Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-07-22 / nr. 126

GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 126. Sâmbătă, Duminecă 22 Iulie (3 Augustă) 1884. BEUACţnUNEA ŞI ADMI.NISTIUŢU.VEA , BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţOI. Pe and anu 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămbtu. Braşovul în 21 Iulie (2 Augusta). Deunăcji a debutată, precum­ scima, „Fi­garo“ din Paris c’una articula menită de a face mare sensațiune. Acesta fóia avii curagiula a pleda pentru o alianță a Franciei cu Germania. Deși se scie că „Figaro“ este organit arii acelora pretendenți, cari cu ajutorul­ Germaniei ar dori să-şi aşette tronul­ pe ruinele republicei, acela articula a facuto oarecare sensaţiune. Scriitorulu lui a avutu adecă dibăcia de a scrie aşa încâtă se se pară, că scopulu i-a fostă mai mul­tu de a lovi în politica Angliei desâtă de a lăudă atitu­dinea Germaniei ţaţă cu Francia în anii din urmă. Cuvintele ironice „Nos amis les Anglais, nos ennemis les Allemands,“ prin care fata parisiană vrea să arate, că Anglesii, cari sunt consideraţi în Paris ca amici, s’au purtatu şi se portă mai rău cu Francia, decâtă Germania, care este pri­vită ca duşmană, au avutu celai puținii acelai efectu, că au ați față opiniunea publică a ţerei în contra perfidului Albionă. „Ce folosit ni-a adusă păn’acum amiciția An­gliei? Nici mnulț. Unde ni-a ajutată? Nicăiri. Unde s’a luptată contra noastru? Pretutindenea. Ei bine, deca este așa, atunci se-o rupemă cu Anglia şi să ne căutămă altă aliată.“ Cu aceste cuvinte introduce „Figaro“ pro­punerea de a merge mână în mână cu Germa­nia. Şi ce răspundă Francesii? Ei recunoscă, că Anglia nu e mai bună ca Germania, dar nu se simte nicidecum dispuşi de a dă mâna pentru aceea cu Bismark. „Republique Franţaise“ iea în batjocură propunerea lui „Figaro“ şi inciden­­tulă se sferşesce. In Germania asemenea articululă lui „Fi­garo“ n’a produsă efectulă aşteptată de scriito­rul­ lui. Germanii sunt politici multă mai prac­tici decâtă se crede, că ar fi posibilă în împre­jurările actuale de a împăca pe Francesa cu Ger­mania. De n’ar fi Elsația și Lotaringia, ar mai merge cum ar mai merge, dar numai aducerea aminte de aceste mărgăritare răpite, face să se turbure sângele fie­cărui Francesă și făr’ să vrea se vede pătrunsi de dorula de răsbunare. Bine ,rice „Kölnische Zeitung,“ că între a voi și a putea este o mare deosebire. Francesii chiar se voiesc­, nu mai potă fi amici sinceri ai Germaniei până ce vora sei acele doue provincii în mânile ei. „Ce s’ar întempla?“ Intrebá nu­mita foaie, déca ună ministru francesă s’ar urcă pe tribuna camerei și ar declara acolo că pro­grama sa este ca Francia să renunţe la Elsaţia- Lotaringia şi se încheie alianţă cu Germania ? — Negreşită că ună asemenea limbagiu nu ar fi primită cu liniştea, cu care publiculă parisiană a cetită interesantul, articula ală lui „Figaro.“ Popoarele europene suferă cumplită sub greaua povară a sarcinilor­ publice, cari nu se potă micșoră până ce statele nu voră încetă cu chel­tuielile estravagante pentru armate etc. Décá s’ar puté realisă dorința clarului „Figaro“, décá Francia ar merge mână în mână cu Germania, ușoră ar fi d’a esecută planulă unei dezarmări generale. „Alianţa germano-francesă, încheiată cu sin­ceritate şi fără reservă, ar creă acea stare ideală de care visăm­ numai în visurile noastre cele mai frumoase. Alianţa germano-francesă ar însemnă pentru ambele ţări siguranţa necondiţionată con­tra om­ şi cărui atacă din afară şi domnia peste toată lumea.