Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-07-24 / nr. 163

Nr. 163, gazeta­ transilvaniei ționalitățilorii și cu hotărîrile temeinice ale constituțiunei, pe cari, după cum mai susu s’a dovedită, articolulu de lege XVIII: 1879 totu nu voi să le restoarne. II. Acesta ne conduce îndată la lămurirea acelora în­grijiri, pe cari o rațională pedagogiă și didactică trebue să le ridice împotriva acelui plan­ de învăţămentă şi a numărului de ore pretinse pentru instrucţiunea limbei un­guresce în şcolele noastre germane din punctul­ de vedere al­ şcollei poporale şi al­ scopului ei. Planulă de învăţământă, pe care Exelenţa Vostra l’aţî publicată cu ordinaţiunea din 26 Augustă 1877, Nr. 21.678 pentru şcolile poporale ale Ungariei, hotăreşte vorbă de vorbă şi lămurită: »Ca punctă de căpetenia ală instrucţiunei în solele poporale elementare servesce limba maternă, care trebue astfelă învăţată, ca copilulă să-şi poată esprima printr’ânsa atâtă o cugetare originară, a sa propriă, câtă şi una câştigată pe calea intuiţiunei — a învăţăturei — să-şî potă spune cugetele sale în drepta ordine şi înşirate lămurită unele după altele, să potă în sfârşită să şi le scrie corectă. Scopulă instrucţiunei lim­bei în şcolile poporale este clară, să vorbăscă copilulă lămurită şi curată şi cu o intonare firăscă, său să-şi potă împărtăşi ideile.« Pe temeiulă acestui principiu şi corăspundătoră ce­­rerilor­ sale pedagogice, ministerialulă plană de învăţă­­mântă dă îndreptările didactice pentru instrucţiunea in­tuitivă, pentru cetire şi scriere, precum şi pentru gra­matică. Ună principiu tare deosebită de acestă îlă stabi­­lesce »Planulă de învăţământă pentru şcolile poporale cu limba de instrucţiune nemaghiară« dela 24 Iunie 1879, Nr. 17,284, eşită cu puţine luni mai târcjiu. Acesta ho­­tăresce adecă vorbă de vorbă: »Ca punctă de căpetenie ală instrucţiunei elementare poporale servesce limba ma­ternă, cu care trebue în legătură înveţată limba ma­ghiară.11 Atâtă în instrucţiunea limbei materne, cât şi în a celei maghiare, ce trebue a se învăţa în legătură cu acesta, trebue să fiă şcolarii astfelă introduşi, ca copilulă să potă esprima într’ensele atâtă cugetările sale proprii originare, câtă şi cunoştinţele sale câştigate pe calea intuiţiunei (a învăţăturei) lămurită, apoi să 'şi potă spune cugetele în drăptă ordine şi înşirate lămurită unele după altele, să potă ’n sfârşită să şi le scrie corectă.« »Scopulă instrucţiunei limbei în scólele poporale e­­lementare este aşa dară, să vorbăscă copilulă lămurită şi curată şi cu intonare firăscă său să ’şi potă împărtăşi ideile şi scrie«. După acestă principiu nou stabilită pentru şcolile nemaghiare, se dă apoi speciala îndrumare pentru deser­­ciţiile de cugetare şi vorbire­, relativă la instrucţiunea intuitivă, apoi pentru instrucţiunea în scriere şi citire, relativă la instrucţiunea limbilor­. Puţine ore escepţio­­nândă — aşa două în clasa primă, două în despărţă­­mântulă A, una în despărţământulă B ală clasei a doua la şcolele cu două clase, şi asemenea în celelalte — cari suntă mai cu sămă hotărîte pentru »gramatica« limbei materne, trebuescă să se predea limba maternă şi limba maghiară, în scólele cu ună învăţătorii din anulă al­ doilea şi în scólele cu mai mulţi învăţători îndată din pri­mula ană de şcolă, de odată şi în aceeaşi măsură com­binate, ca şi cum pentru amândouă limbele ar fi fixată acelaşi scopă. Aşa spune îndrumarea­­planului de învăţământă* în partea II ,împărţirea şi sfera obiectelor­ de învăţă­­mântă după