Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)
1884-06-10 / nr. 92
REDACŢIEIIEA ŞI AI UMI MMTRAŢIILEA : BRAŞOV, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe anu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România ai străinătate. Pe anui 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUL XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. NR 92. Duminecă 10 (22) Iunie 1884. Unu nou atentatu în contra scóleloru nóastre. Braşovă 9 (21) Iunie. Ca una trăsnetă din seninii ne veni adi dela Blaşiu scriea despre unu nou atentatu alți ministrului Trefort în contra gimnasiului din acestii orășelă, care este cea mai vechia scólá românéscá în monarchia. Abia a trecutu anulu de când acelaș ministru a fostii trămisă la Blaşiu unu comisarii în calitate de poliţaiu ala statului ca se facă cercetări pentr’unu lucru de nimicit, călcândă peste dreptulu de inspecţiune ală Archiepiscopului şi Metropolitului Vancea. Până astăiji nu ne este cunoscută ce paşi a întreprinsă Prea Sânţia Sa pentru repararea acestei ilegalități. Scimă numai că câtva timp d estrădarea testimonieloră la gimnasiulă din Blasiu a fostă oprită, că unulă din școlari a fostă eliminată din toate șcóalele și că directorulă gimnasiului a fostă constrânsă a repăși fiind numită altulă în loculă lui. Credeamă, că cu aceasta s’a terminată afacerea nelegalei ingerințe, dar neamă înșelată, căcî acum vedemă, că d-lă Trefort, nici nu mai voiesce se considere școlile din Blasiu ca școli confesionale, ci le tracteză ca pe nisce școli supuse de-adreptulă autorităților școlare ale statului. Der’ se lăsămă se vorbesca scrisoarea ce-o primtrămă din Blasiu cu data de 19 luniu: Domnule Redactorii! „Sunt foarte tristă, pentru că prima ocasiune, ce m’a pornită se-ți scriu e ună adevărată desastru pentru noi.“ In 16—18 ale curentei s’a ţinută esamenulă verbală de maturitate (bacalaureată) de aici sub presidiula unui director e trămisă, de regimă. Adecă gimnasiulă nostru este aservită regimului din Budapesta! Gimnasiulă nostru, paladiulă culturei nóstre naţionale, răspânditorulă şi întăritorulă semţului nostru naţională, este supusă de-a dreptulă unui regimă urgisitoră de orîce mişcare naţională română! Gimnasiul nostru, întemeiată anume spre lăţirea culturei române şi susţinerea bisericei noastre, de acii încolo nu se mai consideră de institute confesională, — nu mai e supusă capului bisericei române unite, ci e aruncată în noianulă fluctuaţiunilor politice, espusă eventualităţiloră, ce nu se potu precalcula nici pe trei deci defile. Gimnasiulă nostru e lipsită de adăpostură secură, de care se bucură sub conducerea capului bisericei nóstre: busola lui a trecută în mâna regimului, carele ca mâne o póte încredinţa unui reformată, jidană, ori chiar şi unui necredinciosă! Poftimă apoi crescere corespundetóre scopuriloră bisericei nóstre, pentru cari s’au întemeiată scólele de aici cu multe şi mari sacrificie ale bisericei nóstre! Nedreptăţirea e flagranţii. Suntemă securi, că ea nu se face cu învoirea capului bisericei nóstre; de aceea ne mărginimă a semnală faptulă şi a cere, ca cei ce cunoscu obiectul, mai de apróape se ne lumineze: cum ajunserâmă aici şi ce s’a făcută ca se scăpămă de calamitatea acesta? „Nedreptăţirea e flagrantă“ cu dreptă cuvântă stimabilulă scriitoră ală acestoră rânduri. Nedreptatea —— adaugemă noi — este mai multă decâtă flagrantă, este strigătore la ceriu. Atentatură comisă de