Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)
1885-06-11 / nr. 129
Nr. 129. GAZETA TRANSILVANIEI Cumcă corespondentul*! voiesce să fie radicală se vede de acolo, că nu plac cîrmajele și colacii și pretinde, ca preoții să nu ia bani pentru isprăvirea funcțiiloră. Eu nu sunt cu ace tia înțeleșii, ci mai bine arfice: .preotulă se primescu cine ce-i va da,« căci Românulu nu voiesce niciodată să-i facă cineva ceva fără a-i fi mulțămitoră, cu atâta mai puţină pentru funcţii bisericesci; sc ai'Ce mai bine: »preotulă să nu împileze cu plata pe poporenii săi.« Totă acelă domnă corespondentă aduce înainte în corespondenţa sa din Nr. 106 o istoriă, care se lipesce de scopulă articulului seu ,ca mazerea de părete.* Vorbesce despre Ruşii din munţi, cari surită cunoscuţi ca hoţi de vite, cum că din banii câştigaţi prin hoţiă plătescă pe la mănăstiri liturgii ca să li se erte păcatele şi apoi fiind curăţiţi de păcate, oră se fure. Cum că toţi Ruşii din munţi sunt fi cunoscuţi ca hoţi de vite, aceasta nu este adevărată. Cunoscă eu însumi forte mulţi Ruşi mai de trăbă chiar şi decâtă superiorii lor. D-le corespondentă ! D-ta trebue să fii ună omă forte cetită, mi se pare că ai cetită o istoriă italiană de briganiil, că ei înainte de a merge la uă fară, lasă să li se cetescă misa, sau când voescă se comită altă faptă nelegiuită — mă omoră — se rogă mai’nainte de săvârșirea faptei în genunchi la maica Domnului, ca să le stea într’ajutoră și- i promită după succederea faptei a-i aduce ună sacrificiu. Nu aplica astfelă de esemple la noi. Noi încă nu am fi ajunsă aşa de departe. Dară deca ai fi călugără dela mănăstirea Putna sau Suceviţa, apoi ţi-amă crede la cele enarate, şi atunci mai cu seama deca m-ai arăta banii câştigaţi pe rugăciuni de la hoţii de vite. Te-aşă întrebă şi eu, d-le corespondentă, ce voeşci să prin cuvintele din corespondenţa d-tale: ,Ce folosă aducă acei preoţi tineri, cari îmbrăţişândă nu de multă starea preoţâscă, înaltă Prea Sânţia Sa Metropolitulă Bucovinei şi ală Dalmaţiei, nefiindă cu aceştia nici într’ună gradă de înrudire, i-au făcută după forte puţini ani administratori şi parochî pe la parohiele cele mai mănose, fiindcă aceştia promiteau mai multă de câtă alţii, că vor fi preoţi adevăraţi şi membrii cei mai folositori poporului din eparchia înaltă Prâsânţiei Sale.« Voeşti poate să aperi pe Eminența Sa? Iți voiu fi recunoscătoră pentru aceasta atunci, dacă-mî vei aduce înainte ună esemplu, ca să-ți potă crede cetitorii articulului D tale din țară și de sub delule colaciloră. Eu unulă îți mârturisescă sinceră, că nu cunoscă ună asemenea casă din timpulă mai nou. Eră în altă locă amintesc! și de ună ajutoră de preotă sau după cum îi numesc! D-ta cooperatori, care, după cumJiceam în ună articulă ală meu, ar fi locuită intr’ună bordeiu, ar fi luată pentru o înmormântare a unui omă sărmană 7 fl. și o traistă de colaci, cu toate că repăusatulă avea 3 copii la o sola mijlociă susținuți prin mila altora. Te întrebă, a cerută cei 7 fl. seu i s’au dată fără să-i cera? Dacă a pretins plata de 7 fl. și cunosci ună asemene casă, de ce te faci acoperitorulă faptei aceștia mârșave cu atâta mai multă, deoarece te arăți a fi mai radicală decâtă mine. Eu nu pretindă să-lă dai pe ună asemene preotă de-odată pe faţă, dară celă puţină seriei iniţialele numelui şi ală locului pentru ca să-lă cunoscemă, şi cunoscendu-lă să-i trimitemă »Gazeta« s’o citéscu şi să se îndrepte, aşa