Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)
1885-05-04 / nr. 99
Nr. 99, naţiunea nu e întemeiată pe lege. Comisiunea permanentă cere prin representaţiune, ca ministrul să ’şi revoce ordinaţiunea. Urmă apoi o scurtă desbatere asupra afacerii »reuniunii de cultură«, în care preotul Kramer arătă, că congregaţiunea comitatensă cu hotărârea sa din adunarea trecută ’şî-a împlinită o datoriă patriotică, şi anume de a se evita orice neînţelegere între naţionalităţi. Fispanulă nu s’a mulţămită cu o decisiune a adunării comitatense, privitore la comuna Nepos. Adunarea adecă întări hotărîrea amintitei comune, d’a întrebuinţa o sumă de 8000 fl. din averea comunală în favoarea unei scele confesionale. Fispanulă a făcută recursă. Ve este forte bine cunoscuta, câte neajunsuri face fişpanulă Banffy Nemaghiarilor, din comitatele Solnocă- Dobâca şi Bistriţa-Năsăudă, cărora le sapă mereu terenulă de sub picioare, îi amenință și ’i teroriseza, restrângându-le tji cu cji drepturile. In astfelă de împrejurări vă puteți închipui ce impresiunea produsă p’aci faptulă, că M. Sa monarchulă l’a decorată cu crucea de cavaleră ală »Ordinului Leopold«. D. ------------ SOIRILE DILEL Veteranulă nostru publicistă d. G. Bariţă face cunoscută publicului română, că diarulă seu »Observatorulă« va înceta la 1 luliu de a mai apare. Acesta încunosciințare ne surprinde în modă foarte neplăcută, în împrejurărările de faţă. D. Bariţă îşîia ,rămasă bună* dela cetitorii »Observatorului« prin următorele şire : Rămasa bună. — »Cu acâstă formulă de vorbire salută Românulă ardeleană pe consângenii, amicii şi cunoscuţii săi atunci, când se desparte de ei pe timpă mai îndelungată sau pe totă viaţa sa. Totă cu aceste cuvinte se va despărţi şiŢarulă .Observatorulă« de lectorii sei înjiua ssloră apostoli Petru și Pavelă din anulă acesta. In apelulă meu adresată lectoriloră mai întâiu în Nr. 100 din 27/15 Denemvrie 1884 cjisesemă, că »m’am decisă se mai portă pena de publicistă încă ună ană de dile, pentruca cu voia lui D-cică se împlinescă cincizeci de ani ai activității mele«; tată atunci nuse am adausă, că »mai avemă înaintea ochilor, încă și alte lipse artielare ale publicului nostru din aceste teri, despre care niciodată nu se poate scrie și vorbi de ajunsă«. Și iarăşi: »Suntă cestiuni și ramuri de sciinţă, fără a căroră discuţiune şi propagare, politica dilei este şi rămâne sterpa, neînţelasă şi nefolositoare*. Una din acestea misiuni mi s’a încredinţată mie de cătră secţiunea istorică, misiune pe câtă de frumosă şi onorifică, tocmai pe atâta de grea şi răpitoare de timpă. Alăturea cu una ca acesta, retragerea totală din luptele politice militante este o consecință naturală imperiosă, cu atâtă mai vertosă, că precum observaserămă totă în susă citatulă apelă din Decembre, nicidecum nu avem o plăcere,de a mai face și sacrificiu materială pre lângă cruda labore ce ni se cere*. Așa dară »Observatorulă* va mai apare încă numai doue luni dejile, Maiu și Iuniu, apoi va înceta. De aceea noi deschidemă abonamentă încă numai pe aceste doue luni cu 1 fi. 40 cr. 30— Răposatură comerciantă din Brașovă, d. Dumitru Lupană a lăsată fondului Reuniunei pentru ajutorarea văduvelor sărace din Brașovă și Secele suma de 50 fl. v.a., care s’a predată Reuniunei. Se aduce la cunoscința publică prin d-na președintă Sus. A. Mureșiană, că aceasta sumă s’a adausă la capitalulă fondului Reuniunei sub