anii de scolă,* în despărţămentulă 2 »Limba maternă şi instrucţiunea limbei unguresc!,« a) »Eserciţii în cugetare şi vorbire« din vorbă în vorbă: »Clasa ân­­tâia, ânteiulă ană de scóla:« .Invăţătorul­ pune pe copii să esamineze mai de aproape şi singuri obiectele ce li sunt­ deja cunoscute, anume să le şi cerceteze ei înşişi. Prin cunoştinţele câş­tigate pe calea intuiţiunei despre ce e vrednică a se sei la obiecte, introduce pe şcolari în cugetare. Esperienţele făcute şi ideile câştigate se vor­ formula seriosă în fraze singuratice şi uşoră de priceputa şi apoi unite într’o descriere legată compusă din astfel­ de singuratice fraze... După aceea dascălulă să le facă cunoscute obiectele din şcală şi împrejmuirile ei, dascălulă să dună pe băeţi în casa părintescă şi împrejmuirile acesteia să cunoscă viaţa familiară, să-i întreţină cu esplicări verbale şi la sfârşită să le împărtăşăscă şi numirea obiectului în limba ma­ghiară, să pună pe copii să le repetăscă şi unde se poate să le cuprindă în fraze ungureşti, în acestă clipă să instrueze paralelă în limba maghiară.« (Va urma.) suplimentară de limba maghiară ce s’a ţinută în prepa­randia de stată de acolo au luată parte 71 de învăţă­tori români şi ruşi (ruteni), avândă diurnă de 70 cr. pe Zi dela stată. Directorulă preparandială Hetenyei Ka­lman s’ar fi purtată foarte bruscă şi neumană cu învă­ţătorii, i-ar fi internat la marginea oraşului în depărtare de V2—SU de oră de edificiulă preparandială, s’ar fi târguită cu câţiva locuitori din Sigetă să le dea viptulă, aşă că din supă de chimenă nu i-ar fi scosă directorulă, tjicândă că nimeni nu ia în samă pe­­ezek oláh­ és muszka dasz­­kalek« (aceşti dascăli olahî şi muscali). Pentru o secundă întârziere dela cursă le-ar fi detrasă câte 10 cr., or pen­tru o oră tota diurna de 70 cr. Totă aşa o păţâu daca vorbău, fie şi pe strade românesce său rusesce, ba îi da şi afară din edificiulă preparandială. Peste totă numi­­tulă director s’ar fi purtat cu învăţătorii şi cu diurna loră, ca şi cum i-ar fi scosă aceşti bani din buzunarulă său. Bieţii învăţători, daca ară fi fostă lăsaţi să se încuartireze şi să mănânce după placulă loră, ară fi cruţată şi bani de drumfi și n’ar fi suferită nici de feme.­­0— Duminecă în 28 Iuliu s. v. (9 Aug. s. n.) tine­rimea studiasă sub conducerea d-lui George Proca va aranja o petrecere cu danțfi în sala otelului celui mare din Rășnovfi. Venitul ei curată este destinată pentru a­­jutorarea copiilor­ săraci. Inceputulă la 8 ore sora. Preţulă de intrare pentru persoana 1 fl. pentru familie 2 fl. Ofertele mărinimose se primescă cu mulţumită şi se vor a­chita pe calea Ziaristicei. So­­ţiilele aceste se aflau trei Italieni în sala de aştep­tare a gărei din Dresda. Avăa la gâră legături cu culo­rile italiene roşu-albă-verde. Luându-le dreptă culorile ungureşti, nişte Germani îi provocară să -şi ia legăturile dela gâtă. Italienii nu pricepură, nesciindă limba ger­mană, şi aşa ună Germană îi şi smulse unuia legătura, dar — interveni poliţia. Simpatia Germanilor şi pentru Maghiari cresce mereu ! —0— Pănă la sfârşitul­ săptămânei trecute au fostă la Vâlcele 565 ospeti. Cu acăstă ocasiune amintimă, că ,patrioţii« au preferită a tipări capulă listei de cură cu textă francesa — pe lângă celă ungurescă — numai textă română său germană să nu figureze pe listă. Co­pilării unguresci. 1 0— Doi delegaţi ai consorţiului căii ferate Târgu-Mu­­reşului-Borsecă-Tulgheşă se află în timpul­ de faţă în Bucureşti. Delegaţii voescă să intre în tratări cu gu­­vernulă română pentru construirea liniei Bacău-Peatra- Tulgheşă, respective pentru joncţiunea căii unguresci cu cea română. 