“ Are dreptate „Gazeta de Colonia“ când vorbesce astfel­. Dar tocmai împrejurarea, că o asemenea alianţă li se pare a­ fi Germanilor, nu­mai ca ună frumosă ideală, ne indică, că ea forte cu greu se va putea realiză. Omenimea va trebui se sufere şi se sângereze încă multă până ce va sosi era de aură a păcii europene, când la ţărmii Rinului nu voră răsună, decâtă cântecele pacinice ale secerătorilor, şi ale culegătorilor­ de vii. 3-lea ală dramei lui Schiller, o scenă din opera Faust precum şi o mulţime de singuratece figuri, de pildă: poeţi, compositori, căpitani de oşti, femei vestite în istorie, bustu­­rile celor­ mai noi asasinatori ş. a. Recomandămă tu­turora acesta colecţiune, mai alesă, că dla Veliée va ră­mâne puţină vreme în oraşul­ nostru. Esplicări mai de­tailate dă anunciulă de pe pagina a IV-a. * »Românulă«­dice: D-sora Agatha Bărsescu, artistă română de la teatrală împărătescă din Viena, după o şe­dere de câte­va ciile în ţără, unde părintele ei este greu bolnavă a­plecată de curendă în străinătate. Simpatica artistă, după câtă aflămă e pe deplină însănătoşită de reumatismul­, pe care la contractată din causa unei răceli dobândite iarna trecută în rolul­ Iulietei din piesa „Romeo şi Iulieta“ a lui Shakespeare. * Se lucreaza cu mare activitate la repararea drumu­lui de feră dintre Comarnică și Sinaia. S’a trimisă ună mare numără de soldaţi, cari să-lă termine în timpă de 10—12 cjile.* »Românului* i se scrie din Huşi, că din causa plo­­ilor­ torenţiale în Bucovina, Prutulă în 13 (25) a venită din nou mare inundândă toate satele mărginaşe, încependă dela Ţuţora până la gura Prutului. Pagubele causate sunt mari. Fînaţele sunt perdute. * Cetimă în curelele din Bucurescî: De mnăciî Ro­mânia raportă sgomotulă, că guvernulă ară fi arendă de gândă să cumpere pe sema statului castelulă Peleşă dela Sinaia pentru a servi în totd’auna de reşedință de véra­ga regelui. Contrară acestui sgomotă însă, Răs­­b­o­i­u­­­ă spune, că M. S. Regele ară fi dispusă să dă­­rueasca acesta castelu statului, er nu se­ la vendă. * Dr. Marco viei a telegrafată guvernului română, că colera descresce repede în Marsilia. * »România tjice: D. d. Moceanu și Velescu ne facă cunoscută din Genova, că nu potă plecă la Madridă din causa carantinei de 20 de­­file. La 12 c. au plecată la esposiţia din Turină şi deca nu voră află despre sosirea vre unei nave spaniole, atunci voră fi nevoiţi să se pre­umble prin Veneţia şi prin alte oraşe frumóse din clasica Italiă. * La manevrele armatei ruse, cari se voră începe la 1 Augustă, voră asista din partea României d. generală Radovicî şi d. colonelă Cruţescu. * .Democratului din Ploiesci spune, că Duminecă la 15 Iulie la ora 7 diminăţa, plee mare şi repede, care a ţinută ca 15 minute, a venită din apusă. Norii erau atâtă de încărcaţi de electricitate, încâtă fulgerile şi tu­netele ţineau într’una. Mai multe trăsnete au cădută, pe calea Târgo­vestei, au omorâtă doi boi şi a contusionată o vacă. La biserica domnescu S-ții Apostoli, pe cândă preotulă ofid­ă, trăsnetulă a pătrunsă în biserică fiindă o fereastra deschisă, fără se producă alte stricăciuni decâtă nisce