Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-06-25 / nr. 141

KEI) ACŢIUNE­A ŞI AICII NINTH AŢI IX EA : BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE IN FIECARE DI. Pe unu an fi 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Romania şi străinătate: ANULU XLIX. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. * __________' ANDNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar­­e and 40 fr., pe șase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. Sorlastî nefranoate nu ie primeioS. — Manuipripte nu ne retrămiru. NB 141. Mercuri, Joi 25 Iunie (7 Iulie). 1886. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei“. Cu 1 Iulie 1886 st. v., se va începe iiift non aboniimentA, la care învîţămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Prem­lft Abonamentului: î Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. , r fése ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru r­omânia şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şese „ 20 „ „ uni anii 40 „ Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilor­ de pân’acum li­ se recomande a însemna pe cuponu numerulu fâşiei sub care au primitu „fiarul”. Domnii ce se vor­ abona din nou să binevoesca a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.. Administraţiunea. Braşovu, 24 Iunie 1886. Nu fără mirare se întreba atji mulţi, că are din ce causă afacerile naţionale ale Românilor­ din Bucovina înaintéza aşa de inceta şi greu, după ce la cârmă în Viena se află una guvernă, care urmăresce o direcţiune favorabilă desvoltării naţionalităţilor­ din imperiu, direcţiune cu totul­ opusă aceleia ce o a luat’o guvernulu ungurescă de dincoce de Laita ? Ni s’a dato ocasiune mai de multe ori de a descoperi parte mare din relele de care sufere organismulu naţională ală Românilor­ din Bu­covina. „Revista politică“ din Suceava, care a luată nobila decisiune de a lupta în contra a­­cestora rele, caracteriseză în numerul­ seu din urmă situațiunea actuală a Românilor­ bucovi­neni cu următorele cuvinte: „Noi Românii bucovineni ne-amu luptată până acum prea reu și amu perdutu prea multu terému. Dér ce vorbescu de luptă? Noi adică nu ne­amu luptată de felin, ci amu sverlitu ar­mele și amu cedatu terenulu de voiă bună, fără împotrivire. Noi amu rămasu iubitori de pace, primitori, îngăduitori, blajini, dér toate aceste în­sușiri au fostă ruina noastra. Vrășmașulă a stră­bătută în mijloculă nostru, ne-a storsă de averi, împiedecă progresul ă nostru în cultură şi între­­buinţază în timpulă din urmă în contra nóstru o armă necinstită, precum este calumnia“. Mai este oare de lipsă se esplicămă aceste cuvinte ? Credemă că fie­care semte a loră tristă importanţă pentru românismul­ din Buco­vina, le simte cu atâtă mai vârtos, cu câtă cu puţină deosebire şi noi suferimă de aceleaşi pă­­cate strămoşesci, de aceeaşi persecuţiune, ca fraţii noştri dela Plută şi Siretă. Desnaţionalisarea elementului românescă în Bucovina ne spune „Revista“ a luată nişte di­mensiuni foarte periculoase. Meseriaşii români din oraşe sunt­ aproape cu totul­ stârpiţi. După meseriaşi este starea boeriloră cea mai amenin­ţată. Aproape jumătate din moşiile boeresci au intrată în mâni străine, or partea rămasă în stăpânire românâscă nefiindă liberă de datorii este periculă că și aceasta va trece cu timpuliî în mâni străine. Poporală dela sate n’a putută progresa pentru că nu avea amici adevărați. Administrațiunea a fostă condusă de tendința de germanisare și aceasta e causa că poporală din Bu­covina a rămasa indereta în cultură. „Aceasta tendință trebue să dispară“,­­j'ce „Revista“. Va se­­jică nici astăzi încă ea nu a dispărută! Câtă pentru preoțime ea a servită, (jice „Re­vista“, totdeauna numai ca