Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-07-01 / nr. 109
REDACŢIIREA ŞI ADMINISTRAŢII.VKA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞEAN FIECARE DI. Pe unii anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 86 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVII. n ARUNCIURILE: 0 seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu. N* 109. Sâmbătă, Duminecă 1 (13) Iulie 1884. ISTou. A.Abonamentu la „Caxeta Transilvaniei.“ Cu la Iuliu st. I 1884 se începe unui nou abonamentu, la care învităm pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Abonamentula : Pentru Austro-Ungaria cu posta: pe trei luni 3 fl., pe şase luni 6 fl., pe unu anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franci, pe sese luni 18 franci, pe unui anti 36 franci. Rogam pe d-nii abonaţi ca se binevoiască a-şi reînoioe cu vreme prenumărările pentru ca trămitereaparului să nu se întrerupă. Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei.« Braşovu în 30 Iunie (12 Iulie). Cum stama cu Rusia ? Mulţi dintre cetitorii noştri se vor mira că punem întrebarea aceasta tocmai într’ună timp, când oficioșii din toate țările asigură susit și tare, că niciodată pacea europeana n’a fostă mai puținii amenințată ca acum. Poate fi, că pentru momentu nici unulă din statele mari nu se gândesce a începe unu resboiu. Dar este aceasta o garanția pentru viitoarea pace a continentului european? Soima, că resboaiele se nascu prin conflictul de interese și aspirațiuni ale diferitelor state? Delaturatu-s’au oare toate căuşele de nemulțămire dintre marii potentați? Renunțat’a oare Rusia la politica ei cuceritoare în Orienia şi ajuns la oare Austro-Ungaria prin ajutorul Germaniei a fi stăpână absolută peste situaţiunea din aceasta parte a Europei? Nu scima să se fi petrecută nici una din schimbările esenţiale indicate mai sus. Vedem, numai, că în urma reînoirei bunelor relaţiuni ale curţii de Berlină cu cea din Petersburg şi monarchia nostra trăiesce, la aparenţă cehi puţină, în cea mai bună pace cu Rusia, amica aliaţilor săi şi că ca la comandă au încetată agitaţiunile antirusesci în pressa austriacă şi unguresca. Numai din când in când se petrece câte ceva în peninsula balcanică, ce te face să crecji, că în ascunsă fierbe şi clocotesce ca şi mai înainte şi că în mijlocul celei mai mari linişte se pregătesce o nouă încurcătură de cătră diplomaţie, care nu se poate nicidecum conteni de a ţese la totă felulă de intrigi. Astfel, vătfurămă debutulă intrigiloră rusescă în Rumelia orientală, vătjurămă ciudatulă conflictă dintre Serbia şi Bulgaria, care se atribue asemenea luptei ascunse dintre influinţa austro-ungară şi rusescâ şi acum pare că teatrulă intrigeloră diplomatice s’a străplântată în partea apusană a peninsulei balcanice la fruntariele Bosniei şi Herţegovinei, In miculă Muntenegru. De câte ori prin ţălă Nichita cu voivozii săi începă a face politică mare, lumea, şi aşa plină de neîncredere faţă de mersul lucrurilor, începe a se teme că se apropie marele conflictă între Rusia şi monarchia nostra, care după convingerea tuturoră a fostă numai amânată. Nu puţină sensaţiune a tăcută prin urmare scrrea, ce a adus-o riiarulă cehtică „Narodni Listy“ din Praga, că guvernulă prinţului Nichita a înmânată tuturoră representanţiloră din Cetinje o notă, în care se denega administraţiunei din Bosnia şi Herţegovina dreptulă de a