Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-06-11 / nr. 129

Nr. 129. GAZETA TRANSILVANIEI Cumcă corespondentul*! voiesce să fie radicală se vede de acolo, că nu­­ plac cîrmajele și colacii și pre­tinde, ca preoții să nu ia bani pentru isprăvirea func­­țiiloră. Eu nu sunt cu ace­ tia înțeleșii, ci mai bine ar­­fice: .preotulă se primescu cine ce-i va da,« căci Româ­­nulu nu voiesce niciodată să-i facă cineva ceva fără a-i fi mulțămitoră, cu atâta mai puţină pentru funcţii bise­­ricesci; sc ai'Ce mai bine: »preotulă să nu împileze cu plata pe poporenii săi.« Totă acelă domnă corespondentă aduce înainte în corespondenţa sa din Nr. 106 o istoriă, care se lipesce de scopulă articulului seu ,ca mazerea de părete.* Vor­­besce despre Ruşii din munţi, cari surită cunoscuţi ca hoţi de vite, cum că din banii câştigaţi prin hoţiă plătescă pe la mănăstiri liturgii ca să li­ se erte păcatele şi apoi fiind curăţiţi de păcate, oră se fure. Cum că toţi Ruşii din munţi sunt fi cunoscuţi ca hoţi de vite, aceasta nu este adevărată. Cunoscă eu însu­mi forte mulţi Ruşi mai de trăbă chiar şi decâtă superiorii lor­. D-le corespondentă ! D-ta trebue să fii ună omă forte cetită, mi se pare că ai cetită o istoriă italiană de briganiil, că ei înainte de a merge la u­ă fară, lasă să li se cetescă misa, sau când voescă se comită altă faptă nelegiuită — m­ă omoră — se rogă mai’nainte de să­vârșirea faptei în genunchi la maica Domnului, ca să le stea într’ajutoră și- i promită după succederea faptei a-i aduce ună sacrificiu. Nu aplica astfelă de esemple la noi. Noi încă nu am fi ajunsă aşa de departe. Dară deca ai fi călugără dela mănăstirea Putna sau Suceviţa, apoi ţi-amă crede la cele enarate, şi atunci mai cu seama deca m­-ai arăta banii câştigaţi pe rugăciuni de la hoţii de vite. Te-aşă întrebă şi eu, d-le corespondentă, ce voeşci să prin cuvintele din corespondenţa d-tale: ,Ce fo­­losă aducă acei preoţi tineri, cari îmbrăţi­şândă nu de multă starea preoţâscă, înaltă Prea Sânţia Sa Metropoli­­tulă Bucovinei şi ală Dalmaţiei, nefiindă cu aceştia nici într’ună gradă de înrudire, i-au făcută după forte puţini ani administratori şi parochî pe la paro­hiele cele mai mă­­nose, fiindcă aceştia promiteau mai multă de câtă alţii, că vor­ fi preoţi adevăraţi şi membrii cei mai folositori poporului din eparchia înaltă Prâsânţiei Sale.« Voeşti poate să aperi pe Eminența Sa? Iți voiu fi recunoscătoră pentru aceasta atunci, dacă-mî vei aduce înainte ună esem­­plu, ca să-ți potă crede cetitorii articulului D tale din țară și de sub delule colaciloră. Eu unulă îți mârturi­­sescă sinceră, că nu cunoscă ună asemenea casă din timpulă mai nou. Eră în altă locă amintesc! și de ună ajutoră de preotă sau după cum îi numesc! D-ta coope­ratori, care, după cum­­Jiceam în ună articulă ală meu, ar fi locuită intr’ună bordeiu, ar fi luată pentru o în­mormântare a unui omă sărmană 7 fl. și o traistă de colaci, cu toate că repăusatulă avea 3 copii la o s­ola mijlociă susținuți prin mila altora. Te întrebă, a cerută cei 7 fl. seu i s’au dată fără să-i cera? Dacă a pretins plata de 7 fl. și cunosci ună asemene casă, de ce te faci acoperitorulă faptei aceștia mârșave cu atâta mai multă, deoare­ce te arăți a fi mai radicală decâtă mine. Eu nu pretindă să-lă dai pe ună asemene preotă de-odată pe faţă, dară celă puţină seriei iniţialele numelui şi ală lo­cului pentru ca să-lă cunoscemă, şi cunoscendu-lă să-i trimitemă »Gazeta« s’o citéscu şi să se îndrepte, aşa precum a