instrumentă în mânile administațiunei, că n’are ună programă politică propriu şi că în sînulă ei consolidarea şi disci­plina e nimicită de ambiţii, rivalisări şi de inte­rese materiale. Ne spune mai departe „Revista“, că fiindă clasa meseriaşilor­ români aproape stînsă astătiî poporală română din Bucovina se compune numai din trei stări: preoţii, ţăranii şi boerii şi se întreba ce putere naţională înfăţişază aceste trei stări în viaţa politică a ţării ? împărţirea ce o facă confraţii noştri din Suceava nu ni se pare nimerită. Ce se întâmplă cu fii de preoţi şi de ţărani, cari învaţă carte şi nu aparţină nici uneia din clasele de mai sus­? Se formeze ei o clasă deosebită de burgesi?! Ni se pare că aceasta separare a claselor­ nu este nicidecum corespup.tjetoare timpului și sco­pului ce-lă accentueaze „Revista“ cerendă să se cultive și să se propage semnulă de solidaritate națională. In adevăr, boerii români din Buco­­vina formeazá o clasă, pe care noi Românii de aici n’o avem­, dér decá aceastá posițiune­a lor d escepțională îi pune in fruntea țărei nu urmeazá de aici, ca ei să formeze o tabără deosebită, ci aceasta le impune dimpotrivă, datoria de a uni printr’o înțelâptă conducere toate elementele sănă­­toase române ale Bucovinei într’o singură tabără naţională. Numai tabăra boeriloră, ne spună confraţii noştri, este disciplinată, are programă şi condu­cători, însă este mică şi nu poate birui cu guver­nul­, care pretinde mereu jertfe stricăcioase ele­mentului naţională. Ce trebue dor să facă nobilimea din Buco­vina? — După a noastra părere ea trebue să se straduiescă a-şî mări tabăra adunândă sub ste­­gulă românismului pe toți oamenii de bine din sânulă preoțimei şi a cărturarilor­ mireni şi pu­­indu-i în serviciulă causei drepte a poporului țărână. De aceea consemţimă pe deplină cu confraţii noştri bucovineni când­­jică : „Fumurile unora şi indiferentismul­ altora trebue să dispară, pentru ca să ne putem­ apro­pia mai uşoră unii de alţii. Semţămentulă na­ţională trebue trecu­tă şi nutrită şi elementală românescă întărită pe totă locula.“ Când se va face acesta, atunci nu va mai fi între Românii bucovineni decâtă o singură ta­­beră de adevăraţi fii ai naţiunei pătrunşi de a loră săntă chiămare românésca! Pactulu austro-ungara. Se seie, că încheiarea definitivă a pactului austro­­ungaru s’a poticnită la cestiunea petroleului. Camera deputaţilor­ din Viena a facut­ unele modificări în ta­­riful­ vamală şi a votată o taxă vamală de 2 fl. pe petroleu. Guvernul­ austriacă a făcută cunoscută gu­vernului ungurescă modificările făcute de camera depu­­taţilor­, învitându-lă totodată să între în tractări asupra acestoră schimbări şi se facă propuneri asupra moda­­lităţilor­ acestoră tractărî, precum şi asupra timpului pen­tru începerea lor­. Se vede însă că lucrulă nu merge aşa uşoră şi e greu a spune acum, ce sfârşită va lua cestiunea reînoi­­rii pactului. In filele trecute a fostă ministrula Tisza la Viena, pentru ca să raporteze Maiestăţii Sale, încă pănă ce nu părăsesce reşedinţa, în diferite afaceri, cu care ocasiune negreşită că a atinsă şi cestiunea pac­tului. »Pol. Korr.« comunicândă acestea din Pesta, e informată, că guvernul­ ungurescă ia in acăstă privinţă o atitudine aşteptătore, şi speră că se vor­ retrage acele modificări, cari suntă nisce pretenţiunî ce nu se potă primi fără concesiuni reciproce. Numitei foi i se comu­nică categorică din Pesta, că guvernul­ ungurescă con­sideră ca neacceptabilă taxa vamală de doi florini. Intelnirile monarchilor­. De câtvă timpă se vorbesce mereu despre întâlni­rea monarchului nostru Franciscă losifă cu împăratulă germană Wilhelm în Gastein. Scriea acesta nu s’a des­­minţită şi se vorbesce cu siguranţă, că cu acăstă oca­siune voră sosi acolo şi prinţulă Bismarck şi contele Kal­­noky. Se­­jice că aceste întâlniri au o importanţă di­plomatică. Se mai vorbea, că monarchulă nostru se va întâlni şi cu Ţarulă Alexandru III ală Rusiei. ,Bud. Korr.