tribunalului. Toti trei acusatii erau cu falia palida. Pe obrazu le-a crescutu peru. Ochii loru suntu fara vietia. Presiedintele a cetitu sentintia tablei regesei, prin care se condamna Pitely si Spang’a la morte. Atâtu Pitely câtu si Spang’a pareau indiferenți. Deja candu se publică partea aceea a sentintii, prin care se modifica pedeaps’a lui Berecz din condemnare la moarte in inchisoare de 15 ani, atunci aruncara Pitely si Spanga o căutătură plina de ura asupra lui Berecz. Toti trei apelara in contra sentintii. Procurorulu inca lua recursu la instantia a treia. (Prelegeri maghiare.) Reuniunea cetatianiloru maghiari din Brasiovu (brassói magyar polgári kör) arangeza in timpulu iernei in sala cea mare a otelului „Union“ uuu ciclu de prelegeri. Dumineca in 16 Decembre va vorbi d. Iosifu Râcz despre „istoria desvoltarii banceloru.“ (Espositiunea cooperatoriloru) in Bucuresti si-a inchisu definitivu portile Dumineca. D. D. Butculescu, presiedintele espositiunei, a tinutu cu acesta ocasiune o conferintia asupra importantiei societatiloru cooperative. După ce d-s’a a espusu marea favoare, de care se bucura aceste societăți in strainatate, facil istoriculu infiintiarei loru in Romani’a. Mici si neînsemnate la inceputu, ele s’au intinsu acum in toata tier’a. Rudele ce au datu, sunt de fa§ia, espositia. Mai e inse multu de lucru, d. Butculescu face apelu la toti ca, prin noue fortie si cu mai multa bunavointia, ca pena acuma, se sprijine silintiele meseriasiloru romani. La anulu viitoru se va organisa o alta espositiune la Iasi. (Ancheta dela P r e d e a lu.) Dîtele acestea ne spune „Rom.“ — o comissiune mixta ministeriala a cercetatu abusurile ce s’atribue d-lui Eder, siefulu magaziei si siefulu biuroului de espeditiune alu câiloru ferate române din Predealu. Secţiunea I a constatatu câ inca dela Iuliu a. c. au sositu necurmatu mărfuri locale la Predeal pe numele Aronsohn & Comp. Aceste mărfuri se operau in vama de d. Eder si ajutorulu seu, sub masca biroului de espeditiune, si apoi se tramiteau la destinatiune cu noue scrisori de trăsură subscrise de d. Eder, imitandu iscălitură Aronsohn & Comp. Cu modulu acest’a d. Eder a dejucatu art. 51 din legea vamiloru care dice , ca o firma de espeditiune numai atunci se pote stabili pe langa unu birou vamalu din tiera, candu va avea autorisatiunea ministrului de finance. Firma Aronsohn & Comp., cu domiciliulu in Austro-Ungari’a, n’avea aceasta autorisatiune, precum nici d. Eder nu possede dela direcțiunea cailoru ferate romane o procura pentru a putea representa in Predealu firma Aronsohn & Comp. S’a mai constatatu ca d. Eder, stătea in necurmata daravere de bani cu Aronsohn, fara d’a avea autorisatiunea de a deschide pentru d. Aronsohn & Comp., o partita de debitu si creditu; de aceea nu se poate stabili suma invertita intre acești duoi domni. D. Eder cumulandu duce funcțiuni si facendu si comerciuri particulare, negligea serviciulu de magazia, din care causa intardeau forte multu mărfurile la Predealu. Se spune câ s ar fi mai constatatu câ d. siefu de magazie avea obiceiulu de a favorisa in lacsare transporturile d-lui Aronsohn & Comp., punendu-le la o clasa mai mica de câtu cea cuvenita. Densulu era atâtu de scrupulosu in îngrijirea intereseloru firmei ce represintâ, in câtu, sosindu la Predealu pentru acea firma vr’o 300—400 kg. lâna, ce era oprita de a intra in Austro-Ungari’a, d. Eder pentru a scapa pe d. Aronsohn de tacsele de magazia, a redicatu lân’a nóaptea din magazia si a dus’o cu hamali dela gara la d-s’a in podulu casei. Constatările se afla acum in mân’a celoru in dreptu spre a’si da verdictulu. (D i n M a d r i d) se anuntia, ca printiulu de coroana alu Germaniei isi petrece acolo foarte bine. Vinerea trecuta a asistatu la solemnitatea inaugurării statuei celei mai mari regine a Spaniei. Statu a representa pe Isabella cea catolica ca liberatoare a Spaniei de sub domnirea Mauritoru, ea este calare pe calu si tîne in mana sfânt’a cruce. Pomp’a ce s’a desfasiuratu la acesta serbare, care a reamintitu epoc’a glorioasa a consolidării tronului in Spania, a cucerirei Granadei si a descoperirei Americei, a fost in adeveru spaniola. După ceremoni’a mostenitorulu germanu acompaniatu de Rege, de ministri si de toti generali visitu casarmele militare din Madrid, pe care le-a aflatu curate si mai lucruriase ca in Germani’a. Luni a fost mare venatare. S’au puscatu peste 1200 iepuri. Pictorii spanioli voiescu se presenteze princessei de coroana germane unu albumu representandu piese principale din scóal’a spaniola. (Artileri’a europeana de munte.) Actuala organisare a chipului d’a se face resbelulu, a impinsu tóate statele se’si creeze artileria de munte, in privintia careia gasimu urmatoarele amenunte in „Deutsche Zeitung* : „In Austro-Ungari’a sunt cinci-spre-diece baterii de câte patru tunuri fia-care, adeca siese-dieci de tunuri; in schimbu, pe timpu de resbelu sunt trei-dieci si un’a de baterii c’o suta-duce-dieci si patru tunuri. In Spani’a sunt trei regimente de artileria de munte avendu fiacare siése baterii si o baterie de depositu. Numerulu tunuriloru unei baterii e de patru in timpu de pace si de siése in timpu de resbelu, astfelu ca Spani’a are siése-dieci tunuri in timpu de pace si noue-dieci in timpu de resbelu. — Franția are siese baterii normale cari, sunt destinate pentru serviciulu din Algeri’a si se compune fiacare din siese tunuri. — Itali’a are in Turin siese baterii de munte de câte siese tunuri. — Angli’a nare pe timpu de pace artileria de munte, dér’ pe timpu de resbelu adauge la fiacare bateria siese tunuri de munte. — Russi’a numera in totalu cinci-spre-diece baterii de