Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)
1886-06-11 / nr. 129
Nr. 129 GAZETA TRANSILVANIEI. seu vreau ca dânșii să se recomande de acum celor ce au puterea in mână? Aceste sunt el întrebări a căroră dislogare nu se ține de mine. Sâmța însă că nu e bine, se deprinși pe omu de mică la mare servilismă, căci prin interzicerî ca și cea memorată se cresce numai o generaţiune slugarnică pentru despoţi. Primiţi d-le Redactor, încredinţarea stimei şi iubirei mele. Eurus. Procuratură de patente în Budapesta. Camera de comerciu şi industriei din Braşova a primită următoarea ordinaţiune circulară din partea ministrului de agricultură, industriă şi comerciu sub Nr. 24,324 a. c, care se aduce la cunoscinţa cercurilor interesate. Amă făcută în multe casurî esperienţa, că inventatorii, cari se adresază cătră mine, ca se le patenteză vre o invenţiune industrială, nu ţină seama cum se cuvine în cererile lor, cu deosebire in desemnurile şi descrierile ce trebue să se alăture, de formalităţile pe care le prescrie legea şi de care atârnă în prima liniă distribuirea patentei. Nu-i vorbă, minesterială, care e sub conducerea mea, le oferă în orice timpă ocasiune, de a întregi după aceea lipsurile aflătore, dar aceasta e legată totdeună de tractări îndelungate şi de corespondenţe, pentru cei interesaţi chiar şi de cheltueli şi de perdere de timp. Pentru ocolirea acestor neconvenienţe există în ţările străine anume institute, aşa zise procuraturi de patente, care sprijinescă pe inventatorul, lipsită în privinţa aceasta de prada trebuinciosă, în asigurarea dreptului său de proprietate spirituală, procedândă cu cunoscinţă completă de formalităţile trebuinciose la efectuirea distribuirei patentei. De curând, s’a înfiinţată în Budapesta sub firma Ludwig von Benedeke & Cie (VIII. Bezirk, Museumring 10) o astfelă de procuratură, care e înzestrată cu rechisitele necesare pentru această întreprindere. Atragă atenţiunea cercurilor interesate asupra procuraturei sus- numite. Budapesta, 17 Mai, 1886. Pentru ministrul I. Matlekovits m. p. Se observă, că circulare şi prospecte d’ale numitei procuraturi se potă, da la dorinţa esprimată, de camera de comerţă şi industriă din Braşovă. Produsurile impositelor în România. Ministeriilă de finance ală României publică compaiia venitureloră şi cheltueleloră budgetare pe trimestrulă Ianuarie 1885—1886 comparativă cu celă de pe trimestrulă Ianuarie 1884—1885. După acesta comptă, veniturile au produsă: Contribuţiunî directe fr. 6,314,677, contra 6,109,722 în trimestrulă Ianuarie 1885. Contribuțiunile indirecte fr. 20,326,746, contra 10,732,665 în epoca corespondentă a anului trecuta. Venitul Domenielora fr. 4,624,981, contra 3,117,711 în anul trecuta la aceeași epocă Veniturile ministerului lucrărilor publice fr. 8438419 contra 935,507 in 1885. Veniturile ministerului de interne fr. 1,196,048, contra 1,053,219 în 1885. Veniturile ministerului de finance fr. 811,318, contra 1,618,974 în 1885. Veniturile ministerului de resbelă fr. 219,1106, contra 195,034 în 1885. Veniturile ministerului de externe fr. 25,567, contra 21,304 în 1885. Veniturile ministerului de instrucţie fr. 25,973, contra 21,701 în 1885. Veniturile ministerului de justiţie fr. 260, contra 346 în 1885. Diverse venituri fr. 2,391,165, contra 1,445,639 în 1885. In resumata, totalulă încasăriloră în trimestrulă Ianuarie 1886 se urcă la fr. 45,374,395, contra 25,251,826 în epoca corespondentă a a anului 1885, numloră şi ale tobeloră amuţiră, şi astfelă călătorii noştri îşi putură urma în pace drumulă loră. Lăţimea rîuluî era acum de 3700 metri. Elă era semănată în toate părţile cu insule mai mari şi mai mici, unde cu pădure şi altele fără pădure. Decă nu ar fi fostă luptele cu sălbaticii, ar fi fostă o adevărată plăcere a luneca pe undele marelui