construi, fortificaţiuni în contra Muntenegrului şi prin care se cere intervenţiunea marilor puteri cu scopă de a împiedecă aceasta şi a face să se dărime toate forturile austriace dela fruntariele Muntenegrului, se cere totodată stricta observare a tractatelor in- ternaţionale. Totodată se fi protestată Muntenegrulă contra călcărei teritoriului său de cătră patrulele austriace, cari urmărescă pe fugarii din ţările ocupate. Organulă oficiosă ală ministeriului de estenne şi grăbită de a deminţi scriea adusă de „Narodni Listy“ despre acţiunea diplomatică a Muntenegrului. O fete din Viena observă însă, că împărţirea adusă de „Corespondenţa politică“ nu este prevăcută ca de obiceiu cu semnătura oficioasa P. C. aşa că nu se poate cunosce isvorul desminţirei. Ori cum ar fi, remâne ună faptă de netăgăduită, că Russia umblă în Orienta pe nisce căi cu totulă opuse intereselor austro-ungare. Poate că guvernulă prinţului Nichita se nu fi adresată încă acea notă representanţiloră mariloră puteri, dar nu mai încape Indoela, că politica ruseascá lucră în secretă la subminarea posițiunei Austro- Ungariei în Bosnia şi Herțegovina. Décá prințulă Nichita ală Muntenegrului s’a împăcată cu Sultanulă şi décá miculă principată, care erá odinioara celă mai aprigă duşmană ală Turciloă, susţine atât cele mai intime relaţiuni cu înalta Porta, acesta este totă opera politicei rusesce. Se asigură, că scopulă ei este de a crea dificultăţi planurilor monarchiei printr’o alianţă defensivă turco-muntenegrenă în contra Austriei. Ori încatrău neamă aruncă privirile nu vedemă nici o garanțiă de pace pentru viitorii. Pericululă unui résboiu cu Rusia nu este atât mai mică ca atunci cândă (fiarele unguresc) pledau cu atâta facă pentru acesta résboiu. gimnasiului de stată din SibiiU. Esamenulă a fostă condusă de ilusritatea sa d. archimandită Nic. Popea. Dintre studenţii clasei a VIII gimn., 9 inşi au făcută cu succesă esamenulă de maturitate (bacalaureată). * Mercur săra după săvârşirea esamenului de maturitate, profesorii şi învăţătorii de la institutele române din locă, au dată ună banchetă pentru ilustritatea sa d. Archimandrită N. Popea. Aproape la 100 de persoane au luată parte la acesta banchetă, care a decursă într’ună modă forte animată. * Eri în 29 i. c. după săvârșirea serviciului divină s’au strigată clasificațiunile. Cu aceasta ocasiune d. directoră ală scelelor centrale din loc. St. Iosilă a ţinută ună discursă, în care a accentuată însămnătatea instrucţiunei pentru poporă. A mulţămită ilustrităţii sale pentru zelulă neobosită, ce l’a arătată întru conducerea esameneloră. Inmediată după acesta d. Archimandrită şi-a esprimată mulţămirea sa faţă de progresul constatata la aceste institute. Vorbirea sa a fostă aplaudată în mai multe rânduri. * Comisiunea pentru taxarea dării pe venită va cercetă Luni în 14 Iulie st. n. reclamaţiunile: măcelarilor, cârnăţariloră, şuncariloră şi tăbăcarilor. * Musica oraşului va dă sub direcţiunea dlui A. Brandner Duminecă sora în 1 (13) Iuliu ună concertă în grădina dela »Pomulă verde« cu următorea programă: 1. Marsulă Rivoli (din opera »Marchisulă de Rivoli) de Louis Roth. 2. Uvertură la op. Hebritjn de Mendelssohn. 3. »Rosen aus dem Süden« Valsa de I. Strauss. 4. »Blätter und Blüthen« mare potpuriu de Schuller. 5. »Nu suntem aşa de fricoşi« Galopp de Joh. Strauss. 6. ,Pe mare« cântecă de Mendelssohn (cvartetă de Saxophon, d-nii C. Peter, W. Frassdorf, W. Fothe şi Jos. Zwicker.) 