« însă (jice, că în’cercurile cele mai competente nu se scie nimică despre acesta şi că nici nu e pusă in perspectivă o asemenea întelnire. De asemenea se vorbesce, că nici ministrul­ de estenie rusă Giers nu se va întelni cu can­­celarul­ Bismarck, precum se aştepta, şi acesta face să se deducă, că o încordare neaplanată ar fi la mijlocă şi anume, atitudinea din urmă a Rusiei faţă cu Porta şi cu Bulgaria, atitudine, care ameninţă pacea europănă. E vorba acum că­tre Germania şi Austro-Ungaria mai pot s avă acelaşi interesă ca mai nainte de a menţină amiciţia cu Rusia? Acăstă întrebare şi-o pună mulţi politici din Austro-Ungaria şi Germania, orice ună corespondentă din Berlină ală lui »Pester Lloyd«, întâlnirile dela Gastein ne voră da oarecare lumină atâtă în acăstă privinţă, câtă şi asupra viitoarelor­ stări de lucruri. Starea scólelor­ medii în Ungaria. Asupra stărilor­ din numeroase scóle medii din Ungaria, „Allgemeine Korrespondenz“ pu­blică ună raportă, cum spune ea, din istora foarte competentă, în care se­­jice. Consiliatul­ de secţiune în ministerul­ instrucţiunii Dr. Klamarik a făcută în anul­ trecută o călătorie mai lungă de inspecţiune, pentru ca să inspecteze scólele medii ale statului, precum şi scólele confesionale şi co­munale. Resultatulă e tristă. O neglijenţă înspăimăntă­­tore în mânuarea materiei de învăţămăntă s’a dovedită în scóle. In cele mai multe institute de învâţământă este întocmirea atâtă de defectuosa şi rea, încâtă tractarea temeinică a materiei de învăţămăntă şi aplicarea regule­­lor­ pedagogice generale la instrucţiune este curată cu neputinţă. In multe locuri se află edificiile şcolare într’o atâtă de deplorabilă stare, încâtă sănătatea, ba chiară siguranţa personală a şcolarilor, e multă ameninţată. Afară de aceste defecte, consiliatul­ de secţiune Klama­rik a observat, cu mare indignaţiune, că puterile de în­­văţămăntă (profesorii) nu pot­ corespunde nici celor­ mai modeste pretenţiunî; în multe locuri educaţiunea ti­nerimii este încredinţată unoră omeni, cari deşi suntă diplomaţi nu suntă stăpâni pe obiectele loră şi cari din acăstă causă suntă o adevărată plagă a sculelor­ medii. Consiliatulă de secţiune s’a întorsă din călătoria sa nu­mai acum câteva zile în capitală şi raportură, ce-lă va presenta în curendă ministrului Trefort, va fi ună tristă actă de acusaţiune. Scotem­ aceste date ruşinătăre din isvorulă celă mai competentă şi comunicămă, că consi­liatulă de secţiune va cere înlăturarea său pensionarea a o sută de profesori aproape. Ca contrastă imbucură­­toră ală acestoră stări istorisite aci totuşi putemă anunţa, că se află în ţără şi scele medii, care nu numai suntă o podoba a patriei, ci potă servi ca modele şi streinătăţii. SOIRILE DILEI. Cum se prădăză banii statului? La acăstă între­bare răspunde ună ore­care Spitzer David în »Ellenzék«, împărtăşindă următorulă casă: Ministrulu instrucţiunii publice a concesă, ca în comuna Şeica mare să se în­fiinţeze o scóala de stată. Inţelegăndă acesta evreulă Moise Kappel din Hedică, s’a rugată de guvernă, ca să-i cumpere spre scopulă acesta casa sa din Şeica mare. De observată este, că casa evreului este o casă rea, nesănătosă şi umedă, care spre a se pută folosi cere o reparaţiă de 1500 fl. v. a. Nu este casa evreului aco­modată pentru şcóala nici de aceea, căci se află într’ună locu foarte apătosă, aşa că în timpă de plaiaj copiii ar trebui trecuţi cu luntrea la şcóala de stată. Evreulă nu vtia cum să se scape de acăstă uriciosă casă și mai

Next