20— La colecta făcută în favoarea bisericei şi şcolei ro­mâne din Betleană, după trecerea balului din 12 i. c. şi după încheiarea dărei de sămă ce am fi pud­icat’o în Nr 151 ală feiei nóastre, a mai incursfi 1 fl. dela d. Ilie Jugană, învăţătură în Odescî; astfelă venitură cu­rată face 70 fl. 93 cr. —0— O fotă „patriotică“ spune, că filiala din Braşovă a reuniunei de maghiarizare ardelene a făcută paşi pentru înfiinţarea unei reuniuni de economie şi împrumută în Braşovă. —0— La scăla normală superioră din Bucureşti sunt­ 10 burse vacante: 2 în secţia de litere şi 8 în secţia de sciinţe, din care 3 pentru sciinţele fizice, 2 pentru ma­tematice şi 3 pentru sciinţele naturale. Pentru ocuparea loră se va ţinea concursă la Universitatea din Bucureşti în ziua de 25 Septemvrie.­­0— Circulă sgomotulă în România — Z'ce »N. Pester Journal* — că călătoria ministrului-preşedinte Brătianu stă în legătură cu alipirea României la uniunea vamală austro-ungară-germană. —o— Tipografia statului din Viena a concediată mai multe sute de lucrătore, avândă să le urmeze și restulă; totă aşa se va face în toate tipografiile, deoarece noua lege industrială austriacă opresce aplicarea femeilor­ la lucru in timpulă nopţii. —0— Se anunţă din Broşteni, judeţulă Suceava, că acolo munţii suntă acoperiţi cu zăpadă. --------------­multă timpă va străbate şi între femeile din poporă. Acum credem şi că ar fi rândulă nostru să ceremă şi noi dela bărbaţii români ună asemenea esemplu. Devisa ori cărui poporă, ori cărui stată şi ori cărei naţiuni care voiesce a înainta în privinţa materială este cruţarea. Prin cruţare au înaintată toate popoarele mari civilisate ale Europei. Aşa dară cruţarea trebue să fiă şi devisa nostră. Să răbdămă, să suferim ei şi bani în mâni străine să nu damă, să ceremă dela băr­baţii noştri să nu-şi mai silăscă bieţii părinţi, încă pănă se află pre la şcoli, ca să-şî vândă vitele din fugă spre a le cumpăra vestminte de modă, fracă, ghete său pa­puci de iacă, pălăria clacă etc., cari chiară şi după nume îţi inspiră oare­care desgustă, ci se îmbrace vestminte ţesute de mâna noastra. Prin acesta vă asigurămă d-loră, că veţi da ună avântă puternică industriei de casă şi noi femeile din Zi în Zi ne vomă sili a ţese totă mai multă şi mai fru­­mosă, numai câtă vă rugămă ca de arta mânilorii nostre să nu vă ruşinaţi, ci mai vârtosă să o socotiţi de o adevărată podobă naţională! In inima nostră e înăs­­cută pasiunea de a imita; dacă eu voiu vedea pre băr­­batul şi amicei mele mândrindu-se în societăţi cu vestmin­tele ţăsute de femeea sa, eu încă mă voiu sili a ţese bărbatului meu asemenea vestminte şi încă mai cu gustă, mai elegante, pentru că aşa sunt eu, aşa este firea fe­meilor­. Luxulă la noi nu este altă­ceva decâtă bani tre­cuţi în mâni străine. Aşa dară pentru ce să nu ne despărţimă noi de luxă când chiară şi Francesii — po­­porulă celă superbă — văzându-se în faţa periculului s’au ştiută despărţi de elă şi aşternându-şi pre altarulă patriei loră juvaerele, catenele, orologele şi inelele de aură au ştiută compune cele cinci miliarde, fără a mai stoarce bucătura din gura poporului! Să mergemă mână în mână; noi ne-amă lapădată de mătase şi în loculă ei amă îmbrăcată cretința; poftimă acum ca și bărbații să-și arăte virtutea loră. Scopulă s’ar ajunge mai ușoră, dacă mai ântâiu de toate ne vomă sili ca să avemă ună deposită de ţăsăturî de casă de unde să-şi potă procura orî-care industriaşă română, care se va adresa cătră femeile nostre ca să-i ţâsă nu­mai să se asigure de trecerea materiei. Atari ţăsăturî fine, variate şi de gustă ară putea mulţămi pre orî-care bărbată. Aurelia Dană n. Germană. -------------­ SOIRILE DILEI. »Asociaţiunea Transilvaniei« a încredinţată di­recţiunea şcolei de fete de curând , creată în Sibiiu d-rei Elena Tănăsescu, exinstitutare secundară la Asilulă »Elena Domna« din Bucureşti, cjice »L’Indap. roumaine.