7. Uvertura la »Wilhelm Teil« de Rossini. 8. »Soirée d’Été,« valsi de Emil Waldteufel. 9. »Grand divertissement* asupra unor motive unguresc! pentru cornă de Rosenkranz (cornă de G. Kruger). 10. ,La Reine de la fête,« Polka roumaine de A. Brandner. II. »La chasse au Lion« de Rolling. 12. Mephisto-Quadrille de I. Resch. * Prinţulă de coroana Rudolf a însărcinată la recomandaţiunea d-lui Mauriţiu Jókai pe d-nii Alexandru Romană şi Dr. G. Diaconovich, ca să contribue la lucrarea operei: »Austro-Ungaria în descriere şi tablouri.« »Viitorul se informată că o asemenea însărcinare ar fi primită şi d. Dr. Al. Marienescu. * »Viitorul,« în numărul său dela 28 Iunie spune, că guvernulă ungurescă a primită în principiu înfiinţarea gimnasiului din Caransebeşă. Vomă vedé.* Generalii români d-nii Pencovici şi Budişteanu au făcută Mercur! în 27 Iunie a. m. o visită Ex. Sale baronului Schönfeld, comandantă de cârpă, în Sibiiu. După amecil musica militară a cântată pe promenadă în onoarea generalilor români.* Din cei 27.000 fl. dispăruţi din cassa gării din Cluşă, s’au găsită 15.000. Marţi la 26 Iunie nisce copii, ce se jucau în grădina casii din faţa gării, observară o cutiă de tinichea îngropată şi acoperită nu tocmai bine cu pămentă. Procurorulă a fostă încunosciinţată şi s’au găsită în cutiă 15.000 fl. în bancnote mari. Se speră că se va dă de urma făptuitorului. * Cu ocasiunea şedinţii representaţiunii oraşului Aradă, s’au întâmplată scene scandaloase între alegătorii lui Malek și ai lui Max Falk. Episcopului Mețiană i s’au spartă cu petre toate ferestrele de cătră Unguri din causă, seJice, că a sprijinită pe guvernamentali la alegere. * Din Borszék ni se scrie, că după trei zile frumóase, au începută din nou să cadă ploi mari. Lume e foarte puțină. * Scrri telegrafice. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.) Klagenfurt, 11 Iulie. — Principele de coroana a asistată ori la ametfi la ceremonia inaugurării fundamentului Rudolfinului; felicită aceasta jertfă patriotică, ce va avea ună frumosă succesă și mulțămi pentru alegerea acestui nume. Părechea princiară de coroana a fostă salutată de populațiune în modă entusiastică. Ternova, 11 Iulie. — Principele Bulgariei a deschisui alaltâeri Sobranja printr’ună discursă ală tronului. In urma votului unită ală conservatoriloră şi radicaliloră, Karavelof s’a alesă preşedinte ală Sobraniei. Ministrulă preşedinte Zancof a demisionată. Karavelof a fostă însărcinată cu formarea noului cabinetă. Paris, 11 Iulie. — In Marsilia, de alaltăeri până eri diminaţa au fostă 25, or în Toulon 10 morți de coleră. Paris, 11 Iulie. — Guvernulă a hotărîtă să nu se țină la 14 Iulie revista militară, a întrebată opiniunea orașului în privința amănării sărbării. München, 12 Iuliu. — Prințulă de coroana Rudolfă și princesa Stefania au sosită aici la 5 ore după amerji spre a visita pre înalții loră consângeni. Pola, 12 Iuliu. — Maiestatea Sa împăratulă a ordonată ca să lise de tunari loră vivanți, cari s’au distisă la tirulă dela 9 Iuliu a. c. premiu de câte ună galbenă împăratescă. Vice-admiratură Steinek a căpătată demnitatea de consiliară intimă. Toulon, 12 Iuliu. — De eri diminață până seara au murită de coleră 13 persoane. Cronica țlilei. La esamenul de maturitate a fostă comisarii din partea ministeriului de culte d. Ignațiu Veres, directorulu |