guvernulă ungurescă contra gimnasiului din Blasiu este totodată ună atentată îndreptată în potriva legilor statului şi prin acesta chiar în potriva constituţiunei pe basa căreia esistă acestă guvernă. Este o revoluţiune ce se face de susin josă. Cupa paţienţii nóstre faţă cu ingerinţele nelegale ale guvernului în afacerile scólelor confesionale române e plină. De aceea nu ne mai este iertată de a fi spectatori pasivi a acestor acte de violenţă, ci datoria de cetăţeni reali ne impune a ne folosi şi de ultimul remediu, ce ne-a mai rămasă, şi de a depune remonstrările noastre la piciorele tronului, care stă peste partide şi prin urmare nu poate privi cu nepăsare cum legile se secuestreză numai pentru interesele specifice ale unei singure partide şi cum se calcă autoritatea lor, creându-se astfel o stare de nesiguranţă şi de desperare între cetăţenii statului de naţionalitate nemaghiară. Credem şi noi că ceea ce se petrece a fî în Blaşiu nu se petrece cu învoirea capului bisericei unite, dar credemă mai multă decâtă atâtă, credemă, că era datoria Archiepiscopului, ca inspectoră superioră ala sculelor dela Blaşiu, să pună piciorulă în pragă și să aviseze directorului, care a fostă trămisă de d-lă Trefort ca se conducă esamenele de maturitate, locală ce i se cuvinea, ca simplu espe spectatoră. Vedemă cu părere de rău că acesta nu s’a întâmplată şi că se face o călcare lege după alta fără ca să se semtă câtuş de puţină energica intrevenire a autorităţii superioare bisericesc! şi şcolare, spre a împedeca orîce abusă în detrimentul intereselor nóastre de cultură. Nu voimă se prejudecăm paşiloră ulteriori, ce credemă că-i va întreprinde, ce trebue să-i întreprindă Escelenţa Sa Metropolitulă Vancea în apărarea autonomiei scelelor din Blaşiu, dar constatămă cu adâncă durere, că acesta autonomia a putută fi călcată în faţa capului bisericei care precum scimă se află în Blaşiu. Ne aducemă aminte, că înainte cu atâţi ani earăşi ună omă ală guvernului a fostă trămisă la esamene în Blaşiu, dar i s’a spusă atunci, şi încă categorică, că numai cu simplu oaspe poate se asiste. De ce nu s’a făcută și acum astfelă ? Unde o se ajungemă deca vomă suferi asemeni abusuri? Pericululă e mare. Caveant consules! afla în totdeauna ună ecou puternică și mă sprijină. Nisil, 21 Iunie. — Scupcina a primită legile privitoare la imposite. Scriî telegrafice. (Serv. part. ali »Gaz. Trans.«) Lemberg, 21 Iunie. — Din provincia se anunţă că rîurile muntene crescă, inundândă locurile şi causândă pagube însemnate. Inundaţiunea districtului Neusandec semână cu cea din anul 1867. Paris, 21 Iunie. — Guvernulă a renunţată la intenţiunea de a mări vama pe făină, dar mănţine mărirea vămei pentru importulă viteloră. In curândă se va depune în consiliulă de miniştrii proiectulă de lege în acesta privinţă. Bucuresci, 21 Iunie. — Parlamentulă s’a închisă. Discursulă tronului ,jice, că revizuirea constituţiunii şi noua lege electorală sunt mari progrese. In privinţa domeniilor coroanei,zice Regele, parlamentară a dovedit, din nou, că monarchia constituţională ereditară este petra unghiulară a edificiului naţională. Primescă cu mulţumire dovediile de devotamentă ce Mi le daţi; fiţi siguri că în palatul Meu, care este ală naţiimnei, toate ideile, sentimentele şi trebuinţele ţerei voră Cronica (jLilei. Marţa viitoare se vor face în Braşovă alegerile funcţionarilor comunali. Audimă că astădî membrii români ai comunei vor