precum a trimisă consistorulă estrasală din »Gazeta Transilvaniei« din anulă trecută conferinţelor pastorale, ca preoţii respectivi cunoscândă opiniunea publică despre ei se se fereasca de a da ansă la astfelă de corespondenţe atăcătdre. Din radicală caută să nu te faci ridiculă, căci mai bună şi mai nobilă faptă ai face a fi apărătorulă celoră micî decâtă măgulitorului şi linguşitorulă celoră mari, precum ai arâtat’o în articululă Domniei Tale. Ce să-ţi cjich d le corespondentă la critica Domniei- Tale? Dară atâta, că nu are basă, deorece ne înşiri fapte, cari nu le cunoscemă de felă şi nu poţi apăra consistorulă, că elă de aceea nu inaintăză ajutorii de preoţi, pentru că s’a înşelată în ei. Una însă trebue să-ţi cjică: cumcă rău faci că suspiponezi neîntemeiată ca autoră ală articuliloră mei pe ună ajutoră de preotă nemulţămită cu starea-i, care voiesce o parochiă de frunte dela munte — nu cunoscă parochiele dela munte — și prin aceasta dai însă la prigoniri nejustificate asupra ajutoriloră de preoți din partea superioriloră loră. Din apărătorulă causei te faci prin aceasta ună părtinitoră ală reului contratjicendu-țî esprimării, cumcă ai fi coînţelesă în principiu cu mine. M. Scaevola. Esamenele cu dânşii s’au şi începută. Progresulă peste totă considerată, după cum ceră interesele instrucţiunei nóastre de astădî, nu ui-a satisfăcută. Aceşti mai tineri dau răspunsuri ce mai dau, dar nici dânşii îndestunitoare. Cei bătrâni? Se feresea D-jeu! Cugeți că unii n’au văcjută scolă de când suntă! La cele mai mici întrebări nu sciu răspunde. Int’adevără e întristătoră! Și cu toate acestea, numai să-și scă căsca gura, totușija ce inspectorulă, eleg și jelvan. Unii chiar au ajunsă pănâ acolo a nu cunosce nici cei mai comuni termini românesc!, aşa de am aurită pre mnulă întrebuinţândă terminală, a sămălui, la cea replicată inspectorală . Nu trebue maghiarisaţî Românii, că să maghiarisaţi ei destulă. Cu asemeni învăţători unde avemă să ajungemă ? Aceştia au să ne lumineze poporul, de vreme ce ei înşişi nu sciu ?! — Intr’ună timpă era speranţă, că au să ajungă şi de învăţători omen! harnici, pe când era pe aici profesorulă Ştefană Popă, carele pretindea ca celă ce voiesce să intre la preparandiă să fi absolvată a IV d. gimn., dar în deşertă, căci aici n’a putut’o duce cu superiorii şi astfelă a fostă silită a trece în România, pentru a scăpa de şicanele şi imputările loră. Şi acum era unde amă ajunsă. Toţi secundaşii, va să caică studenţii cei slabi, din clasele inferiore gimnasiale pănă şi din norme, deca n’o mai potă duce acolo, se indésa la preparandiă. Cu adevărată trebue să ne dera pentru nesciinţa şi întunerecul, în care orbecă unii indivizi ca aceştia, cari décà nu să apţi spre a-şi împlini chemarea ar trebui succesive înlocuiţi prin alţii, cari merită a purta numele de luminători ai poporului! Autorităţile noastre şcolare ar trebui să se intereseze mai multă pentru şcoala ; ar trebui să se intereseze prin protopopii despre progresele făcute de învăţătorii de sub inspecţiunea lord şi se îngrijescă, ca învăţătorii cei buni să-şi capete leafa lord regulată, or cei neapţi de oficiu să fie delaturaţi, căci e de însemnată că neregularea lerei învăţătorescî şi nerecompensarea corespunctătoare osteneleloră loră încă o causă momentosă a neguigerii oficiului loră, pentru că spre a-şî câştiga mijloacele de subsistinţă trebue să lucre agrulă şi şi acela decâ îlă are îlă lucră în