trimisă consistorulă estrasală din »Gazeta Transilvaniei« din anulă trecută conferinţelor­ pastorale, ca preoţii respectivi cunoscândă opiniunea publică despre ei se se fereasca de a da ansă la astfelă de corespon­denţe atăcătdre. Din radicală caută să nu te faci ridiculă, căci mai bună şi mai nobilă faptă ai face a fi apărătorulă celoră micî decâtă măgulitorului şi linguşi­­torulă celoră mari, precum ai arâtat’o în articululă Domniei Tale. Ce să-ţi cjich d­ le corespondentă la critica Domniei- Tale? Dară atâta, că nu are basă, deore­ce ne înşiri fapte, cari nu le cunoscemă de felă şi nu poţi apăra con­­sistorulă, că elă de aceea nu inaintăză ajutorii de preoţi, pentru că s’a înşelată în ei. Una însă trebue să-ţi cjică: cumcă rău faci că suspiponezi neîntemeiată ca autoră ală articuliloră mei pe ună ajutoră de preotă nemulţă­­mită cu starea-i, care voiesce o parochiă de frunte dela munte — nu cunoscă parochiele dela munte — și prin aceasta dai însă la prigoniri nejustificate asupra ajutori­­loră de preoți din partea superioriloră loră. Din apă­rătorulă causei te faci prin aceasta ună păr­­tinitoră ală reului contratjicendu-țî esprimării, cumcă ai fi coînţelesă în principiu cu mine. M. Scaevola. Esamenele cu dânşii s’au şi începută. Progresulă peste totă considerată, după cum ceră interesele instruc­­ţiunei nóastre de astădî, nu ui-a satisfăcută. Aceşti mai tineri dau răspunsuri ce mai dau, dar nici dânşii îndes­­tunitoare. Cei bătrâni? Se feresea D-­jeu! Cugeți că unii n’au văcjută scolă de când suntă! La cele mai mici în­trebări nu sciu răspunde. Int’adevără e întristătoră! Și cu toate acestea, nu­mai să-și sc­ă căsca gura, totuși­­ja ce inspectorulă, eleg și jel­van. Unii chiar au ajunsă pănâ acolo a nu cu­nosce nici cei mai comuni termini românesc!, aşa d­­e­ am aurită pre mnulă întrebuinţândă terminală, a să­­mălui, la ce­a replicată inspectorală . Nu trebue maghia­­risaţî Românii, că­ să maghiarisaţi ei destulă. Cu asemeni învăţători unde avemă să ajungemă ? Aceştia au să ne lumineze poporul, de vreme ce ei în­şişi nu sciu ?! — Intr’ună tim­pă era speranţă, că au să ajungă şi de învăţători omen! harnici, pe când era pe aici profesorulă Ştefană Popă, carele pretindea ca celă ce voiesce să intre la preparandiă să fi absolvată a IV d­. gimn., dar în deşertă, căci aici n’a putut’o duce cu superiorii şi astfelă a fostă silită a trece în România, pentru a scăpa de şicanele şi imputările loră. Şi acum era unde amă ajunsă. Toţi secundaşii, va să caică studenţii cei slabi, din clasele inferiore gimna­­siale pănă şi din norme, deca n’o mai potă duce acolo, se indésa la preparandiă. Cu adevărată trebue să ne dera pentru nesciinţa şi întunerecul, în care orbecă unii indivizi ca aceştia, cari décà nu­ să apţi spre a-şi îm­plini chemarea ar trebui succesive înlocuiţi prin alţii, cari merită a purta numele de luminători ai poporului! Autorităţile noastre şcolare ar trebui să se intereseze mai multă pentru şcoala ; ar trebui să se intereseze prin protopopii despre progresele făcute de învăţătorii de sub inspecţiunea lord şi se îngrijescă, ca învăţătorii cei buni să-şi capete leafa lord regulată, or cei ne­apţi de oficiu să fie delaturaţi, căci e de însemnată că neregularea lerei învăţătorescî şi nerecompensarea corespunctătoare osteneleloră loră încă o causă momen­­tosă a neguigerii oficiului loră, pentru­ că spre a-şî câştiga mijloacele de subsistinţă trebue să lucre agrulă şi şi acela decâ îlă are îlă lucră în detrimentulă