Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-05-04 / nr. 99

Nr. 99, naţiunea nu e întemeiată pe lege. Comisiunea permanentă cere prin representaţiune, ca ministrul­ să ’şi revoce or­­dinaţiunea. Urmă apoi o scurtă desbatere asupra afacerii »reu­niunii de cultură«, în care preotul­ Kramer arătă, că congregaţiunea comitatensă cu hotărârea sa din adunarea trecută ’şî-a împlinită o datoriă patriotică, şi anume de a se evita ori­ce neînţelegere între naţionalităţi. Fispanulă nu s’a mulţămită cu o decisiune a adu­nării comitatense, privitore la comuna Nepos. Adunarea adecă întări hotărîrea amintitei comune, d’a întrebuinţa o sumă de 8000 fl. din averea comunală în favoarea unei scele confesionale. Fispanulă a făcută recursă. Ve este forte bine cunoscuta, câte neajunsuri face fişpanulă Banffy Nemaghiarilor, din comitatele Solnocă- Dobâca şi Bistriţa-Năsăudă, cărora le sapă mereu tere­­nulă de sub picioare, îi amenință și ’i teroriseza, restrân­­gându-le tji cu cji drepturile. In astfelă de împrejurări vă puteți închipui ce impresiune­a produsă p’aci faptulă, că M. Sa monarchulă l’a decorată cu crucea de cavaleră ală »Ordinului Leopold«. D. ------------­ SOIRILE DILEL Veteranulă nostru publicistă d. G. Bariţă face cunoscută publicului română, că diarulă seu »Observa­­­torulă« va înceta la 1 luliu de a mai apare. Acesta încunosciințare ne surprinde în modă foarte neplăcută, în împrejurărările de faţă. D. Bariţă îşîia ,rămasă bună* dela cetitorii »Observatorului« prin următorele şire : Rămasa bună. — »Cu acâstă formulă de vorbire salută Românulă ardeleană pe consângenii, amicii şi cu­noscuţii săi atunci, când se desparte de ei pe timpă mai îndelungată sau pe totă viaţa sa. Totă cu aceste cuvinte se va despărţi şi­­Ţarulă .Observatorulă« de lectorii sei în­­jiua ss­loră apostoli Petru și Pavelă din anulă acesta. In apelulă meu adresată lectoriloră mai întâiu în Nr. 100 din 27/15 Denemvrie 1884 cjisesemă, că »m’am decisă se mai portă pena de publicistă încă ună ană de dile, pentruca cu voia lui D-cică se împlinescă cincizeci de ani ai activității mele«; tată atunci nuse am adausă, că »mai avemă înaintea ochilor, încă și alte lipse artielare ale publicului nostru din aceste teri, despre care niciodată nu se poate scrie și vorbi de ajunsă«. Și iarăşi: »Suntă cestiuni și ramuri de sciinţă, fără a căroră discuţiune şi propagare, politica dilei este şi rămâne sterpa, neînţelasă şi nefolositoare*. Una din acestea misiuni mi s’a încre­dinţată mie de cătră secţiunea istorică, misiune pe câtă de frumosă şi onorifică, tocmai pe atâta de grea şi ră­­pitoare de timpă. Alăturea cu una ca acesta, retragerea totală din luptele politice militante este o consecință na­turală imperiosă, cu atâtă mai vertosă, că precum ob­­servaserămă totă în susă citatulă apelă din Decembre, nicidecum nu avem o plăcere,­­de a mai face și sacri­ficiu materială pre lângă cruda labore ce ni se cere*. Așa dară »Observatorulă* va mai apare încă numai doue luni de­­jile, Maiu și Iuniu, apoi va înceta. De a­­ceea noi deschidemă abonamentă încă numai pe aceste doue luni cu 1 fi. 40 cr. 30— Răposatură comerciantă din Brașovă, d. Dumitru Lupană a lăsată fondului Reuniunei pentru ajutorarea văduvelor­ sărace din Brașovă și Secele suma de 50 fl. v.a., care s’a predată Reuniunei. Se aduce la cunoscința publică prin d-na președintă Sus. A. Mureșiană, că aceasta sumă s’a adausă la capitalulă fondului Reuniunei sub titlulă: »legatură lui Dimitrie D. Lupană fara destinațiune specială« intr’o eternă și binecuvântată memoriă a pio­sului donatoră. —0— Foile maghiare ne spună, că statutele »reuniunei maghiare de cultură« din Clusiă s’au reîntorsă dela ministerulă de interne. D'lă Tisza le aprobă în principiu, cerândă numai d’a se face unele modificări secundare, cu scopă ca statutele să fie mai scurte. Ace­­la că d. Tisza a refusată aprobarea statutelor­ so­cietății proiectate »Opinca română,« cu toate că aceste statute erau multă mai nevinovate »în principiu « Așa se petrecă lucrurile atlî în statulă »liberală-constitu­țională* sub părintesculă guvernă ală »patrioticului« Tisza Kalman. —0— Artista în pictură Parlaghi Vilma a cerută dela co­misiunea esposițiunei însărcinată cu supravegherea obiec­­teloră ce se țină de arta picturei, ca să-i conceda a es­­pune deosebită portretulă lui Kossuth pentru câteva septemâní. Se așteptă cu nerăbdare hotărârea co­­misiunei. —C— D. vice-comite din Făgărașă Daniilă de Grămoiu face cunoscută, că ședința generală ordinară de primavera a consiliului municipală este conchemată pe diua de 18 Maiu 1885 la 10 ore a. mer. în sala de şe­dinţe a casei comitatului, la care suntă invitaţi a parti­ GAZETA TRANSILVANIEI dipă toţi membrii aceluia. Obiectele de pertractare ale şedinţei generale vor­ fi: 1) Raportulă anuală ală vice­­comitelui. 2) Raportulă anuală ală preşedintelui sedinei orfanale. 3) Presentarea articulilor­ de legi sancţionate. 4) Rescripte ministeriale. 5) Notele autorităţilor­ streine. 6) Raţiunile anului trecută 1884 despre fondurile comi­tatense şi alte cause gremiali, dintre cari suntă mai pon­­derose: a) staverirea stradărei unei obligaţiuni despre luarea unui împrumută necesară de 52.250 fl. concesă de înaltulă ministeră regiu de interne spre acoperirea speselor, de edificarea casei comitatului, şi b) ocuparea prin alegere a postului de perceptură comitatensă deve­nită vacantă prin moartea fericitului Nicolau Gipu 7) Su­­plicele şi raţiunile comuneloră. 8) Suplicele privaţilor­ şi eventualele propuneri. Programa specificată se espune în sala de şedinţe a casei comitatului, unde se poate ve­dea sub decursul­ orelor­ oficiose.­­0— Ministrulă ungurescă de agricultură, comerţă şi in­dustria a permisă, ca în comuna Poiana sărată din co­­mitatul­ Solnocă - Dobâca, târgulă anuală să se ţină de astădată la 17 şi 18 Maiu, or nu la 19 şi 20 Maiu. ------------­—0— Advocatului slovacă Paul Valasek din Neutra, fiind­că a luată parte la serbarea lui Metodiu și Chirilă în Petersburg, la intoarcerea sa acasă i s’au spartă toate fe­­restrile. —0— Tabla regeasca din Pesta a eliberată pe luliu Ver­­hovay, redactorulă diarului »Függetlenség,* și pe frate­­seu Ludovică de acusarea, că au defraudată bani. Pe Verhovay luliu l’a eliberată și de delictulă de presă ce i se împută. Pe Wilkens ruse l’a condamnată. Unde dai și unde crapă. —O— Prin Sibiiu se vorbesce, că sentința de morte pro­nunțată în contra lui Kleeberg şi Marlin a sosită şi că gâdele a fostă chemată prin telegrafă în Sibiiu, ca să-i esecute. —O— Cestiunea autocefaliei bisericei române faţă cu pa­­triarchia din Constantinopole, cestiune care a dată locă la multe neînţelegeri şi mari discuţiunî, a fostă în sfîr­­şită resolvată, în sensul­ vederilor­ guvernului română. Biserica română e recunoscută ca absolută independentă şi autocefală. —0-D. I. Zalomită, rectorulă universităţii din Bucu­­rescî şi profesoră de