Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-08-05 / nr. 138

Marţia trecută, Maiestatea Sa Regele Carol I a pri­mită la castelul­ Peleşului în audienţă oficială pe esee . Sa Don Miguel Bertodano y Pat­sson marchisă de Moral, ministrulu reşedinţe al­ Regelui Spaniei împreună cu personalul­ legaţiunei regale. * O adunare de comercianţi, care s’a ţinută alaltaerî în Bucuresci, a decisă serbarea Duminecei, pentru care scapă au şi înaintată o petiţiune la ministeră. * Linia telegrafică între Bucuresci şi Viena este în­treruptă.* La 25 Septembre a. c. se va ţine înaintea unui juriu al­ universităţii din Bucuresci, ună concursă pentru ocuparea a cinci burse la Şcoala normală superioră de pe lângă acesta Universitate. Din aceste cinci, patru burse sunt în secţiunea de litere şi una în aceea a sciin­­ţelor­ matematice.* In­­Jiua de 25 Iulie, o cadată în comuna Siliştea din judeţul­ Neamţu, în Moldova, o ploia cu grindină în mărimea oului de găină şi a distrusă cu desăvârşire re­coltele , ca vr’o 239 fălci păpuşoiu, 65 fălci pvăsă şi 50 fălci orză, precum şi grădinile locuitorilor­ din Barcă. Asemenea fenilă în brasde pe coste şi căpiţele de pe la şesurî au fostă luate de apă. Pagubele causate sunt mari. S’a găsită a doua di grindină încă netopită. * Curiose sunt­ planurile de colonisare, ce i se atribuescă guvernului rusescă. Scirile, ce vină dela Atena adecă, spună că stăpânirea rusă cumpără în Macedo­nia ţinuturi mari de ţară, ca se asecte acolo pe Ovreii emigranţi. Scopulă i-ar fi, se poate esercita dreptulă de protectorată consulară peste emigranți. Vestea ne pare cu totulă neverosimilă.* D. dr. I. Felix, membru al­ consiliului medicală superioră și profesoră la facultatea de medicină din Bu­curesci, va fi însărcinată de guvernulă română ca să asiste la congresulă internațională de higienă ce se va ține în Augustă la Haga (Olanda). * Deputațiunea ofițerilor­ francesî, ce va lua parte la manevrele armatei austriace de pe câmpuil­ Marchei, va sosi în Viena la 7 seu 8 Sept. n. E condusă de ge­neralulă de cavaleriă Lhotte. * Despre starea sănătăţii lui Victoră Hugo circu­lau, încă atâî o săptămână, faime neliniştitore. Joi a fostă săptămâna, căruntulă poetă a fostă de faţă la şedinţa congresului din Versailles, dar prietinii săi îl­ rugară, ca cu privire la etatea sa înaintată, să nu participe la cele­lalte şedinţe, cari încă au să fie forte ostenicioase şi sgo­­motoase. Lipsirea fără veste a lui Victoră Hugo dela con­­gresă a făcută să se răspândăsca acele faime neliniştitore, cari în adevără nu au nici ună temeiu. Paul Meurice, ginerele marelui poetă, a mersă Sâmbătă la Chartre, ca să ducă o scrisoare, în care V. Hugo își esprimă felici­tările sale cu ocasiunea desvălirei monumentului ridicată în onoarea scriitoarei George Sand. Aceasta scrisoare s’a ce­tită la solenitatea, ce s’a ţinută Dumineca trecută. * Ex-Chedivulă Ismailă paşa a sosită împreună cu haremulfi său în Viena şi s’a aşedată în hotelulă »Mielulă de aură.« Sosirea Chedivului a strînsă o mare mulţime de omeni împrejurulfi hotelului, împrejurare, pe care Chedivulă o socotesce dreptă o ovaţiune adusă lui. * Din Varşovia se scrie, că planulă manevreloră din anulă acesta ale armatei ruse constă în marcarea înfră­­rei ei în Galiţia prin diferite puncte dela graniţe. »Pester Lloyd» dice, ca ar fi o interesantă privelisce strategică pen­tru cei patru oficeri austriaci, cari sunt­ trimişi să asiste la aceste manevre, dăcă în adevără planulă ară fi acesta. * Europenii păgubiţi prin bombardamentulă Alexandriei au făcută o demonstraţia la locuinţa con­sulului englesă, pretinc­endă despăgubirile. Consululă a primită deputaţiunea lorfi şi a promisă, că va face cu­noscute guvernului britană pretensiunile loră. Ei au mersă apoi la consulii francesî şi italiană, se grăbască ei plăti­­rea despăgubiriloră.* După veştile mai nouă venite din Spania, Regele ar fi tare bolnavă. Se crede, că mântuire pentru elă nu este. PESTER LLOYD ŞI OPOSIŢIUNEA ROMÂNA. Lui „Pester Lloyd“ i­ se scrie din Bucuresci cu datula de 10 August, st. n. »Prevederea mea, că unirea vechilor­ conservatori cu independinţii liberali ai domnului Vernescu, nu va dură multă vreme, s’a şi împlinită. Nu-i vorbă, acăstă împrejurare nu se dă încă pe faţă; dar întâmplarea, că redactorii din partea d-lui Vernescu dela »România« au fost­ depărtaţi şi înlocuiţi prin partisani ai direcţiunii vechi conservative, este cea mai bună dovadă despre le­gătura internă a partidei oposiţionale a liberalilor­-con­­servatori, ce şi-a începută viaţa cu atâtea reclame poli­tice. Ca o altă dovadă despre neputinţa oposiţionalilor, trebue socotită şi parola, ce-au dată ei, că se voră ab­ţină dela alegerile, ce se voră face la tomnă. Nu-i vo­ră, acésta a loră hotărîre o justifică dânşii ijicândă, că sub ună ministeră ca ală lui Brătianu este imposibilă, să poţi ridică vocea poporului într’o aşa măsură, în câtă să se potă simţi. De alta parte nici o îndoială nu mai poate încape, că hotărirea, de-a continua politica de pasivitate, nu este ună rodă ală nereuşitelor, svercolirî şi in­trigi, ce a făcuta oposiţiunea pentru sdruncinarea siste­mului de guvernare. Astfel, stând şi lucrurile, nici nu mai este de lipsă, ca ministrulă-preşedinte Brătianu să renunţe a mai face călătoria sa la băi, după cum s’a şi anunţată de cât­va vreme de unele chiate. Elă va merge câtă mai curendă la Carlsbad, (la Marienbad — Red. Gaz.), să facă mai multe săptămâni cară, fiind­ înlocuită în ministerială de interne de domnul­ Câmpineană şi în preşedinţă de d. Dumitru Sturza, încordata observare şi constatarea relaţiunilor­, ce esistă între oposiţiune şi unele persoane ale palatului le­gaţiunei rusescî de aici, a avută urmarea, că din partea numitei legaţiunî s’a găsită cu cale şi necesară a se face o desminţire oficială a Bănuelelor­, că ea conspiră împo­triva liniştei din năuntru a României. Comunicat­ulă pu­blicată în »Monitorulă oficială« în acesta cesliune se măr­­ginesce însă numai pe lângă desminţirea sensaţionalei scriî dată de »Indépendance Roumaine,« că între România şi Rusia s’ar fi întâmplată unele încordări, cari între al­tele au avută ca urmare şi rechemarea ambasadorului română din Petersburg. Décâ »Corespondenţei politice’ din Viena i se scrie acum din Bucuresci, că scrrile des­pre simpatiile cercurilor­ rusescî de aici faţă cu oposi­ţiunea ar­ fi luate din vântă, ca şi informările despre rela­ţii mile personale ale câtor­va membrii din legaţiunea rusescă cu politica rusesco -panslavă şi cu agenţii ei, atunci trebue să ne mirămă numai de răcelă, de care chiar numitulă comunicată ală »Monitorului oficială« se folo­­sesce dreptă dovadă pentru îndreptăţirea desm­inţirei co­respondenţei. Corespodentulă d-vostră nu va retrage nici o vorbă din informările despre caracteristica atitu­dine a unor­ persoane din ambasada rusescă de aici po­menite în scrisorile anterioare, atitudine, dovedită faţă cu agitaţiunea panslavistă şi agitaţiunea română. Bucurosă concede­nlu, că politica oficiosă actuală­­a Rusiei nu oferă simtome am­eninţătore nici pentru Ro­mânia, nici pentru pacea peninsulei balcanice; totă aşa de puţina va afirmă elă, că acţiunea oficială a ambasa­dei de aici, ar sta în contrazicere cu schimbarea politi­cei guvernului din Petersburg, inaugurată prin apropierea Rusiei de liga de pace germană-austro-ungară. De altă parte elă crede, că trebue se intoneze, că cei mai mulţi diplomaţi tineri ai Rusiei din şcola lui Gorciacoff şi Ig­­natieff, privescă politica urmată de actualul­ ministru de estenie dreptă numai ună supărăciosă stadiu de trecere. E pote chiar interesulă întăririi relaţiunilor­ Rusiei cu alianţa de pace a Europei mijlocii, că pressa oficiosă aus­triacă suceşte şi răsuceşte unele sciiî, ce se referescă la personalului ambasadei rusescî din Bucuresci şi, cari nu se potă uni cu acésta armonisare de interese, pănă ce voră dă nascere unei desminţiri. Déca se adeveresce însă, că corespondentulă aplecată spre desminţiri ala »Co­respondenţei politice« este una şi aceiaşi personă cu a­­celă corespondentă ală ,Pressei« din Viena, care pănă mai deunădi căută se gasescu semne nouă despre lăţirea agitaţiunei rusescî pănă şi în cele mai neînsemnate şi mai neponderóse întâmplări, atunci nu mai e de lipsă, să mai stămă de vorbă, pentru a putè clasifică după merită valoarea desminţirei, de plăcere dată de »Cores­­pondinţa politică.« Corespondentulă d-vostră nu este le­gată în nici o parte cu ale sale priviri şi crede că stă în înţelegere numai cu redacţiunea Ziarului d-vostră, deca caută să păstreze informărilor­ sale cea mai deplină ne­­înteresare în observarea şi judecarea tuturora întâmplătî­­oră, cari i se pară că ascundă ună pericolă pentru in­teresele Austro-Ungariei — de s’ar m­­­elă măcară şi nu­mai în viitoră,« de nesuferită. Admiralul­ Dowell dă voe detaşamentelor­ de soldaţi de marină şi de artilerie, să desbarce chiar înaintea vasului Admiralului Coubert, cu primejdia de a se nasce ună sângerosă conflictă între trupele ambe­­lor­ naţiuni şi încurcări îngrozitore internaţionale. Nu scimă, cum va justifica guvernulă englesă ună astfelă de amestecă, dăcă cabinetulă nostru — şi nici de cum nu stămă la îndoială — va cere desluşiri dela densulă. De abia două Zile, roua voinţă a Englesiloră s’a pronunţată şi mai lămurită Sub preteestă da coleră, corabia de transportă francesă .Djemanh,­ ce mergea spre Indo- China, găsi trecerea prin canalul­ Suez închisă de agen­­tură engleză Viéville. Anglia ride de noi şi caută cârtii în tota chipulă. Scie, apoi cu ce superficialitate observă agenţii Maiestăţii Sale Reginei măsurile sanitare, când e vorba de vre-o navă englesă, de-ară fi şi de voră dovedi chiar că e infectată. De altfel, vaporele bănuite ar pute trece totdeuna canalulă sub condiţiune, că nu voră trage la uscată. Acestui mică şi perfidă răsboiu trebue să i se pună capătă în totă casulă. Englesii nu sunt bine dispuși, înțelegemă aceasta, dar nu e încă nici ună temeiu, se ne facă s’o simțimă și noi aceasta indis­­posițiune.' FRANCIA Șl ANGLIA. Care a fostă resultatulă bascului conferenței dela Londra?.... Lămuririle, câte s’au adusă cu privire la afa­cerile Egipetului și — ceea ce va dă multă încă de lucru Europei — încordarea relaţiunilor­ între Anglia şi ţările continentului. Aceasta încordare se pronunţă însă mai cu putere în relaţiunile Albionului cu republica francesă, ei dreptă o dovadă ne poate servi între altele următorele şire, scrise de unul­ dintre organele ministerului Ferry, şire în adevără menite să producă sensaţiune. »Boris« Zice: »Englesii nu lasă se treea nici ună prilejă, se nu se pună în calea operaţiunilor­ nóastre şi se ne ţină lu­­crulă pe locă. Nu voimă să mai revenimă la intrigile loră din Madagascar şi la pretenţiunile căpitanului John­­stone de la ,Dryad,« referitoare la ridicarea blocadei fă­cute de admiratulă Pierre. Dar în aceste momente cine conduce cetele hawasiane? Ună ofițeră ală armatei re­gulate englese, colonelulă Wallonghby. La Congo, Anglia a căutată să se facă stăpână pe gura rîului. In China întâlnimă pe Englesî in mijloculă drumului nostru. In Re­ging consululă Maiestăței Sale Reginei protestéza împo­triva desbarcărei Francesiloră. In ală cui nume și de ce ? De ce se amestecă acestă funcționară? Și nu ar fi folositoră să scimă, de face acésta din propriulă său îndemnă sau dândă ascultare instrucţiuniloră guvernului său? In Fu- Ceu amesteculă Englesiloră în afacerile nóstre e şi mai CALETORIA REGELUI CAROL II LA