rîu prin nisce ţinuturi atâtă de frumoase. De când trecuseră de rîul Ruiki, călătorii noştri avuseră cu indigenii nu mai puţină de 27 lupte. Omenii lui Stanley erau sătuî acuma de atâta hărțuială și de aici înainte ei începură a uri din adenculă inimeî pe sălbaticii, cari într’una îi nelinișteau și-î chinuiau. Ziua de 1 Februaria încă nu fu de locă aspră. Flotila ajunse în apropierea unui felă de tergă. Dintr’odată se îndreptară de aici mai multe canoe încărcate cu sălbatici și încunjurară din tote părțile pe călătorii noștri. Sălbaticii începură a asverli cu toții dardele loră asupra acestora. Când însă Stanley dete poruncă soților săi, ca să puşce asupra loră, ei o luară la fugă pe rîu în josă. Cei alungaţi alarmară cu dobele şi cu cornurile lor de răsboiă totă împrejurimea, şi ceva mai în josă se adunară din nou. Câteva dintre canoe rămăseseră îndărătură flotilei şi o urmăriau pasă cu pasă. întocmai ca ună roiă de albine încunjurară din nou vasele sălbaticiloru pe călătorii noştri, până când puşcăturile acestora le alungară pentru a doua oră. Şi de astădată însă sălbaticii se retraseră numai o bucată de locă în josulă rîuluî, şi apoi erăşî se pregătiră pentru unu nou atacă. Astfelă, luptându-se într’una, înainta espediţia nostră o distanţă destulă de bună. Câtă de mare fu însă spaima călătorului nostru şi a soţilor săi, când se vădură întâmpinaţi la îmbucătura marelui rîu laterală Aruvimi de o flotă duşmană aşa de numărosă şi 15 J alcătuită de nisce canoe/aşarde mari, cum nu mai întâlniseră până acum. După oarecare chibsuială, Stanley dete poruncă, ca vasele sale să se oprescă, să se pună în rendu, să arunce ancorele de bolovani, pe care le aveau, și în chipulă acesta să aștepte pe canibali. In pausa, care urma, călătorulă nostim avu vreme să esamineze puterea dușmanilor. Elă număra cu totulă 54 vase. Unele dintr’aceste vase erau aşa de mari, încâtă aveau până la 80 vâslaşi. Flota acesta întregă se îndrepta acum cu ună sgomotă asurditoru de glasuri omenesc, de dobe şi de cornurî de răsboiă asupra bieţilor călători, cari dispăreau apróape cu totulă faţă cu număroşii loră duşmani. (Va urma.) Cheltuelile plătite în cursulă acestui trimestru atinge cifra de fr. 14,081,699 contra, 30,121,366 în 1885. In aceste cheltuelî intră şi anuităţile datoriei publice îă fr. 16,606,841. Evaluările budgetare pe cele d’intâiu trei luni din 1886 fiind de 31,82,180 franci, și încasările de 44374395 franci, resultă ună sporă de încasări de f1. 12,492,215. Acestă sporă se remarcă la monopolulă tutunuriloră și la căile ferate române. La monopolulă tutunuriloră evaluările fiindă de 4,750,000 și încasările de 11,344,066 franci, plusulă încasăriloră provine din suma de 7,782,856 franci votată de Camere pentru construcțiunî și capitalulă de exploatare ală monopolului. La căile ferate române evaluările fiindă asemenea de 2,750,000 franci, or încasările de 8,400,000, plusulă încasărilor, se datoreşte legei pentru plata transporturilor militare pe mai mulţi ani trecuţi şi alte diferite sume din rămăşiţele trimestrului trecut. Celelalte sporuri mai mărunte provină de la diferite ramuri de venituri, ale căror încasări au trecută peste evaluările budgetare, de unde resultă că veniturile budgetare au fostă bine evaluate. Mulţamita publică. La apelulă meu din Nrulă 271/1885 şi aceloră publicate în Nrulă 55/1886 ală preţuitului (fiară .Gazeta Transilvaniei,“ nisce domni pro stimaţi din Craiova, binevoiră a ne trimite pentru reedificarea şcealei române din Deşiu, cea arsă încă în 20 Noemvre a. tr., însemnata sumă de 300 fi. v. a. care astăziî primindu-se în faptă spre scopulă indicată — autoritatea şcolară prin acesta le aduce marinimoşilor donatori anonimi cea mai ferbinte mulţămită publică în numele instrucțiunei române — poftindu-le din adencură inimiloră