Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-04-22 / nr. 90

REDACţIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIINIA : BRAŞOVÎI, piaţa uiare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl. Pe una ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL­ XLIX. SE PRENUMEHÂ: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ABUNOIDSILE: O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Sorb­ori nefrancate nu ta primescu. — Banuipripte nu as retramb­a. m­ 90. Luni, Marţi 22 Aprilie (4 Mai). 1886. Braşovfi 21 Aprilie 1886. Şoimii că la propunerea Angliei marile pu­teri au decisă a adresa Greciei unu ultimata, ce­­rendu demobilisarea armatei grecesc­. Situaţiunea cabinetului Delyannis ajunse a fi câtă se poate de dificilă în urma hotărîrei puterilor­, fiindcă acesta cabinetu a făcută mari speranţe poporu­lui grecescă şi, ceea ce este şi mai sâmţitoră, a cheltuită sume enorme pentru pregătiri de rés­­boiu şi pentru susţinerea armatei pe picioră de résboiu timpă aşa de îndelungată. Poate să ’şi facă ori şi cine o idea despre indignarea şi des­pre fierberea ce se va nasce în sânulă poporaţiu­­nei Greciei, deci guvernulă din Atena va fi si­lită a depune arma fără să fi dobândită altă re­­sultată, decâtă acela că a mai încărcată în spi­narea contribuabililor o nouă datorii de multe milioane. Ca să­­ ușureze retragerea, Francia a venită în ajutoră cabinetului grecescă, adresându-i prin representantul­ său dela Atena, cornițele Molly, o notă amicabilă, , în care îlă sfătuesce să țină contă de dorințele Europei și să nu-șî agraveze situațiunea printr’o politică aventurioasă. Nota d-lui Freycinet venindă dela o putere amică și protectoare, a avută celă mai bună efectă, căci cabinetulă Delyannis s’a grăbită a primi sfatulă Franciei în urma promisiunei făcute, că Francia va stărui să se reguleze cesti­unea greaca pe cale diplomatică, adresândă o circulară cătră prefecții din toata țara, în care (Jice, că Grecia trebue se asculte de sfatulă Franciei, pentru că cestiunea națională greca va avea în Francia tota­deauna unii zeloști operatorii. Când representantulu Franciei a făcută cu­noscută puterilor­ răspunsula favorabilă ala ca­binetului grecescă, ultimatula încă nu se predase și representanții puterilor, încă nici nu primiseră în privința aceasta instrucțiunile necesare. Pastilă Franciei făcea de prisosit ultimatulu. Nu con­venea însă celorlalte puteri, ca numai Francia să aibă succesulă diplomatică, nu convenea mai alesă Germaniei, a căreia rivalitate cu Francia se accentueaza de câtva timpă mai tare. Repre­sentantul­ Franciei n’a subsemnată ultimatul), căci­­jicea, că nu-i nevoiă după ce Grecia a de­clarată, că ascultă de sfatură Franciei și va de­­sarma. Celelalte cinci puteri ruse: Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Italia și Rusia au de­clarată, că nu se potă mulțămi cu asigurarea lui Delyannis, că se va ţinâ de promisiunea ce a dat’o representantelui Franciei, ci ele ceră ca se declare apicată, că Grecia se supune voinţii Eu­ropă. Delyannis refuzândă a face acesta, repre­­sentanţii celor­ cinci puteri fără a mai aştepta instrucţiunile cabineteloră loră au predată Gre­ciei ultimatula, care este de următorulă cu­prinsă : „Sub­semnaţii representanţi ai marilor­ pu­teri suntă însărcinaţi de cătră guvernele loră respective d’a adresa cabinetului din Atena ur­­matoarea declaraţiune : Pregătirile militare, în cari persistă Grecia, cu toate sfaturile contrare re­­peţite şi solemne ale marilor­ puteri, apasă foarte greu asupra naţiunilor­ vecine şi consti­­tuescă astădî singurulă peliculă care ameninţă pacea în Orienia. Deoarece mijloacele conciliante de care s’au folosită puterile, spre a îndupleca pe Grecia să se conformeze cu intenţiunile