Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-07-22 / nr. 126
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 126. Sâmbătă, Duminecă 22 Iulie (3 Augustă) 1884. BEUACţnUNEA ŞI ADMI.NISTIUŢU.VEA , BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţOI. Pe and anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămbtu. Braşovul în 21 Iulie (2 Augusta). Deunăcji a debutată, precum scima, „Figaro“ din Paris c’una articula menită de a face mare sensațiune. Acesta fóia avii curagiula a pleda pentru o alianță a Franciei cu Germania. Deși se scie că „Figaro“ este organit arii acelora pretendenți, cari cu ajutorul Germaniei ar dori să-şi aşette tronul pe ruinele republicei, acela articula a facuto oarecare sensaţiune. Scriitorulu lui a avutu adecă dibăcia de a scrie aşa încâtă se se pară, că scopulu i-a fostă mai multu de a lovi în politica Angliei desâtă de a lăudă atitudinea Germaniei ţaţă cu Francia în anii din urmă. Cuvintele ironice „Nos amis les Anglais, nos ennemis les Allemands,“ prin care fata parisiană vrea să arate, că Anglesii, cari sunt consideraţi în Paris ca amici, s’au purtatu şi se portă mai rău cu Francia, decâtă Germania, care este privită ca duşmană, au avutu celai puținii acelai efectu, că au ați față opiniunea publică a ţerei în contra perfidului Albionă. „Ce folosit ni-a adusă păn’acum amiciția Angliei? Nici mnulț. Unde ni-a ajutată? Nicăiri. Unde s’a luptată contra noastru? Pretutindenea. Ei bine, deca este așa, atunci se-o rupemă cu Anglia şi să ne căutămă altă aliată.“ Cu aceste cuvinte introduce „Figaro“ propunerea de a merge mână în mână cu Germania. Şi ce răspundă Francesii? Ei recunoscă, că Anglia nu e mai bună ca Germania, dar nu se simte nicidecum dispuşi de a dă mâna pentru aceea cu Bismark. „Republique Franţaise“ iea în batjocură propunerea lui „Figaro“ şi incidentulă se sferşesce. In Germania asemenea articululă lui „Figaro“ n’a produsă efectulă aşteptată de scriitorul lui. Germanii sunt politici multă mai practici decâtă se crede, că ar fi posibilă în împrejurările actuale de a împăca pe Francesa cu Germania. De n’ar fi Elsația și Lotaringia, ar mai merge cum ar mai merge, dar numai aducerea aminte de aceste mărgăritare răpite, face să se turbure sângele fiecărui Francesă și făr’ să vrea se vede pătrunsi de dorula de răsbunare. Bine ,rice „Kölnische Zeitung,“ că între a voi și a putea este o mare deosebire. Francesii chiar se voiesc, nu mai potă fi amici sinceri ai Germaniei până ce vora sei acele doue provincii în mânile ei. „Ce s’ar întempla?“ Intrebá numita foaie, déca ună ministru francesă s’ar urcă pe tribuna camerei și ar declara acolo că programa sa este ca Francia să renunţe la Elsaţia- Lotaringia şi se încheie alianţă cu Germania ? — Negreşită că ună asemenea limbagiu nu ar fi primită cu liniştea, cu care publiculă parisiană a cetită interesantul, articula ală lui „Figaro.“ Popoarele europene suferă cumplită sub greaua povară a sarcinilor publice, cari nu se potă micșoră până ce statele nu voră încetă cu cheltuielile estravagante pentru armate etc. Décá s’ar puté realisă dorința clarului „Figaro“, décá Francia ar merge mână în mână cu Germania, ușoră ar fi d’a esecută planulă unei dezarmări generale. „Alianţa germano-francesă, încheiată cu sinceritate şi fără reservă, ar creă acea stare ideală de care visăm numai în visurile noastre cele mai frumoase. Alianţa germano-francesă ar însemnă pentru ambele ţări siguranţa necondiţionată contra om şi cărui atacă din afară şi domnia peste toată lumea.“ Are dreptate „Gazeta de Colonia“ când vorbesce astfel. Dar tocmai împrejurarea, că o asemenea alianţă li se pare a fi Germanilor, numai ca ună frumosă ideală, ne indică, că ea forte cu greu se va putea realiză. Omenimea va trebui se sufere şi se sângereze încă multă până ce va sosi era de aură a păcii europene, când la ţărmii Rinului nu voră răsună, decâtă cântecele pacinice ale secerătorilor, şi ale culegătorilor de vii. 3-lea ală dramei lui Schiller, o scenă din opera Faust precum şi o mulţime de singuratece figuri, de pildă: poeţi, compositori, căpitani de oşti, femei vestite în istorie, busturile celor mai noi asasinatori ş. a. Recomandămă tuturora acesta colecţiune, mai alesă, că dla Veliée va rămâne puţină vreme în oraşul nostru. Esplicări mai detailate dă anunciulă de pe pagina a IV-a. * »Românulă«dice: D-sora Agatha Bărsescu, artistă română de la teatrală împărătescă din Viena, după o şedere de câteva ciile în ţără, unde părintele ei este greu bolnavă aplecată de curendă în străinătate. Simpatica artistă, după câtă aflămă e pe deplină însănătoşită de reumatismul, pe care la contractată din causa unei răceli dobândite iarna trecută în rolul Iulietei din piesa „Romeo şi Iulieta“ a lui Shakespeare. * Se lucreaza cu mare activitate la repararea drumului de feră dintre Comarnică și Sinaia. S’a trimisă ună mare numără de soldaţi, cari să-lă termine în timpă de 10—12 cjile.* »Românului* i se scrie din Huşi, că din causa ploilor torenţiale în Bucovina, Prutulă în 13 (25) a venită din nou mare inundândă toate satele mărginaşe, încependă dela Ţuţora până la gura Prutului. Pagubele causate sunt mari. Fînaţele sunt perdute. * Cetimă în curelele din Bucurescî: De mnăciî România raportă sgomotulă, că guvernulă ară fi arendă de gândă să cumpere pe sema statului castelulă Peleşă dela Sinaia pentru a servi în totd’auna de reşedință de véraga regelui. Contrară acestui sgomotă însă, Răsboiuă spune, că M. S. Regele ară fi dispusă să dărueasca acesta castelu statului, er nu se la vendă. * Dr. Marco viei a telegrafată guvernului română, că colera descresce repede în Marsilia. * »România tjice: D. d. Moceanu și Velescu ne facă cunoscută din Genova, că nu potă plecă la Madridă din causa carantinei de 20 defile. La 12 c. au plecată la esposiţia din Turină şi deca nu voră află despre sosirea vre unei nave spaniole, atunci voră fi nevoiţi să se preumble prin Veneţia şi prin alte oraşe frumóse din clasica Italiă. * La manevrele armatei ruse, cari se voră începe la 1 Augustă, voră asista din partea României d. generală Radovicî şi d. colonelă Cruţescu. * .Democratului din Ploiesci spune, că Duminecă la 15 Iulie la ora 7 diminăţa, plee mare şi repede, care a ţinută ca 15 minute, a venită din apusă. Norii erau atâtă de încărcaţi de electricitate, încâtă fulgerile şi tunetele ţineau într’una. Mai multe trăsnete au cădută, pe calea Târgovestei, au omorâtă doi boi şi a contusionată o vacă. La biserica domnescu S-ții Apostoli, pe cândă preotulă ofidă, trăsnetulă a pătrunsă în biserică fiindă o fereastra deschisă, fără se producă alte stricăciuni decâtă nisce semne lăsate în vârfula turnului pe unde puterea electrică a eșită. In altă parte din suburbia sf. Sava, trăsnetulă a sfarmată o salciă. * Pe la Vrania și Cârciumlie au năvălită pe pământă serbescă două cete de arnăuţî făcendă mare pagubă şi jafă în comunele mărginaşe. Sentinelele turcescî nu i-au împedecată. Ministrulă de estenie sârbă a trimisă Portei o notă în acăstă privinţă. • * Porta a trimisă 3 comisari în Albania, Macedonia, Tracia şi Asia mică, pentru ca să esecute hotărîrile sale cu privire la sistarea oficiilor poştale din ţară Unele care mai au încă nădejde, că în faţa unui protestă energică ală puterilor, Porta îşi va rechemă comisarii. * După o telegrama a fetei ,Morg. Posta autorităţei americane trimită îndărâtă mulţi emigraţi lipsiţi. Astfel: Scirî telegrafice. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Paris, 1 Augustă. — De alaltaeri seara pănă ori înainte de amedi au murită în Teulon 3 și în Marsilia 6 persoane de choleră. Roma, 1 Augustă. — Vestea, că în Turin s’ar fi ivită cholera nu e adevărată. Copenhaga, 1 Augustă. — Regele și regina Greciei au sosită aici. Viena, 1 Augustă. — Pe la sfîrșitul lui Septembre prințulă de coroana Rudolf împreună cu princesa Stefania au de gândă a face o scurtă visită regelui și reginei României la Sinaia. La întoarcere părechea princiară austriacă va merge la Gurghiu la venatoare de urși. Haga, 2 Augustă. — Camera a primită proiectulă de lege privitoră la regența reginei. Toulon, 1 Augustă. — Eri seara au murită aici patru indivizi de choleră. Prăvăliile orășî s’au deschisă. Orașulă începe a căpătă arăși o vină fisonomiă. Marsilia 2 Augustă. — Eri s’au întâmplată aici 22 la Aix 5 caşuri de choleră mortale. Paris, 2 Augustă. — Congresulă este convocată pe Luni la 1 oră d. a. la Versailles. — Poliţia a descoperită nisce bombe la ună mechanică, care a fostă îndată arestată. Cronica grilei. Mâne sără. Duminecă în 3 Augusta st. n., musica oraşului va da in grădina hotelului »Pomu Verde« una concertă, esecutândă o nouă fantasiăromână« (Romana) după cântecile şi jocurile române de Seidemann. Programul consta, în cea mai mare parte, din bucăţi noue. Bucăţi solo vora esecută d-nii Max Krause (violina) şi Wilhelm Frassdorf (flauta). * Aflămă din Isvoră demnă de credință, că M. Sa Regele României a fostă invitată să asiste la manevrele armatei austro-ungare. M. Sa însă a declarată, că nu poate luă parte, de ore ce cam totu pe acela timpu va merge la Singmaringen, ca să asiste la nunta de aură a tatălui, M. Sale Anton de Hohenzollen. * Comisiunea austro-românâ pentru delimitarea granițeloru a sosit în Petroşenî, de unde va merge spre Haţegă şi Caransebeşă, să-șî termineze lucrările sale. * Consistoriula archidiecesanți gr. or. recomandă scelelor poporale, novela ce D-lu Petra-Petrescu a publicată în foaia noastra sub titlulă: .Sătulă cu comorile.« O recomandă ca ună apă în toate privințele corectă și forte instructivă pentru poporă. * In sala teatrului de aici din Brașovă a espusă francesulu Véltée vestita sa colecțiune de 132 figuri de corc. Colecţiunea este una din cele mai complete, ce esistă. Intre altele însămnămă frumoasa grupă »Christos, înaintea lui Pilată,« ce are mai multă de 40 figuri; grupa »Maria Stuart şi Elisabeta« în parcul» Fortering, represintândă a 4 scenă din actula ală