nóastre a tuturoră Româniloră deșieni, ca cerinlă se le implineasca binefăcătoriloră noștri ceea ce au dată, însutită. D-Zeulă gințiloră să-i țină și protéga pe domnii Craioveni pentru aceasta faptă nobilă și dâmnă de imitată întru mulţi ani fericiţi! Totodată amintescă că pentru ridicarea scelei la balulă de a 2-a fii de Pasc! au contribuita dd. Ioană Vele şi Gabrielă Manu câte 2 fl., Aug. Munteanu 1 fl. şi Ilie Centea preotă din Chineştî 40 cr., înfrândă 80 fl. 85 cr., or spesele facenda 40 fl. 10 cr., a resultată ună venită curată de 40 fl. 75 cr. v. a. Mai încolo anunţă, că întreprinzătorii măeştri români Ioană Sichişiană şi George Suleanu, cari pentru 980 fl. s’au obligată a face edificiul fiscalei, s’au şi apucată de lucru, şi bine ne-ar fi prinde încă unele ajutoare de vre-o câteva sute de florini atâtă la însăşi clădirea scelei, câtă şi la adjustarea internă a ei, dăcă s’ar mai afla imitatori nobili ca cei de susă amintiţi, să ne ajutore în lipsă şi la timpă. In fine nu potă a nu aminti că poporulă încă a începută a contribui, împreună cu on. şi zeloasa nostră inteligentă locală, şi fiecare din cei 8 colectori a strânsă câte 30 fl. pănă acuma şi ne nutresce speranţa dulce, că în véra aceasta se va putea, cu încordarea tuturoră puteriloră, săvârşi facerea şcoalei, cu atâtă mai vârtosă că activulă protopopă d. Vele, vrea să mai dea câtă de curândă și o petrecere jurnală în pădurea paturilor, cu peasiunea esamenului de vară ală scólei. Dumnedeu să ne ajute și omenii de bine să mai contribue în favoarea scólei! Deşiu, la 10 Iuniu 1886. Petru Mureşianu, senatoră şcolară. Ultime solri. St. Petersburgă, 19 Iunie. — I. Hitrovo, agentă diplomatică ală Rusiei la Cairo, e numită ministru plenipotențiarii la Bucuresti, înlocuindă pe prințulă Urussoff, care merge în aceeași calitate la Bruxelles. Constantinopolu, 19 Iunie. — Cale indirectă. — Sciri din Ianina semnaleaza o răscoala printre başibuzuci în urma suprimărei porţiei lorii de pane. O mare panică domneşte în Ianina. Turcia pare că nu se mai intereseză de situaţiunea Rumeliei şi a Bulgariei. Discursul prinţului se crede că n’a împresionat’o de locu. DIVERSE. Lupta ţarului Rusiei cu unii nihilistu. — Din Livadia se comunică unu incidenței, care dovedeşte sângele rece şi curagială țarului. Intr’o Zri pe când mergea la venetare, se afla la ună momenta dată, faţă în față cu ună omu pe care lă urmărea mai mulți soldaţi şi care avea mânile legate la spate cu o curea. Soldații prin- Zându-lă voiră să l sustragă dinaintea suveranului, der acesta ordonă să stea și întreba: — »Cine e omulă acesta?“ I se respunse că era una șefă nihilista din localitate. — „Deslegați-la câta timpu va fi în presența mea», dise țarula. indată vise ce ela fu deslegatu se aruncă asupra țarului, dar în momentul de a lovi, o mână de feră apucându-lă ila trânti la pământa. Nihilistula se ridică și sări el asupra țarului, care prevezându-i intenția ’la aruncă arăși la pămentă ca pe una copilă. Nihilistula ne mai putenda de osteneala, rămase josu. Atunci țarula apropiindu-se de elu ’la întrebă: „Spune-mî acuma, cari suntu nemulţumirile vóstre, câm ce sunteţi ?« Nihilistulu espuse plângerile camarazilor sei şi motivele cari ’l împingă a ucide pe acela, pe care ei îla consideră ca pe autorula tuturora relelor. Ţarulă, după ce la ascultă cu liniște, adresându-se către ofițeri ie Zise: „Acuma aideţî să mergem la vânătore.