detrimentulă instrucţiunii. Aşa stămă ...! Primiţi ş. c. l. Brutus. Blaşiu 20 Iuniu. Domnule Redactoră! Injilele din urmă a sosiţi aici şi inspectorulă scolelră preparandiali, pentru a asistă la esamenele de cualificaţiune ale învăţătorilor*] adunaţi din tote părţile, unii din ei mai tineri, cari au practicată ună ană, alţii mai bătrâni, cari încă n’au esamenulă. Ordinea esamenelor publice la şcolele primare române ort. orient, din Săcele la finea anului şcolastic 1884—85. Sâmbătă, 15/27 Iuniu şcola din Dârste dela 8—12 ore Clasa I şi II, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi I. Dăriu. Sâmbătă după ameiji şcola din Bacîfalău dela 3—6 oare Clasa III, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi I. Dariu. Duminecă, 16/28 Iuniu şc ăla din Turcheş dela 9—12 şi jum. oare Clasa I şi II, sub presenţa comisariloră I. Dariu şi St. Dragomir. Duminecă după promt şcoala din Cernată dela 3—6 ore Clasa I şi II, sub presenţa comisariloră I Broş şi D. Dogariu. Luni, 17/29 Iuniu şcoala capitală din Satulung, biserica Sf. Arhangheli dela 7 şi jum.—12 ore Clasa I Desp. 1 şi Cl. III şi a IV, sub presenţa comisariloră Alexe Frateş şi V. Domşa. După planetă dela 3—6 ore Clasa I Desp 2 şi Cl. II, sub presenţa comisariloră G. Debu şi I. Broş. Marţi, 18/30 Iuniu şcolla capitală din Satulung, biserica Sf. Adormiri dela 7 şi jum.—ore Cl I Desp. 1 şi Cl. III şi IV, sub presenţa comisariloră V. Domşa şi N. Muntean. După pronej dela 3—6 ore Clasa I Desp. 2 şi Cl. II, sub presenţa comisariloră An. Bârsen şi Toma Frateş. — Rapoartele comisariloră se voră aduce în conferinţa învăţătoriloră, ce se va ţine Mercurî, 19 Iuniu în Dârste la 9 ore a. m.; or după aceea escusiune în Plesa. Dat din şedinţa conferenţei învăţătorilor din tractul şi conferenţială Săcele, ţinută în Satulung la 6 Iuniu. I. Dorea preşetinte.• Dariu secretară. ULTIME SOIRI. Regele şi Regina Spaniei se vom duce în săptămâna aceasta în provincia Murcia, unde bân- Ue colera cumplită. In Velehrad, unde se întrunescn numeroase procesiuni din Boemia, Moravia și Ungaria din incidentul serbăriilui Metodiu și Cirilai, s’a ivită vărsatură, scarlatina și tifosulă. E mare temere, că boalele acestea le voră aduce peregrinii p’acasă. „Agenția Reuter“ anunţă din Bombay, că 2000 de soldați afgani au sosită din Candahar în Herata, ca se intáresca garnisoana de acolo. Din causa sporirei accsiseloră, măcelarii din Bucuresci au făcută grevă. DIVERSE. O faptă barbară. — Se scrie din Barcelona, Spania, farului »Le Petit Marseillais«. Acum câtevaJile, muri la Puebla-Larga unărmă de coletă. Părinții și rudele victimei ținură ascunsă acesta moarte. Când veni doctorală nu’i spuseră că bolnavulă murise și, ca și cum nimică nu s’ar fi întâmplată, îlă invitară să intre în camera bolnavului. Mediculă se grăbi să intre şi apropiindu-se de patură bolnavului său, rămase cu totulă surprinsă refenda că el încetase din viață. Era încă uimită de acăstă tristă constatare, când deodată se vărfă înconjurată de intrăga familie, care luase o atitudine ameninţătăre. Astfel,fise una din rude, noi te plătimă şi d-ta nu eşti în stare să ne scapi bolnavii! — Nu te vomă mai lăsa,fise ună altă membru ală familiei, să’ţî mai urmezi meseria de omoritoră. In optăfile ai omorită trei bolnavi! Ucigaşule ! »Vorbindă astfelă, bărbaţii şi femeile, cu toţii grămadă, se repeziră asupra doctorului şi începură a’lă ameninţa. In zadară doctorulă căuta să’i liniştescă; din ce în ce ei deveniră mai furioşi şi mai ameninţători. D’odată, soţia mortului puse mâna pe diversele medicamente date de doctoră, pe hapurile şi alifiile împrăştiate pe masă şi pe mobile. »Tâlharule! ai să’mî înghiţi toate astea! celă puţină ai să scapi tu d’a nu muri de coleră.