paci­nice ale Europei, n’au avută nici unjă succesă, mai sus, pomenitele guverne se vede nevoite d’a pune capeta acestei stări de lucruri. In cosecinţă subsemnaţii, din ordinulă guverneloră loră res­pective, invită pe cabinetulă din Atena, d’a de­­mobilisa armata greceasca în timpulă celă mai scurtă și, după o săptămână dela presentarea acestei declarațiuni, d’a le procura asigurarea că s’au dată ordine în acesta sensu. Decâ după espi­­rarea acestui termenu, subsemnații nu voru avea nici una respunsü seu unü respunsa nesuficientă, răspunderea pentru urmările acestui refusă o va purta pe deplină guvernulă grecescă.“ Predarea ultimatului în loc” se spariă pe Greci i­a iritată și mai multă, mai alesă după ce Francia luase inițiativa* d’a împăca lucrurile. Mâne era diua din urmă ce au dat’o Greciei pu­terile ca termină d’a se pronunța. Delyannis însă n’a așteptată până ’n momentulă din urmă, ci a și respunsu la ultimata. Respunsula lui se poate resuma în puține cuvinte. Elă se provocă a promisiunea dată Franciei, că Grecia nu va turbura pacea și (j.ice că în urma aceasta Grecia este gata a’șî micșora efectivulă armatei demo­­filisândă, însă numai succesivă pe ună termină anumită. Se crede în generală că acesta respunsa nu va satisface pe puteri, dar poate servi de basă viitoarei soluțiuni a cestiunei pendente. Puțină speranță într’o soluțiune favorabilă au oamenii cari cunoscă relaţiunile din peninsula balcanică. Colonelul­ Franassovici, ministrulă de estenne serbescă, s’a esprimată într’o convorbire cu corespondentulu lui „Narodni Listy“ asupra stării lucrurilor­. Situaţiunea, cjise elă, este adi mai critică şi mai ameninţătore ca Sâmbăta trecută. Pastilă lui Freycinet, făcută prin representantul­ fran­ceză în Atena, este ună pasă independentă, care a urmată fără învoirea, ba chiar fără aproba­rea celorlalte puteri. Posiţiunea lui Delyannis este foarte critică. Deci ţara va fi silită a se retrage şi a desarma, fără să fi dobândită vr’ună resultată, atunci ameninţă a­ isbucni în interiorul­ Greciei o cumplită revoluţiune. Nici după des­­armarea Greciei, 4’*se Franassovici, nu va fi pace în peninsula balcanică. Ne pregătimă din contră la nouă şi mai sângeroase lupte. gia, se crescemă copiii noștri de răsbunătorî în viito­­rul­ răsboiu.) Se vede că Francia se simte gata d’a primi în ori ce momenta mănușa ce i-ar arunca-o Germania. Demonstrațiuni antigerm­ane. In Dumineca Pascilară a începută în Parisă pe Trocadero festivitatea alsaţo-lotaringică „Messii,« întoc­mită în fiecare ană de reuniunea de sprijinire a Alsaţo- Lotaringilor”. Sub colonadă se aşociaseră şetrele, care aveau firme cu numele oraşelor­ alsaţo-lotaringice şi fineu de venerare numai producte germane d’ale Alsaţiei-Lota­­ringiei. Dame în costumă alsațiană faceau pe ventietoarele și elevi d’ai școalei politechnice în uniformă le steteau în ajutoră. Sensațiune­a produsă, cum spune »Kölnische Zei­tung,« unii chipa ale lui Bismarck, foarte nimerită, tăiată în lemn», care era astfel­ alcătuită, că în urma unei apăsări deschidea gura, și vendetorul­ striga: »Regardez­­moi done cette gueule!« (Priviți-mi aceasta fleanca!) Chi­­pulă s’a cumpărată !în multe esemplare, deși costa 7 franci. Ministrulă de résboiu Boulanger a trimisă la tra­gerea în țintă, cu care a începută festivitatea, ca repre­­sentanta ala seu pe unulă din adjutanții Isei, pe căpita­­nulă Solard, ca se dea pușcașiloră o dovadă, că densulă urmăresce cu atențiune cultivarea tuturoră esercițiurilor­ resboinice. Intregulă Trocadero era împodobită cu steaguri tri­colore. La ora 1 și jumătate s’a dată ună concertă în sala cea mare, unde statua republicei stetea împodobită cu steaguri. Din lumea oficială nu apăruse nimeni; dintre dame s’au observată d-nele Jules Ferry, Floquet și Nessler, care suntă toate trei Alsațiane. Cu aplause entusiaste s’au primită între altele »Chant d’ Alsace“ (Cântecul­ Alsației) și ună căntecă patriotică, care în­cheia cu cuvintele: »Jamais, Prussiens, jamais vous aurez ce que vous voulez. Votre Empreur a brisé ce que j’aime: La France! Vive la France!