Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)

1884-05-16 / nr. 73

REDAC'l'Il’XEA ŞI AHMI­XINTRAŢII­­EA : BRAŞOV*, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE IN FIECARE tNI. Pe nnfl ani 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România ijl străinătate. Pe and 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIDEILE: o seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scritori nefrancate nu se primescu. — Manutoripta nu te retrimită. N* 73 Mercurî în 16 (28) Maiu 1884. Braşovu­ în 15 (27) Maiu. Peste vre-o două 4 de delegaţii aleşi pentru conferenţa generală a alegătorilor­ români din Transilvania, Banatu şi Ţara ungureasca vor­ porni la adunarea, ce se va întruni în Sibiiu Dumi­neca viitoare. Drum* buna! Se se adune cu Dumnedeu toţi la statul­ obştesc*, se se adune cu inima de Român* ade­vărat*, cu credinţă tare şi nestrămutată în viito­rul* mult* cercatei noastre națiuni! Nici odată, mama văduvită, scumpa noastra națiune română, n’a avut* mai mare lipsă de ajutorul* bravilor* săi fii. Nici odată nu s’a cerut* dela Românul* ar­­delenui, bănățân* și ungureanu mai mult* ca a­­cuma, ca se dovedeasca tronului, se dovedeascu țării şi Europei întregi, că este consoli nu numai de datoriile ce le are, ci și de drepturile sale na­ționale, ca un* popor* autohton* şi de sine stă­tător*, ce este. Multe s’a* 418* şi 8 au scris* despre noi şi în aceşti trei ani din urmă, dela conferinţa din 1881 încoace. Nu ne-a prins* mirare, că adversarii noştri politici şi naţionali s’au folosit* în scris* şi cu graiu viu de toate mijloacele, spre a micşora im­portanţa votului alegătorilor* români şi spre a pune la îndoială realitatea şi patriotismul* nostru. Nu ne-a mirat*, că ne-au atribuit* scopuri şi planuri subversive şi ne-au descris* înaintea lumei ca pe nisce duşmani ai libertăţilor* consti­tuţionale. Ne-a mirat* şi ne-a mâhnit* însă, că s’au găsit* între noi câţiva oameni, cari au început* să bată în retragere tocmai în momentul*, când mai mult* ca ori şi când se cerea ca Românii, printr’o esemplară solidaritate, să paraliseze ten­dinţele, ce ţintau a’i discretă în faţa opiniunii publice, au început* să şovăiască şi să dea în graiul* duşmanului, micşorând*-se şi tărându-se înaintea lui ca nisce păcătoşi, cari aşteptă pe­­deapsa meritată. , Că aceia, cari nu pot* trăi făr’ de stăpân*, au mari păcate pe sufletul* loru, o credem*. Der ce a păcătuit* poporul* nostru, ca să cadă la pământ* înaintea puternicilor* d'l'i și să-i roage de iertare? Decâ au un* păcat* Românii, atunci au pă­cătuit*, că au fost* pre îndurători față cu ne­dreptățile ce li s’au făcut*; au fost* pre buni și pre creduli față c’un* dușman*, care îl pri­­gonesce făr’ de milă și în mod* sistematic*; au păcătuit*, căci au fost* pre de multe ori desbi­­nați când* au trebuit* se de pept* cu el*, și de aceea nu și-au putut* apără cu destulă băr­­băţie limba şi naţionalitatea ameninţată. Românul*, pacinic* şi generos* din firea lui, mai bine să mulţămesce cu mai puţin*, de­cât* să se învrăşeească cu vecinul* său. Acesta este păcatul* lui cel* mai mare stră­moşesc*, şi multe rele şi neajunsuri avem* să suferim* a4i în urma lui. Dar şi răbdarea Românului are o margine, şi cel* ce şi-a perdut* înaintea lui omenia şi încrederea, anevoie o mai poate recâştigă. Nu numai odată bietul* nostru ţăran*, mun­cit* de năcazurile 4^e, dar în­totdeauna pătruns* de dorinţa de a trăi în pace cu conlocuitorii săi, și-a zis*: ve4enda fanatismul* și terorismul* ma­ghiar* : doar le-o veni și lor* odată mintea! Din nenorocire mintea nu le-a venit*; as­­tăzi sunt* mai turbați în contra noastru ca ori și când*. Cluşiul* ne-o dovedesce. Der Cluşul* ne mai dovedesce încă ceva, pentru noi foarte îmbucurător* și înveselitor*. Ne dovedesce, că Românul* a început* să capete minte și că acesta este, ce scoate cu totul* din fire pe adversarii lui. Cei ce într’un* cest rău s’au încercat* să ne ademeneascâ cu vorbe slabe, ca să intrăm* în cetatea inimică și să ne lăsăm* a fi legați de carul* de triumf* al* cârmuiturilor* de astăzi, au trebuit* să se convingă mai mult* ca ori și cine, că Românul* s’a deșteptat*, că nu mai este turma cuventatoare, pe care să-o poata mână ar­­chipastorii după cum le dicteaza poruncile celor* dela stăpânire. Acești rătăciți au rămas* isolați şi începe să le fie groaza de singurătatea lor*. Opiniunea publică română i-a judecat*. Ver­dictul* ei este sdrobitor*. Fost’am* destul* slugile altora, cerşit’amu destul* pe la cele uşi ale puternicilor* dilei, cari sunt surdi pentru rugările noastre şi n’au ochi pentru ranele, de cari suferim*. A sosit* timpul* ca să aibă şi Românulupatriă, să