filosofiă, a încetată din viaţă în e­­tate de 65 ani, lăsândă eterne regrete celoră ce l’au cu­noscută şi o dulce amintire eleviloră sei. —0— z­iua de 3 (15) Maiu s’a serbată în Brăila după următorulă programă: Stindarde naţionale ridicate la lo­­calulă societăţii »Carpaţii,« la membrii şi amicii societăţii,­ întrunire la 7 la a. m. în localulă societăţii pentru des­chiderea solemnităţii, şi de acolo însoţiţi de musică o mică escursiune la grădina publică, esecutându-se mai multe cântece naţionale, la 10 ore a. m. în biserica sf. Apostoli Te-Deum, cântândă şi corală, discursă ocasio­­nală despre însemnătatea acestei­­jile şi cetirea unor­ părţi alese din discursulă programă ală fericitului Băr­­nuţă. Sora banchetă:­­0— Ploile au fost­ în­­jilele acestea generale în Ro­mânia. Recoltele suntă frumoase aproape pretutindenea. —0— Regina Suediei și Norvegiei împreună cu fii săi se află la Sinaia, unde voră române până la 8 Maiu v., când apoi voră pleca la Stocolină. —0— Căpitanulă Neumann din intendantura militară ro­mână a fostă înaintată la gradulă de maioră, Ajme ,Kr. Ztg.« Acesta este celă dinteiu jidovă în armata ro­mână, care a obținută acestă gradă. —0— »Telegrafulă« din Bucuresci spune, că 30 familii bulgare, care au plecată de prin satele județului Ilfovă în Rusia, s’au întorsă cu toții Indereta. Bieții oamen! au fostă înșelați de cătră niște rei-voitori, cari le făgăduiră munți de aură dincolo de Prută. La Unghenî ei au fostă alungați cu nahai­i Indereta. Aceste familii vânc­ându-șî gospodăria lor, aci suntă acum reduse la cea mai umi­­litoare miseriă.­­0— Intre Turcia și Bulgaria s’au ivită neînţelegeri, (jice »Românulă,« în privinţa decoraţiunii .Ordinulă Alexan­dru,* deóarece Bulgaria, fundă sub suveranitatea Porţii, n’ar avea dreptulă se facă decoraţiuni. De altă parte se spune, că împâratură Austriei şi chiar ală Rusiei ară fi primită aceasta decorațiune, astfelă că, implicită, au recu­noscută Bulgariei dreptulă de a o decretă. —0— Se telegrafeaza din Sofia, că guvernanta și femeea din casă a agentului britanică de acolo au fostă atacate și jefuite în preajma orașului de nisce soldați bulgari, cari le-au făcută să sufere şi cele din urmă ultragii. Colonia europeană e forte emoţionată din causa acestui incidenţă. O scenă comică după teatru. Artistulă dramatică ungură Kovács Gyula de la teatrală naţională maghiară din Cluşiu a dată în Bra­şov, mai multe representaţii ca oaspe ală trupei ungu­resc!, care jóva aci. Cu acésta ocasiune­a făcută o es­cursiune şi la Săcele, unde a stată câteva zile şi o dată şi representaţiunî. Ună corespondentă din Săcele ală fetei .Kolozs. Közi.« istoricesce, că şi Românii ar fi luată parte la aceste representaţii bătendu-se după locuri. Ro­mânii aceștia (cine-o fi fostă D-treu îi sc­e­­dice cores­pondentul, că n’au fostă la banchetă (se vede că n’au fostă invitați), dar dorulă loră, de a vedea pe marele ar­tistă ungură, se fi fostă așa de mare, încâtă se fi stată la poarta Otelului »Panonia« până la 2 ore din noapte, când artistulă, după ce a băutu și a mâncată bine cu frații săi Ciangăi, s’a depărtată cătră casă. Atunci se­ la fi întâmpinată dinaintea porții preotulă George Urdea din Gernată adresându-i următorulă discursă: »Stimate Domnule ! Mă rogă de ertare că, după ce — durere — nu cunoscă limba maghiară, me adreseză cătră d-ta românesce și me rogă, ca să ’mi faci onoare cu cinstita d-tale persoana pentru câteva momente. No doi, eu și d. preotă Ionă Odoră, te aşteptămă aici deja de două ore, ca celă puțină pentru câteva clipite se avemă norocirea de a te vedea față ’n față, pe d-ta, pe marele artistă, pe omulă cu inima mare, ca se pu­­temu vedea acei ochi, din cari s’au revărsată asupră - ne entusiasmulă în așa mesura, încâtă a aprinsă în inimile noastre nisce sentimente pănă acuma cu totulă necunos­cute noue.