instrucţiunii. Aşa stămă ...! Primiţi ş. c. l. Brutus. Blaşiu 20 Iuniu. Domnule Redactoră! In­­jilele din urmă a sosiţi aici şi inspectorulă scolel­ră preparandiali, pentru a asistă la esamenele de cualificaţiune ale învăţătorilor*] adunaţi din tote părţile, unii din ei mai tineri, cari au practicată ună ană, alţii mai bătrâni, cari încă n’au esa­­menulă. Ordinea esamenelor­ publice la şcolele primare române ort. orient, din Săcele la finea anului şcolastic 1884—85. Sâmbătă, 15/27 Iuniu şcola din Dârste dela 8—12 ore Clasa I şi II, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi I. Dăriu. Sâmbătă după ameiji şcola din Bacîfalău dela 3—6 oare Clasa I­II, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi I. Dariu. Duminecă, 16/28 Iuniu şc ăla din Turcheş dela 9—12 şi jum. oare Clasa I şi II, sub pre­senţa comisariloră I. Dariu şi St. Dragomir. Duminecă după promt şcoala din Cernată dela 3—6 ore Clasa I­ şi II, sub presenţa comisariloră I Broş şi D. Dogariu. Luni, 17/29 Iuniu şcoala capitală din Satulung, biserica Sf. Ar­hangheli dela 7 şi jum.—12 ore Clasa I Desp. 1 şi Cl. III şi a IV, sub presenţa comisariloră Alexe Frateş şi V. Domşa. După planetă dela 3—6 ore Clasa I Desp 2 şi Cl. II, sub presenţa comisariloră G. Debu şi I. Broş. Marţi, 18/30 Iuniu şcolla capitală din Satulung, biserica Sf. Adormiri dela 7 şi jum.—ore Cl I Desp. 1 şi Cl. III şi IV, sub presenţa comisariloră V. Domşa şi N. Mun­tean. După pronej dela 3—6 ore Clasa I Desp. 2 şi Cl. II, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi Toma Frateş. — Rapoartele comisariloră se voră aduce în con­ferinţa învăţătoriloră, ce se va ţine Mercurî, 19 Iuniu în Dârste la 9 ore a. m.; or după aceea escusiune în Plesa. Dat din şedinţa conferenţei învăţătorilor­ din tractul şi conferenţială Săcele, ţinută în Satulung la 6 Iuniu. I. Dorea preşetinte.­­• Dariu secretară. ULTIME SOIRI. Regele şi Regina Spaniei se vom duce în săptămâna aceasta în provincia Murcia, unde bân- Ue colera cumplită. In Velehrad, unde se întrunescn num­eroase procesiuni din Boemia, Moravia și Ungaria din incidentul­ serbării­­lui Metodiu și Cirilai, s’a ivită vărsatură, scarlatina și tifosulă. E mare temere, că boalele acestea le voră aduce pere­grinii p’acasă. „Agenția Reuter“ anunţă din Bombay, că 2000 de soldați afgani au sosită din Candahar în Herata, ca se intáresca garnisoana de acolo. Din causa sporirei accsiseloră, măcelarii din Bucuresci au făcută grevă. DIVERSE. O faptă barbară. — Se scrie din Barcelona, Spania, farului »Le Petit Marseillais«. Acum câteva­­Jile, muri la Puebla-Larga ună­rmă de coletă. Părinții și rudele victimei ținură ascunsă acesta moarte. Când veni doc­torală nu’i spuseră că bolnavulă murise și, ca și cum nimică nu s’ar fi întâmplată, îlă invitară să intre în camera bolnavului. Mediculă se grăbi să intre şi apro­­piindu-se de patură bolnavului său, rămase cu totulă surprinsă re­fenda că el­ încetase din viață. Era încă uimită de acăstă tristă constatare, când de­odată se vărfă înconjurată de intrăga familie, care luase o atitu­dine ameninţătăre. Astfel­,­­fise una din rude, noi te plătimă şi d-ta nu eşti în stare să ne scapi bolnavii! — Nu te vomă mai lăsa,­­fise ună altă membru ală fami­liei, să’ţî mai urmezi meseria de omoritoră. In optă­­file ai omorită trei bolnavi! Ucigaşule ! »Vorbindă astfelă, bărbaţii şi femeile, cu toţii grămadă, se repeziră asupra doctorului şi începură a’lă ameninţa. In zadară doctorulă căuta să’i liniştescă;­ din ce în ce ei deveniră mai furioşi şi mai ameninţători. D’odată, soţia mortului puse mâna pe diversele medicamente date de doctoră, pe hapurile şi alifiile împrăştiate pe masă şi pe mobile. »Tâlharule! ai să’mî înghiţi toate astea! celă puţină ai să scapi tu d’a nu muri de coleră.