«­­Niciodată, Prusieniloră, nu veți avea ceea ce voiți. Imperatul­ vostru a sfărîmată ce iubescă eu: Francia! Trăias­ă Francia!) mai departe ună căntecă, care încheia astfel:: .Laissons étendre notre haine, tant que nous n’aurons pas reconquis Alsace-Lorraine, élevons nos enfants en vengeurs pour la guerre prohaine.« (Se estindemn ura nostră, pănă ce nu vomă fi recucerită Alsaţia Lotarin­ SOIRILE DILEI. Dela 1 Maiu n. s’au pusă în comunicaţiune între Braşovu şi Predeală, ca legătură la trenurile accelerate române, două trenuri accelerate. Unulă pleca din Bra­­şovă diminaţa la 5 ore 30 min. şi ajunge în Predeală la 6 ore 312 min. Celălaltă pleaca din Predeală seara la 9 ore 47 min. şi sosesce în Braşov, la 10 ore 44 min. Ministrulă de justiţiă ungurescu Fauler a murită Vineri în 30 Aprilie n. —x— Preoții români gr. or. Ioana Dumitrescu, Nicolau Stoicoviă, Iosifă Opreanu, Petru Popovici, Damaschină Sorinca şi Iacobă Ta­-chilă au fostă »pricopsiţi« de mi­nistrulă Trefort cu câte 50 fl. — Mare decădinţă între o parte din preoţimea nostra! In Ocna au arsă edificiele a vr’o ziece economi. In ducii­ Am­ad au arsă edificiele a 39 de e­­conomi. Ună omă şi multe animale au perită în flăcări. —x— In parlamentulă română, d-la P. S. Aurelianu a întrebată pe guvernă, cum se face, că (­iarele ce intră din România în Austro-Ungaria suntă supuse unei taxe de 2 cf. numerala, afară ce taxa poștală profită în Ro­mânia, pe când diarele de intră din Austro-Ungaria în România nu suntă supuse nici unei taxe. Cestiunea aceasta se va regula în curendă. —x— Prâsfinția Sa Metropolitulă primată ală României este greu bolnavă. Două consiliurî de medici s’au ți­nuta pănă acum. Boia se consideră ca foarte gravă. —x— Generalulă Al. Angh­elescu, ministrulă de resboiu, împreună cu colonelulă Robescu, adjutantă ală Regelui, au sosită la Livadia, scrie »Résboiulu.“ Ministrulă de résboiu este însărcinată să înmânueze împăratului Ale­­sandru III ală Rusiei o scrisoare din partea Regelui Ro­mâniei. Cu aceasta ocastă Țarulă va da o masă în onoarea misiunei române. —x— A sosită în Bucuresci br. de Vegesak, căpi­­tană de artileriă călărăţă în armata suediană, trimisă de regele Suediei şi Norvegiei ca să studieze organisarea ar­tileriei române. Consula va urma scoala de tragere la ţîntă a artileriei, precum şi eserciţiele şi manevrele întregei armate, va visita sculele militare, precum şi cupolele dela Cotroceni. D-lă căpitană Vegesaki va sta în Bucureşci vr’o două sau trei luni, cjice »Telegrafulu«, şi la întorcerea sa în Suedia va adresa guvernului seu ună raportă amănunţită despre organisarea şi progresele artileriei. Se scie că artileria română a fostă deosebită admirată, cu ocasiunea esperienţelor, cu cupolele, de cătră delegaţii armatelor­ străine. —x— In cjilele acestea s’a începută construirea fortului Jilava din fortificaţiunile Bucuresciloru. Fortulă dela Chitila este aproape terminată. Ex -Cetimi vn­ioarele din Bucureşci, că la 24 Aprilie se va representă în Teatrală Naţională piesa »Ruy-Blas« de V. Hugo, în care d-lă Lugoşianu, Română de din­­coace, va juca rolulă principală. Suntem­ convinşi, că pressa bucureşceană ne va da o critică nepărtinitore a­­supra succesului, ce artistulă nostră va obțină. In Ro­mânia toți artiştii de valoare au fostă apreciați, décá au meritată; sperămă că și pe d. Lugoșianu îlă va încura­­gia publiculă română, décá arta lui se baseza pe ună studiu seriosă.

Next