« —0— Ni se scrie din Sigetului Marmaţiei, că la cursulă INDUSTRIA DE CASA. Mociu, 22 iuliu 1885. Celă mai bună mijlocă pentru înaintarea stărei materiale a unui poporă este industria de casă. Despre acestă adevără fuindă convinşi bărbaţii noştri, ne strigă mereu să lăpădăm o portulă străină şi să îmbrăcămă cretinţa. Noi femeile ne-amă supusă loră şi i-am as­cultată, costumulă naţională a intrată în uşă mai în toate părţile locuite de Români şi sperămă că nu preste AVIS . Biroul­ subsemnatei Reuniuni aduce prin aceasta la cunoscinţa publică, cum că secţiunea de albinăriţă a cita­tei Reuniuni va ţinea pe la finea lunei lui Augustă n. a. c. o adunare generală, împreunată cu o esposiţiă de in­strumente şi aparate necesare la cultura albinelor­, pre­cum şi de felurite producte ale acesteia. La acestă adu­nare potă lua parte nu numai membrii amintitei reuniuni, ci şi toţi iubitorii şi cultivătorii albinăritului. S’a luată în vedere împrejurarea de a se jertfi o Zi întrăgă pen­tru acăstă afacere, ca să aibă o pasiune fiecare partici­pantă a se lumina de ajunsă în direcţiunea ramului stu­­păritului atâtă prin studiarea esposiţiei, câtă şi prin schim­barea reciprocă de idei relativă la acâstă cestiune. Pentru de a aduce lucrulă într’unul sistemă oarecare se va statori ună programă specială, conformă căruia se voră aduce la pertractare anumite obiecte, ordinate deja de mai nainte. — Pentru de a se satisface după putinţă tuturora aşteptărilor­ intenţionate, suntă rugaţi toţi amicii albinăritului a’şi formula de timpuriu eventualele lor­ în­trebări, la cari ar dori vre-o desluşire sau chiară desba­­tere amănunţită; mai departe, toţi aceia cari ar­ dori a desvolta înşişi anumite părţi din obiectulă susă me­morată, suntă poftiţi a se insinua de mai nainte la con­­ducătorulă secţiunei albinăritului, d-lă George Horvath, oficială de telegrafă aici în Braşovă. — Cei ce voescă a espune câte ceva, suntă rugaţi de asemenea a se pregăti de timpuriu şi a se insinua la acelaşi conducătoră. Pe lângă acestea se observă espresă, cumcă aci nu e vorba de espunerî de escelare, ci de întocmiri într’adevără prac­tice. Noi vremă să aflăm şi ce avemă bună, ce suntemă în stare a încerca aci pentru de a ne câştiga ce ne lip­­sesce, şi ce avemă de lipsă a mai învăţa. Să aducă deci fiecare cu sine ceea ce stie că e bună şi practică : întocmirea stupinei, diferite forme de coşniţe, unelte tre­­buincioase la manipularea cu stupii, apoi miere, miedă şi alte producte. Totă va fi bine primită spre a servi de iconă a stării, în care se află cultura albinelor, în co­­mitatul­ Braşovului. Cu ocasiunea adunării din cestiune se va lua con­dusă şi asupra întrebuinţării sumei de 200 fl. v. a., cari s’au dată ca subvenţiune din partea înaltului guvernă spre scopulă culturei albineloră. Totă întrunirea va fi de ună interesă forte mare cu atâtă mai vârtosă, căci la ea va lua parte și d-lă pro­fesorii de apicultură, Andr. Abend, carele în călătoria sa se speră, a satisface invitării noastre. 1885.

Next