* Şi pe când unulă din cei de faţă apucă pe doctoră de braţe, ună altulă îi ţină gura deschisă, şi soţia mortului îi băgă cu de-a­ sila pe gâtă toate cutiile şi flaconele cu medicamente. Nenorocitură doctoră se luptă să scape din manile loră, și abia mai putea din când în când să articuleze câte m­ă cuvântă. ,Cum, miserabile, tată mai vorbesc!!« îi dise femeia înfuriată. Și apoi, repe­findu-se din nou asupra lui, îi băgă pe gâtă totă ce mai găsi aruncată prin colțurile camerei. Acăstă scenă sălbatică ţină două-cfeci de mi­nute ; după o oră, doctorulă încetă din viaţă. Tatălă acestei nenorocite victime muri de durere după două­­file. Institutulă medicală din Valenţa fă farte mişcată de acesta incedintă. Consiliulă său se întruni îndată pentru a chibzui asupra mijloacelor­ de a garanta sigu­ranţa medicilor­ în contra cru­fimei şi ignoranţei popo­­raţiunilor­ dela ţără. Câtu costă armatele. — »Volks-Zeitung« din Ber­lin ne dă statistica după care se poate vedea câtă costă pe Europa armatele. Pentru 14 State totalulă armateloră pe picioră de pace e de 3,529,522 oameni. Calculândă cheltuelile loră la 3 fr. 10 c. pe­­fr, avem­ă 926 fr. de fiecare soldată, dăcă vomă scoate­­filele de congediu, Inmulțindă aceasta sumă cu 3.523,522, ne dă 3.268,337,372 franci pe ană. Adăogendă apoi la aceasta cifră totalulă celor­ 14 bugete ale resbelului, care e de 2.541,819,550 franci, găsimă că suma perdută de Europa pentru pentru armate e de 4 miliarde 919 milioane 871 m­­­i 300 franci! * * * Nu dormiţi prin grădini. — Femeea lui Sava din Su­iţa, scrie .Curierulu Botoşanilor,«, pe când dormia pe iarbă verde, a simţită în somnă că’i intră ună şarpe în gâtă. S’a deşteptată, însă prea t­ârcfiu căci şarpele era în pântecele ei. Femeea se află actualminte în spi­­talulă din Botoşani. Bilete pentru duceri şi întorcere la esposiţia din Budapesta. — După cum să­­fice biletele pentru ducere şi intorcere, cari se dă la staţiunea calei ferate d’ac! Marţea şi Vinerea cu ună scărtămentă de 33Vs procente vor­ afla dela 1 luliu st. n. ună scartămentă de 50 procente. Circulaţia pentru călătorii anumite (Tour-Bi­­lets). — De vreme ce dela prima acestei luni biletele pentru ture combinabile nu se mai potă lua directă dela stațiunea călei ferate din locă, ci trebue comandate cu trei sau patru zile înaintea plecării prin oficiulă călei fe­rate locale, aducemu aceasta la cunoștința onor. noștri cetitori. * * * 1885: Poarta a adresată Bulgariei o notă și a co­municată tuturor­ puterilor­, că numeroase bande pătrundă din Bulgaria în Macedonia spre a pro­voca acolo tulburări. Porta declară, că dacă Bulgaria nu va împedeca organisarea astorfelii de bande, va lua ea însuşi măsuri energice. Bonapartiştii lui Jerome au ţinută la 19 Iuniu n. o adunare politică. Cu aceasta ocasiune petrumfenda o ceata de anarchişti în sala dela Bellville şi incependu a arunca scaune şi bănci de pe galerii în capetele Bonapartiştilor, au ră­nită pe mulți pănă la sânge, apoi ocupară pre­­sidiulă şi luară o resoluţiune, care promite ace­eaşi tratare Bonapartiştilor, de câte­ ori voiţi vorbi în favoarea republicani­lor­ şi în contra regaliştilor­. --------------­Editură: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

Next