“ Anarhistul se pretinde că a murită de loviturile cnutului. Nunta Adeline! Patti. — Despre cununia vestitei cântărețe Adelina Patti cu tenorula Nicolini, .Figaro« din Paris, primesce urmatoarele amănunte de la 29 Maiu . Sâmbătă Adelina Patti a cântatn Albert Hall din Londra înaintea a 20,000 persoane. Lunea urmatoare diva a plecat la castelul său din provincia Wales, dimpreună cu 15 mosafiri, invitați la cununiă. Călătoria de la Londra la Craig y Nos e cam lungă, dar societatea drumului de ferit a puso la disposiţia celebrei artiste vagonulu de care se servesce prinţulă de Walles, astfelu că d. Nicolini şi viitoarea sa soţiă au putută oferi amicilor unu dejunu escelenta într’una salona mişcătoră, înzestrata cu totu confortula regală. Pe strada ce duce dela gară la castelu, stau lângă sate ţărani, lucrătorii carierelor şi copiii lor, salutânda trenulă. înainte ‘de cununia civilă s’a semnată contractulă înaintea d-lui de Trobriant, consulă francesă în Swansea; ca martori au semnată d Frangis Magnard, redactoră-şefă la „Figaro“ şi doctorulă Vintras, medică şefă ală spitalului francesă din Londra. După dorinţa expresă a lui Nicolini căsătoria s’a încheiată fără comunitate de bunuri: ambii soţi au cam aceeaşi avere Diferenţa în favoarea doamnei Patti este că are castelul Craig y Nos și diamante de mare presă. Consulul de Trobriant, ca ofițera civilă, a celebrată cununia civilă în Swansea. După citirea paragrafelor legei, consulula alisă câteva cuvinte amabile, de care doamna Adelina Patti părea mișcată. Mireasa era încântătore în toaleta sa de Crâpe de Chine albastră, plină cu dantele engleze, pe capă cu o pălăriuţă albă, acoperită cu mărgăritare. Astăzi, joi, piuliţele au începută să bubue de cu Ziuă; perla castelului e împodobită cu steaguri, ferestrile cu ghirlande verzî. Cortelură nupţială s’a dusă la biserica din Yniseedwin, unde preotulă a binecuvântată cununia. La altaruîa acestei biserici se vede ună covoră minunată de catifea și mătase, lucrată cu aura,ună dară ală doamnei Patti. După ceremoniă societatea s’a întorsă la castelă, unde serbarea s’a încheiată prin festivităţi strălucite. Bibliografia. Die Stadt Kronstadt und deren Umgebung. (Oraşul Braşovă şi împrejurimea lui) este titlulă unei cărţi apărută de curândă în limba germană de Jose/ W. Filtsch, redactorul Ziarului „Kronstädter Zeitung“. Este o călăuză pentru indigeni şi streini, prevăzută cu două planuri ale Braşovului şi o chartă a împrejurimei oraşului. Cuprinsul cărţii, care e foarte bogată şi amănunţită, provezttă cu instrucţiunile şi explicările necesare, este următorul: I. însemnări practice pentru streini: 1. hoteluri, 2. birturi, 3. cafenele, 4. cofetării, 5. prăvălii, 6. mijloace de comunicaţiune, 7. băi, 8. distracţiuni, 9. autorităţi publice, 10 reuniuni, 11. scrieri şiharte pentru cunoscerea Braşovului şi a ţării Bârsei, 12. echipări pentru escursiuni în munţi, 13. împărţirea timpului. II. Privire istorică. III. Statistică. IV. Descrierea oraşului şi a împrejurimei celei mai apropiate. V. Escursiuni mai mari: 1. Postovarulă, 2. Pasală Timişă (valea Tamina Sinaia.) 3. Petra mare, 4. Petra ciorii (Săcelele, Vechiulă pasă ală Şanţului, mănăstirile Cheia şi Susana), 5. Paia Zizină, 6. Văile Buzăului (Hermană, Preşmeră), 7. Baia Vâlcele (Előpatak, Feldioră), 8. Castelula eroiloră şi Varhegy, 9. Măgura Codlei (Codlea), 10. Castelula Râşnovului şi drumulu pustiu (Râşnovă) 11. Petra Craiului, 12. Pasula Branului (Valea Dâmboviţei), 13. Bucedură (Mănăstirea Ialomiţa. Registru. Planul oraşului Braşova. Acesta carte e lucrată cu mare îngrijire şi tipărită cu multă eleganţă. Călătoruiră streină, ca şi celă indigenă, va găsi în ea instrucţiunile necesare în călătoria sa şi astfel va fi scutită de multele neajunsuri cu care adeseori sunt împreunate călătoriile mai cu seama pentru cei ce nu cunoscă localităţile. Ar fi de dorită ca acăstă călăuză să se traducă şi în limba română pentru călătorii şi turiştii români, cari nu cunoscă limba germană. Preţuia unui esemplară eleganţă legată costă 1 fl. şi să gâsesce la librăriile H. Zeidner în Braşov şi W. Krafft în Sibiiu. 1886. Editură : Iacobit Mureşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu