Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-11-25 / nr. 226

său André Ubicini, sub­locotenenta în armata francesă voința sa ca toata partea din biblioteca sa relativă la Orienia, să fie oferită Statului română. Ministerul­ afa­­cerilor­ streine a comunicată acesta ministerului instruc­­țiunei publice, care va trimite familiei decedatului Ubicini o adresă de mulţumire.« —0— Prinţesa Sturza, soţia răposatului Domnă alfi Mol­dovei Michalache Sturza, a dăruită, spune »Liberalulă,« comunei Iaşi suma de 10.000 lei, spre a fi împărţită să­­racilor­ din localitate. Totă se mai vede pilde de su­flete milostive. —0— Profesorii de la Seminarul­ din Buzău, găsiţi în grave abateri, cu prilegiulă unor­ esamene, de inspectorulă generală d. Sp. Haretă, vor­ fi daţi în judecată, spune »România liberă.« Colonia austro-ungară din Galaţi s’a constituită acum de curendă în o societate numită, ,(Estr.-Ungar. Verein zu Galatz.4 Scopulă societăţei, spune ‘Posta,« este ajutorarea membrilor­ coloniei austro-ungare căciuţi în miseriă şi lipsiţi de mijloace. Dumineca trecută 18 Noemvre a fostă o întrunire, la care s’au votată statutele şi s’a alesă comitetulă esecutivă ală societăţei. Preşedinte de onoare ală societăţei s’a proclamată d. cavaleră de Boleslawski, consulă generală austro un­gară în Galaţi. —0— »România« află, că diriginţii tuturoră chorurilor­ vocale din Bucurescî, cari aparţină societăţii »Uniunea chorală,« toţi foşti elevi ai d-lui Ed. Wachman, au luată audabila hotărîre de a forma ună choră de peste 100 persoane, care să participe cu bucăţi chorale la concertele simfonice, ce se voră da la primăvară de profesorulă loră. —D­ .Răsboiulă« spune, că adunarea deputaţiloră şi-a alesă biroulă astfelă: Preşedinte, d. generală Dimitrie Leca, vice-preşedinţî, d-nii: Agarici, Stolojană, N. Fleva şi Gheorghiană. Alegerea d-lui Gheorghiană s’a făcută în urma unui balotajă între d-sa şi d-nii Dimancea, Cârpă, şi Ferechide. D. Cârpă a declarată că nu primeşte sari­cina de vice-preşedinte şi a rugată Camera să nu’i ma­­dea voturile de geaba In urma acestei declaraţii s’a alesă d. Gheorghiană. Secretari s’au alesă d-nii P. Stră­­jescu, Bosie, Porumbaru, A. Giuvara, C. Arionă, C. Zam­­­firescu, A. Marghilomană şi Al. Ghica. —0— Din Galaţi se scrie »Voinţii Naţionale«, că naviga­­ţiunea pe Dunăre s’a suspendată. Dela Orşova pănă la Olteniţa vină sloiuri de ghiaţă dese şi tari; zăpada este mare şi mai toate staţiunile au deslegată deja pontoanele. Toate vapoarele sunt ocupate cu aducerea şlepurilor­ în siguranţă. 10— Se scrie din Chişineu »Telegrafului,« că fostulă ar­­chiepiscopă ală eparchei Basarabene Pavelă, înaintată în gradă de exarhă ală Georgiei caucasiene, a fostă omorîtă de gruzini, pentru că s’a încercată cu tenacitate a in­troduce limba rusă în serviciulă bisericescă Georgiană. —0— »Telegrafulu« află din sorginte rusă, că ministerul­ marinei ruse a hotărîtă să construiască 17 vase torpide, pentru care se alcătuesce suma de 25,000,000 ruble. Asemenea a hotărîtă a reconstrui fortificările dela Se­­vastopolă. Marele duce Alexis a visitată cu acesta oca­­siune în­­jilele din urmă Balaciova, Sevastopol şi Kercî Fortificaţiunile dela Kercî se vor­ reface după sistemul­ nou. —0— La Nicolaieff în amiralitatea de acolo lucrăză după spusele chiarului­­Nicolaewski Westink4 peste Zece mii de lucrători. —0— La Varna a sosită în Ziua de 14 a lunei curente vasulă societăţei de navigaţiune rusă »Ruskoe Parahod­­stvo Torgovli,« aducăndă 5000 de berdancî pentru armata bulgară. —0— Guvernulă rusă a decisă, ca să se dea din fabrica imperială de arme din Tuia pentru Rumelia orientală 5000 carabine de ună calibru mai mică pentru infanterie, apoi 800 carabine pentru cavaleriă. —0— D-sora Friederike Bognár va păși astă soră pe scena teatrului germană de aci în piesa *Hero und Le­ander* seu „Des Meeres und der Liebe Wellen,* tragedia ln 5 acte de Franz Grillparzer. Mâne sora se va juca *Die beiden Reichenmüller,* comedie cu cântece de Anno. —0— Disolvarea societăţii „Iulia.“ Clasă, Decemvre 1884. Stimate domnule Redactorul Societatea »Julia1 a încetată de a mai esistă! Acesta este vestea cea mai nouă, ce voiu a v’o comu­nică. Sunt doisprezece ani de când lăngă academia de­­­dință contrară scopului ei, a fostă disolvată printr’ună dreptă de aici adăugându-se încă trei facultăţi, s’a înte­meiată aici în Clasă o Universitate maghiară. In primii ani din aceşti doisprezece, junimea ro­mână, multă puţină câtă era, setosă de literatură şi sci­­inţă în limba maternă, stăruia a afla o modalitate, spre a’şi stempera acésta sete, şi de-a da astfelă nntremântă iu­­birei cătră limba şi naţionalitatea sa. Modalitatea a fostă în curendă aflată prin ideea de a se întruni toţi univer­sitarii români într’o societate literară. Zeloşi ei atunci ca şi acum, au lucrată din răsputeri spre a realisă a câstă ideeă, şi voinţa resolută a junimei române avă resultatulă, că statutele societăţii, care avé­se parte nu­mele »Iulia,* au fostă presentate ministerului spre întă­rire în 6 Aprile enulă 1876. Tinerii aşteptau cu nerăb­dare momentulă, în care se voră putea saluta unii pe alţii în colegialitate pe terenură literară română. Mo­mentulă îmbucurătoră s’a presentată nu multă mai târziu, adecă în 27 Maiu a. a., când statutele au sosită prevăzute cu aprobarea ministerului de interne. Noua societate a începută­ cu totă seriositatea ac­tivitatea ei frumosă îndată după acesta. In acestă timpă de muncă ea o dată de 7 ce­le mai bune şi mai rele, dar având curagiu şi consecvenţa nu încetă de a progresa în privinţa spirituală câtă şi materială, ceea ce se vede şi din capitalul­ de bani destulă de considera­bilă, ce l’a adunată mai la urmă, câtă şi din frumoasa-i bibliotecă. Asta a ţinută şapte ani de dile! A sosită anulă ală optulea, când deodată a năvălită asupra ei o pa­coste ce a împedecat’o în desvoltarea ei pacinică. Pretinşii civilisatorî ai orientului începură a calumniă pe membrii ei şi a’i bajocuri pân’la estremitate numindu-i opincari puturoşî, societatea »Iulia« acum pentru adver­sarii noştri deveni nesuferibilă. Au calomniat’o cu feliu de feliu de minciuni, atribuindu-i scopuri antipatriotice. Au înscenată scandaluri contra ei, voindă a-o face să-şi urescă dilele. Ce era așa der de făcută? Erau două căi și adecă: Seu a da peptă cu vrășmașii Z'cendfi: »Ro­mână voiu a fi și voi muri, seu a retirâ și a trece în tabăra străină ca nisce omeni slabi de îngerfi. Resoluțî însă și demni de numele strămoșilorfi loră, membrii soc. »Iulia« avendfi încă o schinteiă de speranţă în dreptatea ungurescă s’au alesă modalitatea primei Zicăndă: »noi nu ne dămă, noi vremfi să esistămă!« Vă vendă vrăşmaşii acésta purtare resolută a ju­nimei române, toţi, tineretulă dimpreună cu jurnalisti­ca, au începută a medita cum ar puteă sgudui societa­tea .Iulia, din temeliile ei, cu ună cuvântă cum ar putea-o estermina cu desăvârşire de pe suprafaţa pă­mântului. Acesta, care deşi la începută poate se părea a fi o cestiune nu aşa uşoră, totuşi n’a fostă greu de a­ o duce în deplinire, fiind în mâna loră puterea, ci mai cu samă folosindu-se de ună motivă înaintea lor, destulă de însemnată adecă, »că nu potă suferi Clusienii ca într’ună orasă maghiară cum e Clusiulă să se poata cultiva limba și sentimentulă românescă. Ei der au în­cepută a lucra în direcțiune nimicitoare, cr urtrarea acetei lucrări a fostă, că comitetul­ şi membrii «Iuliei« toţi au fostă traşi în cercetare. Resultatul­ acestei cercetări a fostă că: »în contra »Iuliei« nu s’a putută dovedi ni­­mică.« Mândri şi cu consciinţa senină aşteptau junii ro­mâni momentulă, în care să iasă la lumină nevinovăţia lor». Din nefericire se întâmplă forte desă pe la noi, ca să fiă de vină totă numai hoţulă de păgubaşă.« Aşa s’a întâmplată şi acum o jumătate de ană după probele de cultură ale pintenaţilor­ noştri în Ziua de 4 Decemvre 1884 printr’ună ordină ală ministrului de interne: .Societatea »Iulia« fu omorîtă.4 Primarului oraşului — fostulă profesoră la facultatea juridică Haller — a ese­­cutată acestă ordin'''. Elă încunoşciinţa îndată rectoratulă universităţii şi pe preşedinte şi secretarulă »fostei­ so­cietăţi »Iulia« despre înalta decisiune, totdeodată însoţită de vice-căpitanulă orăşenescu Tassay Gabor şi de comi­­sarulă de poliţiă Kassay Lajos s’a presentată în localulă societăţii şi a sigilată biblioteca, el înţelegândă dela preşedintele societăţii , că cărticica cu banii »Iuliei« în sumă de 3300 fl. 10 cr. se află la fostulă preşe­dinte ală ei Dr. Aurel Isacă, a mersă la dânsulă acasă și l’a provocată se-i predea cărticica. Dr. Isacă la în­cepută s’a opusă, dar la urmă văzândă cum stă lucrulă şi fiindă chiar ameninţată, că la casă deca nu se va su­pune îi voră sigila casa wertheîmiană — pe lângă chi­tanță a trebuită să predea cărticica. Relativă la disposiţiunile ulteriore cu averea societăţii după după rescriptură ministerială are să fie aplicată s­ulă 23 din statute care zace: .Dacă după z­ece ani nu s’ar reînfiinţa societatea »Iulia» sau alte societăţi de lectură pentru tinerii români universitari, ,bîiblioteca cum şi ca*'­pitalulă de bani rămână pentru"totdefuna la despărţă­­mântul­ »Asociaţiunei române transilvane« din Clusiu, care din interesele capitalului primită să otărăscă din când in când premie pentru operate literare făcute de junii români dela Universităţi şi Academii.« Ungurulă te bate, Ungurulă te judecă! Noi amă fostă aceia, cărora ni­ s’a spusă în faţă că pentru noi nu esista altceva în patria acesta decâtă furcile. Noi amă fostă aceia, contra cărora cercetarea ordonată n’a putută documentă nimică, şi totă noi sun­­temă aceia, cari după cum se face în rescriptură minis­terială periclităm şi buna înţălegere dintre ascultătorii de diferite naţionalităţi de la Universitate şi ne ocupămă cu cultivarea ideilor­ contrare statului maghiară (maghiar allemellenes...), din care ar resulta aşa dar, că suntem şi ţinuţi de niste trădători de patriă. Tristă lucru, dar adevărată, ceea ce trebue să pună pe gânduri pe totă Românulă binesimţitoră şi-lă face să mediteze asupra viitoriului neamului nostru, a culturei şi a litera­turei noastre! Murgită * Cetima în „Kolozsvári Közlöny.“ »Societatea .Iulia,­ societata de lectură română înfiinţată în cerculă universităţii, care a urmărită o ten­ Braşovă, 28 Noemvre­a­c. (Unele observări asupra pasivităţii în afacerile comunale). (Fine.) In comunitatea Braşovului se ivescă multe cestiuni locale, cari au mare influinţă asupra uşurării sau îngreu­­nării stăvei poporaţiunei, însă pare că membrii îşi facă de râsă, căci tocmai şedinţele comunităţii, în cari se per­­tractează cele mai vitale cestiuni, nu le cercetează. Astfel, prea puţini membri au luată parte la şedinţele din săptă­mâna trecută, în care s’au înmulţită salariele funcţiona­­rilor­ comunali cu Zece mii .­ Ună domnă a făcută propunerea că nu e motivă a se mări salariele, căci se voră plăti ca dare comunală adause nouă şi locuitorii sunt prea încărcaţi de dări; însă ne fiindă destui membri de faţă, s’a votată fără nici o modificare urcarea salarie­­lor, şi aşa şi urcarea dărei comunale. Astăzi şi erl s’a pertractată cestiunea bugetului comunală pentru anul­ 1885. Şi ce e mai însemnată şi la aceste şedinţe au luată parte numai 14 din 200 de membri şi între aceştia numai doi Români din 38 de membri. Sciu Românii braşoveni, că strada mare din Scheiu se inundăză mai în fiecare ană şi se atacă şi frumoasele zidiri ale Gimnasiului; sciu că Cetatea, Blu­­măna, Braşovul­ vechiu şi strada Scheilor, sunt luminate şi numai strada mare cea mai deaproape de cetate nu e, şi totuşi nu se interesază. Mai multă sciu, că darea comunală privesce buzunarul­ fiecărui, că se propună spese de clă­diri de infrumseţări şi acestea se întâmplă şi pe banii fiecăruia. Proiectul­ bugetului arată, că darea comunală dela 18 cr. din 1884 se va urcă pe anulă 1885 la 22 cr. la fiecare florină. Celă ce plătesce acum dare 20 fl. v. a. va plăti 24 fl. v. a. Este de interesă mare întrebarea. Când venitele anuale ale orașului sunt 344,441 fl. 23 cr. de ce mai e de lipsă și dare comunală ? Pentru că se încaseaza dare comunală 44,017 fl. 74 cr. ? Pentru ce spesele din 1885 vor fi în suma de 388,458 fl. 97 cr. Mai mari decât în anul 1884 cu 28,562 fl. 92 cr. şi deci? Propăşescă cei de susă în spese şi după ei mergă şi cei de josă. Multă lamentaţiune facă braşovenii asupra ficestoră spese, căci alte oraşe din Transilvania: Sibiiulă, Cluşiulă etc. nu au atâtea spese şi posedă în­­frumseţare mai multă. Un­ membru, Dl­. I. P., încă acum doi ani a tractată în comunitate ca studiu acâstă cestiune şi a propus o comisiune de 15 membri ca să studieze equivalarea speselor­ cu venitele oraşului. Am interpelată de două ori şi iată nu scimă câtă propăşesce aceea comi­siune. O persoana principală de aici mi-a observată într’o Zi: »comunitatea cu o asemenea administraţia nu va mai putea continuă multă, de aceea ar fi bine ca membrii ei să caute căuşele relei administrări.« Faţă de aceea obser­vare mnă domnă C. F., care cu recunoscinţă însemnă că e consolu de datoria sa, a întrebată la şedinţele trecute ale comunităţii Magistratură. Cum de Presburgulă, care are venite ca şi Braşovulă plătesce dare opta mii florenî, pe când Braşovulă plătesce 44.916 fl. 32 cr. şi oraşulă Cluşiu plătesce numai cinci mii florenî? Causa e, Z,se acela, că acele oraşe nu plătescă și pentru ac­rise, pentru cari trebue noi să recurămă. Asemenea la spesele colosali ale administrațiunei pădurilor, a între­bată: deca s’a decisă a nu se mai ține tăerea în regie prin ferestraie, pentru ce se mai tae mii de buşteni? ci să se dea la întreprinzători. Cum de Rosier a câştigată comuna ca să-i plătască două mii fior. şi mai bine ca relansaţiă? Cum de se speseza pentru reparaturile mul­tora realităţi de fie­care, pe ană, până la câte cinci sute florenî şi ele producă arândă patru sute fior, şi alte şi alte întrebări, cari trebuiau la bugetă pertractate. Vomă vedè însă, dacă în septămăna viitoare vor­ fi membii ma­gistratului mai numeroşi la şedinţele comunităţii, căci cestiuni de mii de florenî s’au votată cu 7 voturi. Spre atenţiunea publicului cetitoră estragemă din proectulă de bugetă ală anului 1885 sumariele cari arată: a) Pentru susţinerea funcţionarilor­ comunali 87,736 fl. 38 In anulă trecută au fostă 85,100 fl. b) Pentru administraţiune (reparaturi, lucrări) 149,536 fl. 92 c) Pentru scopuri humanitare, spitale, scoli 50,460 fl. 46 ordină ală ministrului de interne. Ordonanţa minis­terului de interne a sosită astăzi la primăria ora­şului Cluşiu. Primarulă a însdiinţată despre cuprin­­sulă ordonanţei pe rectorulă universităţii şi pe preşe­dintele numitei societăţi şi totodată a esecutată în cur­­sulă Zi'e* de aZî (4 Dec.) porunca ministerială. AstăZi după améZi primarulă, acompaniată de vice-căpitanulă oraşului Tassai Gábor şi de comisarulă de poliţiă Kassai Lajos s’a presentată în localităţile societăţii, a pusă se­­cvestru pe mobiliarulă şi hârtiile societăţii »Iulia4. Ave­rea societăţii (care constă dintr’o cărticică dela casa de păstrare cu 2000 şi câteva sute florini) va fi întrebuin­ţată şi pe viitoră pentru scopuri culturale române. Con­formă §.­lui 23 ală statutelor­ societăţii, averea ei în casă de disolvare trece în proprietatea »Associaţiunei ro­mâne transilvane«. Ordonanţa ministrului de interne lasă neatinsă aceasta disposiţiune a statutelor­.... Averea so­cietăţii a luat’o primarură dela advocatură Dr. Aureliu Isacă, spre păstrare.

Next