* Şi pe când unulă din cei de faţă apucă pe doctoră de braţe, ună altulă îi ţină gura deschisă, şi soţia mortului îi băgă cu de-a sila pe gâtă toate cutiile şi flaconele cu medicamente. Nenorocitură doctoră se luptă să scape din manile loră, și abia mai putea din când în când să articuleze câte mă cuvântă. ,Cum, miserabile, tată mai vorbesc!!« îi dise femeia înfuriată. Și apoi, repefindu-se din nou asupra lui, îi băgă pe gâtă totă ce mai găsi aruncată prin colțurile camerei. Acăstă scenă sălbatică ţină două-cfeci de minute ; după o oră, doctorulă încetă din viaţă. Tatălă acestei nenorocite victime muri de durere după douăfile. Institutulă medicală din Valenţa fă farte mişcată de acesta incedintă. Consiliulă său se întruni îndată pentru a chibzui asupra mijloacelor de a garanta siguranţa medicilor în contra crufimei şi ignoranţei poporaţiunilor dela ţără. Câtu costă armatele. — »Volks-Zeitung« din Berlin ne dă statistica după care se poate vedea câtă costă pe Europa armatele. Pentru 14 State totalulă armateloră pe picioră de pace e de 3,529,522 oameni. Calculândă cheltuelile loră la 3 fr. 10 c. pefr, avemă 926 fr. de fiecare soldată, dăcă vomă scoatefilele de congediu, Inmulțindă aceasta sumă cu 3.523,522, ne dă 3.268,337,372 franci pe ană. Adăogendă apoi la aceasta cifră totalulă celor 14 bugete ale resbelului, care e de 2.541,819,550 franci, găsimă că suma perdută de Europa pentru pentru armate e de 4 miliarde 919 milioane 871 mi 300 franci! * * * Nu dormiţi prin grădini. — Femeea lui Sava din Suiţa, scrie .Curierulu Botoşanilor,«, pe când dormia pe iarbă verde, a simţită în somnă că’i intră ună şarpe în gâtă. S’a deşteptată, însă prea târcfiu căci şarpele era în pântecele ei. Femeea se află actualminte în spitalulă din Botoşani. Bilete pentru duceri şi întorcere la esposiţia din Budapesta. — După cum săfice biletele pentru ducere şi intorcere, cari se dă la staţiunea calei ferate d’ac! Marţea şi Vinerea cu ună scărtămentă de 33Vs procente vor afla dela 1 luliu st. n. ună scartămentă de 50 procente. Circulaţia pentru călătorii anumite (Tour-Bilets). — De vreme ce dela prima acestei luni biletele pentru ture combinabile nu se mai potă lua directă dela stațiunea călei ferate din locă, ci trebue comandate cu trei sau patru zile înaintea plecării prin oficiulă călei ferate locale, aducemu aceasta la cunoștința onor. noștri cetitori. * * * 1885: Poarta a adresată Bulgariei o notă și a comunicată tuturor puterilor, că numeroase bande pătrundă din Bulgaria în Macedonia spre a provoca acolo tulburări. Porta declară, că dacă Bulgaria nu va împedeca organisarea astorfelii de bande, va lua ea însuşi măsuri energice. Bonapartiştii lui Jerome au ţinută la 19 Iuniu n. o adunare politică. Cu aceasta ocasiune petrumfenda o ceata de anarchişti în sala dela Bellville şi incependu a arunca scaune şi bănci de pe galerii în capetele Bonapartiştilor, au rănită pe mulți pănă la sânge, apoi ocupară presidiulă şi luară o resoluţiune, care promite aceeaşi tratare Bonapartiştilor, de câte ori voiţi vorbi în favoarea republicanilor şi în contra regaliştilor. --------------Editură: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.