ț Une n conferenţa, spre a stabili o atitudine solidară la alegeri. * Cu trenură de aseră ne spune »Posta* c’a sosită în Galaţi prinţulă Windishgrătz şi a descinsă la otelă Metropolă. Elă este însărcinată a duce Sultanului şase cai, din partea împăratului Austriei. Aceşti şăse cai, albi toţi, au fostă aşezaţi în grajdurile otelului Moldova. Mâne vor fi îmbarcaţi pentru Constantinopole. * Acelaşifiară spune că pe linia ferată Nr. 8., nisce copii găsindă ună vagonă deşertă, ’i au dată brânci ca se circule. Unii din băeţî s’au suită în vagonă, or alţii au rămasă josă spre a-lă împinge. Intre aceşti din urmă eră şi ună copilă ca de 8 ani cu numele Mihalache, fiulă lui Petrea Mihai, acestuia dându-i brânci ună altă băiată numită Iancu Bălănescu, ca de 10 ani, cătră josă şi o rotă a vagonului trecendă peste elă, i-a ruptă mâna stângă din cotă. Faptulă s’a anchetată, or pacientulă se află greu bolnavă la spitalului Elisaveta Doamna.« * Deputații cari au votată contra legei apanagiurilor Coroanei sunt: dd. G. Antonescu, Dr. Antoniu, P. Cernătescu, A. Demetriană, C. Ionescu, Andreiu Ionescu, L. Lupescu, N. Hagi Nicola, Micescu G., Ursianu Valeriană, Ciocazană, C. Sache Nicolau, I. Ornescu şi Pr. Cazoti. S’au abţinută dd. Dr. Calenderu, Z. Zamfirescu, Nicu Catargi şi Fundescu. Senatorii cari au votată contra sunt dd. Grossu, Locusteanu, Maniu şi Morţună. S’a abţinută dd. Bâdescu şi Polizu Micşunescu.* In 10 iuniu au ţinută acţionarii căii ferate Tergulă-Mureşului şi Reghină adunarea generală constitutivă în Reghină. Mai toţi acţionarii au luată parte la acăstă adunare. Şi ministerială de comunicaţiune şi de comerciu ca acţionari s’au trimisă representanţii lor. In acesta adunare generală s’au stabilită statutele în speranţă, că înaltulă ministeriu le va încuviinţă s’au alesă membrii consiliului administrativă şi ai direcţiunii şi totde-odată s’a dată totă construcţiunea acestei căi ferate pentru 690,000 îl., consorţiului A. Kohner fii şi Comp. din Budapesta. In consiliulă administrativă s’au alesă: deputatulă dietală br. Carolă Husar ca preşedinte, deputatulă dietală br. Golomană Kemény ca vice-preşedinte, prefectură Zoltană Banffy, plutariulă losifă Altzner, şi Danielă losifă Schuller, fabricantulă de spirtă Mendel Farkas. Câte ună locă s’a conservată pentru representanţii ministerului de comunicaţiune şi de comerciu. Patru voturi în consiliulă administrativă s’au dată firmei A. Kohner. In consiliulă de inspecţiune s’au alesă: Propietarulă losifă Balintitt, deputatulă dietală losifă Kaiser, plutariulă Alberta Ellett, adv. Dr. Emily Wermescher şi fisicula Dr. Iosifa Fritsch. Inginerii firmei A. Kohner lucrăză la detaiurile construcţiunii căii ferate. După ce va dă ministerulă concesiunea, să va începe îndată şi se va termina pană la la luniu 1885. * Direcțiunea ziarului »Românulă« face cunoscută, că comitetulă de redacţiune ală acestuifiară este compusă în modulă următoră: proprietară — directorii politică şi girante respunctetorii C. A. Rosetti; comitetulă de redacţiune: I. G. Bibicescu, V. Alexandrescu Urechi, D. Giani, Petre Grădişteanu, Gr. Serurie, Pană Buescu, G. Paladi şi Mihai Cornea. * »Telegrafulă* din Bucuresci spune, că ună batalionă de infanteriă sârbă a trecută Timoculă, îndreptându-se spre sătulă bulgărescă Bregova. Guvernulă din Sofia a trimisă imediată 4 batalioane de drujină, care au împedecată luarea prin surprindere a satului bulgărescă. Staţiunea tele-