titlulă: »legatură lui Dimitrie D. Lupană fara destinațiune specială« intr’o eternă și binecuvântată memoriă a piosului donatoră. —0— Foile maghiare ne spună, că statutele »reuniunei maghiare de cultură« din Clusiă s’au reîntorsă dela ministerulă de interne. D'lă Tisza le aprobă în principiu, cerândă numai d’a se face unele modificări secundare, cu scopă ca statutele să fie mai scurte. Acela că d. Tisza a refusată aprobarea statutelor societății proiectate »Opinca română,« cu toate că aceste statute erau multă mai nevinovate »în principiu « Așa se petrecă lucrurile atlî în statulă »liberală-constituțională* sub părintesculă guvernă ală »patrioticului« Tisza Kalman. —0— Artista în pictură Parlaghi Vilma a cerută dela comisiunea esposițiunei însărcinată cu supravegherea obiecteloră ce se țină de arta picturei, ca să-i conceda a espune deosebită portretulă lui Kossuth pentru câteva septemâní. Se așteptă cu nerăbdare hotărârea comisiunei. —C— D. vice-comite din Făgărașă Daniilă de Grămoiu face cunoscută, că ședința generală ordinară de primavera a consiliului municipală este conchemată pe diua de 18 Maiu 1885 la 10 ore a. mer. în sala de şedinţe a casei comitatului, la care suntă invitaţi a parti GAZETA TRANSILVANIEI dipă toţi membrii aceluia. Obiectele de pertractare ale şedinţei generale vor fi: 1) Raportulă anuală ală vicecomitelui. 2) Raportulă anuală ală preşedintelui sedinei orfanale. 3) Presentarea articulilor de legi sancţionate. 4) Rescripte ministeriale. 5) Notele autorităţilor streine. 6) Raţiunile anului trecută 1884 despre fondurile comitatense şi alte cause gremiali, dintre cari suntă mai ponderose: a) staverirea stradărei unei obligaţiuni despre luarea unui împrumută necesară de 52.250 fl. concesă de înaltulă ministeră regiu de interne spre acoperirea speselor, de edificarea casei comitatului, şi b) ocuparea prin alegere a postului de perceptură comitatensă devenită vacantă prin moartea fericitului Nicolau Gipu 7) Suplicele şi raţiunile comuneloră. 8) Suplicele privaţilor şi eventualele propuneri. Programa specificată se espune în sala de şedinţe a casei comitatului, unde se poate vedea sub decursul orelor oficiose.0— Ministrulă ungurescă de agricultură, comerţă şi industria a permisă, ca în comuna Poiana sărată din comitatul Solnocă - Dobâca, târgulă anuală să se ţină de astădată la 17 şi 18 Maiu, or nu la 19 şi 20 Maiu. ------------—0— Advocatului slovacă Paul Valasek din Neutra, fiindcă a luată parte la serbarea lui Metodiu și Chirilă în Petersburg, la intoarcerea sa acasă i s’au spartă toate ferestrile. —0— Tabla regeasca din Pesta a eliberată pe luliu Verhovay, redactorulă diarului »Függetlenség,* și pe frateseu Ludovică de acusarea, că au defraudată bani. Pe Verhovay luliu l’a eliberată și de delictulă de presă ce i se împută. Pe Wilkens ruse l’a condamnată. Unde dai și unde crapă. —O— Prin Sibiiu se vorbesce, că sentința de morte pronunțată în contra lui Kleeberg şi Marlin a sosită şi că gâdele a fostă chemată prin telegrafă în Sibiiu, ca să-i esecute. —O— Cestiunea autocefaliei bisericei române faţă cu patriarchia din Constantinopole, cestiune care a dată locă la multe neînţelegeri şi mari discuţiunî, a fostă în sfîrşită resolvată, în sensul vederilor guvernului română. Biserica română e recunoscută ca absolută independentă şi autocefală. —0-D. I. Zalomită, rectorulă universităţii din Bucurescî şi profesoră de filosofiă, a încetată din viaţă în etate de 65 ani, lăsândă eterne regrete celoră ce l’au cunoscută şi o dulce amintire eleviloră sei. —0— ziua de 3 (15) Maiu s’a serbată în Brăila după următorulă programă: Stindarde naţionale ridicate la localulă societăţii »Carpaţii,« la membrii şi amicii societăţii, întrunire la 7 la a. m. în localulă societăţii pentru deschiderea solemnităţii, şi de acolo însoţiţi de musică o mică escursiune la grădina publică, esecutându-se mai multe cântece naţionale, la 10 ore a. m. în biserica sf. Apostoli Te-Deum, cântândă şi corală, discursă ocasională despre însemnătatea acesteijile şi cetirea unor părţi alese din discursulă programă ală fericitului Bărnuţă. Sora banchetă:0— Ploile au fost înjilele acestea generale în România. Recoltele suntă frumoase aproape pretutindenea. —0— Regina Suediei și Norvegiei împreună cu fii săi se află la Sinaia, unde voră române până la 8 Maiu v., când apoi voră pleca la Stocolină. —0— Căpitanulă Neumann din intendantura militară română a fostă înaintată la gradulă de maioră, Ajme ,Kr. Ztg.« Acesta este celă dinteiu jidovă în armata română, care a obținută acestă gradă. —0— »Telegrafulă« din Bucuresci spune, că 30 familii bulgare, care au plecată de prin satele județului Ilfovă în Rusia, s’au întorsă cu toții Indereta. Bieții oamen! au fostă înșelați de cătră niște rei-voitori, cari le făgăduiră munți de aură dincolo de Prută. La Unghenî ei au fostă alungați cu nahaii Indereta. Aceste familii vâncându-șî gospodăria lor, aci suntă acum reduse la cea mai umilitoare miseriă.0— Intre Turcia și Bulgaria s’au ivită neînţelegeri, (jice »Românulă,« în privinţa decoraţiunii .Ordinulă Alexandru,* deóarece Bulgaria, fundă sub suveranitatea Porţii, n’ar avea dreptulă se facă decoraţiuni. De altă parte se spune, că împâratură Austriei şi chiar ală Rusiei ară fi primită aceasta decorațiune, astfelă că, implicită, au recunoscută Bulgariei dreptulă de a o decretă. —0— Se telegrafeaza din Sofia, că guvernanta și femeea din casă a agentului britanică de acolo au fostă atacate și jefuite în preajma orașului de nisce soldați bulgari, cari le-au făcută să sufere şi cele din urmă ultragii. Colonia europeană e forte emoţionată din causa acestui incidenţă. O scenă comică după teatru. Artistulă dramatică ungură Kovács Gyula de la teatrală naţională maghiară din Cluşiu a dată în Braşov, mai multe representaţii ca oaspe ală trupei unguresc!, care jóva aci. Cu acésta ocasiunea făcută o escursiune şi la Săcele, unde a stată câteva zile şi o dată şi representaţiunî. Ună corespondentă din Săcele ală fetei .Kolozs. Közi.« istoricesce, că şi Românii ar fi luată parte la aceste representaţii bătendu-se după locuri. Românii aceștia (cine-o fi fostă D-treu îi scedice corespondentul, că n’au fostă la banchetă (se vede că n’au fostă invitați), dar dorulă loră, de a vedea pe marele artistă ungură, se fi fostă așa de mare, încâtă se fi stată la poarta Otelului »Panonia« până la 2 ore din noapte, când artistulă, după ce a băutu și a mâncată bine cu frații săi Ciangăi, s’a depărtată cătră casă. Atunci se la fi întâmpinată dinaintea porții preotulă George Urdea din Gernată adresându-i următorulă discursă: »Stimate Domnule ! Mă rogă de ertare că, după ce — durere — nu cunoscă limba maghiară, me adreseză cătră d-ta românesce și me rogă, ca să ’mi faci onoare cu cinstita d-tale persoana pentru câteva momente. No doi, eu și d. preotă Ionă Odoră, te aşteptămă aici deja de două ore, ca celă puțină pentru câteva clipite se avemă norocirea de a te vedea față ’n față, pe d-ta, pe marele artistă, pe omulă cu inima mare, ca se putemu vedea acei ochi, din cari s’au revărsată asupră - ne entusiasmulă în așa mesura, încâtă a aprinsă în inimile noastre nisce sentimente pănă acuma cu totulă necunoscute noue.