semne lăsate în vârfula turnului pe unde puterea electrică a eșită. In altă parte din suburbia sf. Sava, trăsnetulă a sfarmată o salciă. * Pe la Vrania și Cârciumlie au năvălită pe pământă serbescă două cete de arnăuţî făcendă mare pagubă şi jafă în comunele mărginaşe. Sentinelele turcescî nu i-au împedecată. Ministrulă de estenie sârbă a trimisă Portei o notă în acăstă privinţă. • * Porta a trimisă 3 comisari în Albania, Macedonia, Tracia şi Asia mică, pentru ca să esecute hotărîrile sale cu privire la sistarea oficiilor­ poştale din ţară Unele c­are mai au încă nădejde, că în faţa unui pro­testă energică ală puterilor­, Porta îşi va rechemă co­misarii. * După o telegrama a fetei ,Morg. Posta autorităţei americane trimită îndărâtă mulţi emigraţi lipsiţi. Astfel: Scirî telegrafice. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Paris, 1 Augustă. — De alaltaeri seara pănă ori înainte de amedi au murită în Teulon 3 și în Marsilia 6 persoane de choleră. Roma, 1 Augustă. — Vestea, că în Turin s’ar fi ivită cholera nu e adevărată. Copenhaga, 1 Augustă. — Regele și re­gina Greciei au sosită aici. Viena, 1 Augustă. — Pe la sfîrșitul­ lui Septembre prințulă de coroana Rudolf împreună cu princesa Stefania au de gândă a face o scurtă visită regelui și reginei României la Sinaia. La întoarcere părechea princiară austriacă va merge la Gurghiu la venatoare de urși. Haga, 2 Augustă. — Camera a primită proiectulă de lege privitoră la regența reginei. Toulon, 1 Augustă. — Eri seara au murită aici patru indivizi de choleră. Prăvăliile orășî s’au deschisă. Orașulă începe a căpătă arăși o vină fisonomiă. Marsilia 2 Augustă. — Eri s’au întâm­plată aici 22 la Aix 5 caşuri de choleră mor­tale. Paris, 2 Augustă. — Congresulă este con­vocată pe Luni la 1 oră d. a. la Versailles. — Poliţia a descoperită nisce bombe la ună me­­chanică, care a fostă îndată arestată. Cronica grilei. Mâne sără. Duminecă în 3 Augusta st. n., musica oraşului va da in grădina hotelului »Pomu Verde« una concertă, esecutândă o nouă fantasiă­­română« (Romana) după cântecile şi jocurile române de Seidemann. Pro­­gramul­ consta, în cea mai mare parte, din bucăţi noue. Bucăţi solo vora esecută d-nii Max Krause (violina) şi Wilhelm Frassdorf (flauta). * Aflămă din Isvoră demnă de credință, că M. Sa Regele României a fostă invitată să asiste la manevrele armatei austro-ungare. M. Sa însă a declarată, că nu poate luă parte, de ore ce cam totu pe acela timpu va merge la Singmaringen, ca să asiste la nunta de aură a tatălui, M. Sale Anton de Hohenzollen. * Comisiunea austro-românâ pentru delimitarea gra­­nițeloru a sosit­ în Petroşenî, de unde va merge spre Haţegă şi Caransebeşă, să-șî termineze lucrările sale. * Consistoriula archidiecesanți gr. or. recomandă sce­­lelor­ poporale, novela ce D-lu Petra-Petrescu a publi­cată în foaia noastra sub titlulă: .Sătulă cu comorile.« O recomandă ca ună apă în toate privințele corectă și forte instructivă pentru poporă. * In sala teatrului de aici din Brașovă a espusă fran­­cesulu Véltée vestita sa colecțiune de 132 figuri de corc. Colecţiunea este una din cele mai complete, ce esistă. Intre altele însămnămă frumoasa grupă »Chris­­tos, înaintea lui Pilată,« ce are mai multă de 40 figuri; grupa »Maria Stuart şi Elisabeta« în par­­cul» Fortering, represintândă a 4 scenă din actula ală

Next