« La aceste cuvinte, artistulă se fi intrată apoi cu preoții în birtă, unde se fi petrecută cu ei încă câteva momente. Aceasta ocasiune se o fi întrebuințată preotulă Urdea și pentru ridicarea unui toastă în onoarea­­ma­relui artistă,* în care mulțămi mai întâiu, că actorulă ungurescă a venită ca se fericeasa și Secelele cu arta lui, care a strălucita în orașele unguresc!. Mai departe să fi cjisă numitulă preotă: »....Erășî din sufletă regretă, că nu cunoscă limba maghiară, în care tu vorbesc! cătră inimă și sufletă, der cu toate astea am înțelesă totă (sic!) și am simțită — ceea ce nu voiu uita nici odată în viața mea — adeve­­rulă ce l’a propoveduită arta ta. ’Ţi mulţămescă, că a venită la noi ca ună rege, care nu face deosebire între popoarele sale (bravo corespondenta !) Noi amă păţit’o cu artiştii din Bucuresci, cu sângele nostru, cari fiind la Braşovă n’au venită la noi în sală în mijloculă poporu­lui. Dar tu ai venită! Ne-ai ridicată pănă la tine și ai aprinsă însufletulă nostru făclia. Dorescă din sufletă, ca pentru simțămintele, ce le-ai deșteptată în noi, Dijeu să te țină pănă la cele mai adânci bătrânețe.« După aceasta se fi vorbită şi preotulă Odoră ac­­centuândă câtă de multă a contribuită comedianulă un­gură de a lăţi iubirea cătră naţia maghiară între Ro­mânii din Săcele, şi se fi sfârşită discursulă seu cu aceste cuvinte: »Tu ai venita, noi te­amă văzută, tu ai învinsă! Se trăescî la mulţi ani!« Nu e acesta ună lucru, care’țî înalţă inima! es­­clamă șugubățulă corespondenta ală fetei maghiare din Clusiu. Mare minune s’a întâmplată, dacă comedianulă ungură a­sclută se rupescu cu asaltă chiar și inimile preoțiloră din Secele, cari nu-lă potă pricepe. Invențiosă și glumeţă mai este șovinistulă Giangău, care raporteaza asemeni lucruri din Săcele. Rămâne, ca să aflamă dela susă numiții preoți, dacă le convine ca să se scrie despre dânșii asemeni »ca­­raghioslîcuri« prin foile unguresc­. 1885. Budapesta, 1 (13) Maiu 1885. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.) Universitatea regeasca scențifică de aici, astăzi, ceea ce se repeteaza în totă anulă, printr’o şedinţă fes­tiva ţinută în sala de gală, unde se facă şi promoţiunile, şi-a serbată aniversarea de 105 ani a renovărei sale prin glorioasa Impérátesa Maria Teresia. Dar serbarea de as­tă­zjî a fostă ceva mai festivă decâtă de comună, fiind-că astăiiî s’a serbată şi jubileulă de 250 ani ală înfiinţărei acestei universităţi prin cardinalulă Petru Pazmaneu Acestei şedinţe i-a premersă ună serviciu divină, care s’a ţinută în capela universităţii. Şedinţa s’a începută la Îl1/* ore din di fiindă de faţă ministrulă de culte şi instrucţiune Trefort, doi episcopi catolici, întregă se­­natură universitară, mai mulţi profesori între cari şi d. Romană, câteva dame din clasa de mijlocă, câţiva ono-­ raţiorî şi funcţionari mai înalţi, şi apoi firesce, mulţimea preponderantă a celor­ presenţi au format’o studenţii de universitate. Că astătji s’a petrecută ceva mai estraor­­dinară în sala de gală, s’a putută observă de-o parte

Next