aibă şi el* lege şi limbă, să aibă şi el* şcoale şi aşedăminte de cultură, se poatá trăi şi el* un* trai* demn* de omenire şi de veacul* de faţă şi să se poatá desvolta în pace, liber* şi neîm­­pedecat*, pe pământul* său strămoşesc*, îngrăşat* cu sudoarea şi cu sângele lui. Alegători români! In mâna vóastra este a­i sartea şi viitorul* poporului român* din Tran­silvania, Bănat* şi Ţara ungureascâ. Voi sunteţi legalii apărători ai lui şi voi trebue să formulaţi prin trămişii voştri verdictul* poporului român*, ca şi amicii şi inamicii lui se vede ce voiesce, ce păsuri are şi cari sunt adevăratele lui pos­tulate. Voi şi numai voi sunteţi datori­a declară prin graiul* representanţilor* voştri, că popo­rul* român* nu voesce se cedeze nimic* din drepturile sale, nu voesce să moara, ci voesce se tráéscá în acest* stat*, alături cu naţiunea ma­ghiară şi cu celelalte naţionalităţi, ca naţiune de sine statutare. Trebue să ieşim* odată cu totul* din labi­rintul* politicei umilitoare şi şovăitore, în care ne-au încurcat* dela 1865 încóce intrigele adversarilor*, cari încă dinainte de 1848 şi-au croit* planul* pentru nimicirea şi contopirea noastra cu rassa lor*, trebue să punem* capăt* odată servilismu­lui afurisit*, care la ori­ce pas* ce voim* să-l* întreprindem*, ce trebue să-l* întreprindem* pen­tru binele nostru naţional*, ne pune înaintea ru­­şinăsei întrebări: că oare ce vor* (jice la acesta stăpânii 4ilei ? Stăpânii 4ilei pot* 4'ce şi pot* crede ce vor* voi, chiămarea Românilor* nu este de a face pe voia lor*. Nu­­ destul* că ne împlinim* dato­­riele de cetăţeni şi de patrioţi adevăraţi cu pri­sosinţă, mai trebue oare să purtăm* şi grija pof­telor* şi a înclinărilor* particulare, ce le au ad­versarii noştri astăzi la putere? Aerul* este infectat* de un* timp* încoace de nisce miasme, cari pot* otrăvi sâmţul* curat* al* Românului. Vocea resolută a representanţi­lor* alegătorilor* români trebue se curățe aceste miasme stricâcioase. Prorocilor* mincinoşi, cari ne vorbesc* mereu de puterea grozavă a adversarilor* şi de slăbiciunea nóastra şi cari ne indemna ca noi, „sârmanii de noi,“ se căutăm* mijlocul* potrivit* — pe letin­ă: modus vivendi — care să le facă Maghiarilor* cu putinţă de a se împăca cu noi, se le răspundă: Nu este putere pe lume, care se ne poata face ca să ne lepădăm* de tot* ce avem* mai sfânt*, de limba şi de naţionalitatea noastra, înaintea puternicilor* de azi au domnit* peste Ard­eal* şi Ţara ungureasca alţii şi mai puternici şi noi Ro­mânii totuşi nu neam* mărturisit* decât* ca Români, nu amu pretins* decât* drepturile, de cari avemu lipsă spre a ne asigura desvoltarea noastra națională româneascâ, și li-amu și dobân­dit* aceste drepturi, deși nu în măsura în care am* fost* dorit*. Puternicii de aia ne-au aflat* în eserciţiul* liniştit* al* acestor* drepturi. Cine e de vină că astăzi nu le mai putem* esercia? Cine ni le-a răpit* şi cine se încercă a nimici chiar şi mlăstarele românismului deci nu ei, aceşti teri­bili ai zilei? Nu este prin urmare la rândul* nostru de a ne rugă de iertare, că am* cutezat* să ne fo­losim* şi noi câți­va ani de drepturi naționale, ci este la rândul* acelora, caii ni le-au luat* cu forţa ca să-şi cunoască păcatul* şi să facă tot* po­sibilul* ca să putem* fi restabiliți în dreapta noas­tra proprietate. Adversarilor* neamului nostru, cari ne calom­­niază, cari ne insultă şi ne batjocuresc­, pentru că suntem* Români şi pentru că voim* să trăim* în acest* stat* ca Români egali îndreptăţiţi cu ei, trămişii alegătorilor* noştri să le respundă. Nici noi, nici voi nu suntem* de ori d’a­­laltă ori, ne cunoscem* din vechime, şi crestătu­rile de pe răvaşele noastre arată ce suntem* da­tori unul* altuia. Déca ţineţi ceva la amiciţia poporului român*, déca voiţi fericirea şi întărirea patriei întindeţi-ne mâna de împăcare sincer* şi nefăţărit*, daţi dovedi că nu voiţi nimicirea nea­mului nostru, dar nu vă închipuiţi că esistă vr’uim Român* cu inima la loc*, care de frica voastra şi a ameninţărilor* voastre să-şi vândă con­­sciinţa şi să se lapede de limba şi de naţionali­tatea lui! Seri telegrafice. (Serv. part. alu­l Gaz. Trans.­) Praga, 27 Mai*. — Numirea lui Kraszewski ca membru onorific* al* societății profesorale aca­demice boemiane s’a anulat* din partea autori­tății. Cairo, 27 Maiu — Secretarul* de stat* Clifford a plecat* la Londra, pe o corabiă de a companiei „Lloyd,“ fără ca să se mai întoarca. Ministrul* președinte Nubar Paşa nu sufere în serviciul* statului nici un* europénü. Szegh­edina, 27 Mai* — Desvălirea mo­numentului Regelui în Asothalom a decurs* în mod* sărbătoresc*. (Bimr. telegr. din Pesta).

Next