« La aceste cuvinte, artistulă se fi intrată apoi cu preoții în birtă, unde se fi petrecută cu ei încă câteva momente. Aceasta ocasiune se o fi întrebuințată preotulă Urdea și pentru ridicarea unui toastă în onoareamarelui artistă,* în care mulțămi mai întâiu, că actorulă ungurescă a venită ca se fericeasa și Secelele cu arta lui, care a strălucita în orașele unguresc!. Mai departe să fi cjisă numitulă preotă: »....Erășî din sufletă regretă, că nu cunoscă limba maghiară, în care tu vorbesc! cătră inimă și sufletă, der cu toate astea am înțelesă totă (sic!) și am simțită — ceea ce nu voiu uita nici odată în viața mea — adeverulă ce l’a propoveduită arta ta. ’Ţi mulţămescă, că a venită la noi ca ună rege, care nu face deosebire între popoarele sale (bravo corespondenta !) Noi amă păţit’o cu artiştii din Bucuresci, cu sângele nostru, cari fiind la Braşovă n’au venită la noi în sală în mijloculă poporului. Dar tu ai venită! Ne-ai ridicată pănă la tine și ai aprinsă însufletulă nostru făclia. Dorescă din sufletă, ca pentru simțămintele, ce le-ai deșteptată în noi, Dijeu să te țină pănă la cele mai adânci bătrânețe.« După aceasta se fi vorbită şi preotulă Odoră accentuândă câtă de multă a contribuită comedianulă ungură de a lăţi iubirea cătră naţia maghiară între Românii din Săcele, şi se fi sfârşită discursulă seu cu aceste cuvinte: »Tu ai venita, noi teamă văzută, tu ai învinsă! Se trăescî la mulţi ani!« Nu e acesta ună lucru, care’țî înalţă inima! esclamă șugubățulă corespondenta ală fetei maghiare din Clusiu. Mare minune s’a întâmplată, dacă comedianulă ungură asclută se rupescu cu asaltă chiar și inimile preoțiloră din Secele, cari nu-lă potă pricepe. Invențiosă și glumeţă mai este șovinistulă Giangău, care raporteaza asemeni lucruri din Săcele. Rămâne, ca să aflamă dela susă numiții preoți, dacă le convine ca să se scrie despre dânșii asemeni »caraghioslîcuri« prin foile unguresc. 1885. Budapesta, 1 (13) Maiu 1885. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.) Universitatea regeasca scențifică de aici, astăzi, ceea ce se repeteaza în totă anulă, printr’o şedinţă festiva ţinută în sala de gală, unde se facă şi promoţiunile, şi-a serbată aniversarea de 105 ani a renovărei sale prin glorioasa Impérátesa Maria Teresia. Dar serbarea de astăzjî a fostă ceva mai festivă decâtă de comună, fiind-că astăiiî s’a serbată şi jubileulă de 250 ani ală înfiinţărei acestei universităţi prin cardinalulă Petru Pazmaneu Acestei şedinţe i-a premersă ună serviciu divină, care s’a ţinută în capela universităţii. Şedinţa s’a începută la Îl1/* ore din di fiindă de faţă ministrulă de culte şi instrucţiune Trefort, doi episcopi catolici, întregă senatură universitară, mai mulţi profesori între cari şi d. Romană, câteva dame din clasa de mijlocă, câţiva ono- raţiorî şi funcţionari mai înalţi, şi apoi firesce, mulţimea preponderantă a celor presenţi au format’o studenţii de universitate. Că astătji s’a petrecută ceva mai estraordinară în sala de gală, s’a putută observă de-o parte