BELGRADU. Unit corespondentă ală­t­arului francesă „Le Monde“ scrie despre călătoria regelui Româ­niei la Belgrada urmatoarele: La Belgradă se facă pregătiri, să primăscă pe Regele Carola al­ României în modă strălucită. Acestei visite unii îi dau o mare importanţă politică. Visita avea să se facă de multă, dar neînţelegerile ivite în timpul­ din urmă între cele două regate au făcută să se amâne. România se răcise în modă deosebită de ■ Serbia, din causa atitudinei, ce a observat-o aceasta în sânulă comi­­siunii europene a Dunării. Serbia, dândă sprijinulă său Austriei, a făcut-o pe aceasta atot-puternică în comisiune și îi da România în mâni. Chiar după proiectulă lui Barrère, chiar după amendamentulă primită la Londra in Martie 1883, România se vedea, cu dreptă cuvântă, sacrificată, și sacrificată de Serbia. AZi protestările Ro­mâniei au perdută din puterea loră și lucrulă e în momen­­tulă de a se potoli. Călătoria Regelui Carol I nu e celă mai bună semnă despre reîngăciuirea şi viitoarea amiciţiă a celor­ două guverne? „L’Indépendence roumaine“ ’şi esprima do­rinţa de a vedea desminţindu-se, prin Ziarele guvernamentale, interpretarea ce o face s’ai­ură francesă călătoriei Regelui României. ADUNAREA GENERALĂ A DESPARTAMENTULUI XII. ALII ASOCIATIUNE! TRANSILVANE. „Daţi, şi vi se va da vouă!’“ De multă nu apucară pena în mână cu atâta bu­­curiă şi emoţiune ca acuma, cândă vă trimetă acesta raportă. Nici odată scu rară parte s’au ţinută în acestă colţii nordică ală Transilvaniei o adunare atâtă de frumósá şi românéscá ca acésta, despre care vă relateză: In 10 Augustă a. c. Lăpuşulă şi scaldele dela Stoi­­ceni întruniseră în senulu loră ună publică numerosă, ra­mura şi elita inteligenţei române din municipiul­ Solnocă- Dobăcei. Din Desiu ne onorară domnii, din subcomitetul­ des­părţământului, Augustina Munteanu, directora şi membru fundatoră, Gabriela Manu, advocată şi membru pe viaţă, Vasilie Hossu, judele,­­ şi Petru Mureşiană Sereganulă, secretarulă, cu pre­stimabilele dumnealor­ familii, şi mai mulţi luni. Adunarea decurse apicată şi conformă pro­gramei sale publicate în Nr. 128 ală acestui veterană diaru. Subpretorele d. Carolă Mariliai veni din partea autorităţii poliţiei locale, pentru supraveghiare. D. directoră ţină o vorbire de deschidere melosă şi instructivă, care se primi cu ,Se trăiască« îndelungate. La acesta d. Ioană Georgiu, spirituală în seminarulă g. cat. din Gherla — care petrece fem­ele pe aici — ca pre­şedinte ală comitetului filială de primire, răspunse ase­menea în termini oratorici, salutândă pe d. directoră, co­­mitetulă despărţământului şi adunarea generală în numele Lăpuşenilor eo­tă aplaudată. Din raportul­ secretarului se află, că despărţămăn­­tulă are 49 membrii, dintre cari 23 ordinari şi 23 aju­tători, cari pentru ună despărţământă vastă cum e acesta cu 318 comune, este ună numără de fotă pre mică de membrii; se încasară 173 fl. se făcură prin activulă se­cretară 254 espediţii din 49 Nri ai protocolului de in­trare, di sp. are biete 15 cărţi în biblioteca sa, actele şi foia Asociaţiunei, precum şi m­ă­s­ara politică şi 77 fl. fondulă aceleia, din cari 20 fl. colectaţi prin secretarulă, s’au spesată pe tipărituri şi portulă poştală 5 fl. 75 cr; s’au ţinută 7 şedinţe şi s’au colectată 14 fl. pentru înteme­­iarea unei biblioteci poporale în Becleană; s’au ajutată dela societatea »Transilvania« 2 învăţăcei dela meserii cu câte 75 fl. şi şcolele din Lăpuşă şi Beclănă cu câte 100 fl. In comisiunea pentru înscrieri de membrii se ale­seră la propunerea d-lui Manu şi a presidiului cu acla­­maţii: d-nui Vasilie Mustea, protopopă gr. cat. în Lăpu­­şulă ing., Aronă Cosma, preotă gr. cat. în Rehia, şi Ioană Mîrzocă, proprietară din Beelănă, cari încasară 136 fl., taxe de la membrii ordinari și ajutători, în cari încurseră

Next