Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-07-01 / nr. 145

BEI» ACŢIUNE­A ŞI AICHIMNTRA­ţ K­MCA ! BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe ună ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. AN­ULU XLIX. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Scrisorî nefrancate nu ie primeiou. — ■anuiorlpta nu se retrimita. 145. Luni, Marţi 1 (13) Iulie. 1886. Nou abonamentu la v Gazeta Transilvaniei Cu I Iulie 1886 st. v., se va începe unft nou abonam­eirttt, la care invitam­ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Preţulfi Abonamentului:­­ Pentru Austro-I­ngai’ia: pe trei luni 3 fl. ,, şase ,, 0 ,, „ unu anü 12 „ Pentr­u­ România şi străinătate: pe trei lun! 10 franci „ şase „ 20 ,, „ unu anü 40 „ Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandata poştale. Abonaţilor­ de păn’acum li­­ se recomandă a însemna pe cupona numeralu fâşiei sub care au primiţii diarulii. Domnii ce se vor­ abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. Administraţiunea. Braşovu, 30 Iunie 1886. De unii timp, încoce presa europeana se o­­cupă mai mult­ decât­ altădată de Rusia şi de planurile ei. Semnă că diplomaţia rusască des­­volltă în aceste momente o activitate mai mare decât­ s’ar potrivi cu pretinsele „intenţiunii paci­­nice“ ale puterilor ei europene. Pentru ca lumea politică să aibă materia de viuă disensiune şi în decursula feriiloră, ca­­binetul­ rusescu a începută acţiunea sa, făcândă cunoscută puteriloră, că portulă Batum de pe ţărmulă sudică ală mărei Negre încetază de a mai fi ună portă francă. Batumulă este singurulă portă, care mai ţinea deschisă calea comercială dela Constanti­­nopolă prin marea Negru spre Persia. La con­­gresulă din Berlină în 1878 acestă portă a fostă cedată Rusiei şi totdeodată a fostă decla­rată de portă-francă mai alesă în urma stăruin­­ţelor­ Angliei. Scopulă acestoră stăruinţe a fostă de a sprijini comercială turcescă şi a ţină des­chisă şi pentru comercială englesă acea c­ale, mai departe de-a evita ca nu cumva Batumulă tre­­cândă în mâinile Rusiei să devină ală doilea poftă de resboiu în contra Constantinopolului. Acuma Rusia vine şi în contra articulului 59 ală tractatului din Berlină desfiinţăză porto­­franculă Batumului fără învoirea Angliei şi a ce­lorlalte puteri. Acesta este ună răspunsă la căl­carea tractatului din Berlină de cătră prinţulă Alexandru ală Bulgariei şi la sprijinul a­ce­­ l’a dată Anglia în contra voinţii Rusiei. Dar este mai multă, este cum se esprimă mai toate foile mari europene ună semnă, că Rusia vrea să încapă o acţiune serioasa în Orientă. Foile rusesci ac­­centueaza mereu, că a sosită momentulă de ac­ţiune pentru Rusia şi că trebue să intervină ener­gică în Bulgaria pentru apărarea intereselor­ ru­sesci. Momentulă a fostă bine alesă din partea Rusiei spre a viola tractatură din Berlin denun­­ţândă art. 59 privitoră la Batum. Englesii toc­mai acum sunt f­oarte ocupaţi cu luptele dintre liberali şi conservatori din causa bilului irlan­­desă şi nu se scie decâ în puţine zi­le nu va veni ună altă ministeră la cârmă. Cu toate astea se asigură, că ministrulă afacerilor­ streine ală Mărei Britanii pregătesce o protestare energică în contra desființării portof­ran cului Batum. Interesantă e că guvernulă rusescă neagă că o violată tractatură din Berlină, deoarece ar­­ticolulă respectivă cuprinde „numai o liberă şi spontaneă declarare a împăratului Rusiei“, care se poate retrage acum, după ce în urma unei es­perienţe de optă ani s’a constatată, că acestă forţă nu mai formază ună punctă de mijlocire a comerciului dintre Europa şi Persia şi că este în interesul­ oraşului însuşi şi a întregului ţi­nută ca să se desfiinţeze portofranculă. De sigură că Anglia nu consimte cu aceste esplicări şi e întrebarea dece vară consimţi celelalte puteri. Germania se pare că a fostă mai nainte informată despre intenţiunea Rusiei. Acesta însă nu schimbă nimică din încordarea ce s’a produsă între Londra şi Petersburg, care poate­­avea grave urmări cu privire la complica­­ţiunile orientale. De un timp încoace se vorbesce mereu de con­centrări de trupe în Basarabia, se susţine că a sosită la Chişineu şi cavaleriă din garda impe­rială rusască şi alte de aceste. Acum se col­­porteaza scrrea, că Rusia ar tracta cu guvernulă română pentru o eventuală trecere a trupelor­ rusesc! prin Româniă. Ce va fi adevărată din aceste faime nu se poate sei, dar puse în legătură cu pornirile cabinetului rusescă ele suntă de natură a deştepta îngrijiri. La acestea se mai adaugă şi scirile despre nouă întâlniri între monarchii şi miniştrii con­ducători ai celor­ trei împărăţii. Aceste întâl­niri nu prevestescă în nici ună casă pacea, căci deca ară sta lucrurile aşa bine, ce nevoie ar fi de atâtea conferinţe şi întrevederi. Foarte sem­nificativă este, că după asigurările mai multora în Rusia domnesce credinţa generală, că în anul­ acesta va isbucni marele răsboi­, Rusia şi Anglia. O corespondenţă din Petersburg!! cătră »Pol. Corr« comunică, că în cercurile competente d’acolo inspiră oarecare îngrijiri seriose posibilitatea ocupării Badacsa­­nului (in Turchestana, canalulă Kunduzu) de cătră Englezi. In timpul­ din urmă s’au ţinută în capitala Rusiei repetite consultări asupra acestei afaceri şi cu­­noscutulă călătoră, colonelul­ Przewalsky, care cercetă lâ Asia centrală, va merge la Petersburgă, ca să’şi dea pă­rerea despre acesta. Organul­ oficiose ală administra­­ţiunei supreme a Caucasului, „Kavkas1, a publicată de curândă o emanaţiune oficiosă, în care se accentueză deosebită desavantagele, ce ară urma pentru comerţulă rusă dintr’ună asemenea pasă ală Angliei. Grele imputări îi face Rusiei şi Anglia din causa Ratumului, ală cărui portobrancă desfiinţându-lă Rusia, în contra tractatului din Berlină, relaţiunile acestoră două puteri se vor­ răci de fată. La congresulă din Berlină, lucrulă ajunsese la cuţită între Anglia şi Rusia, şi numai după ce a declarată Rusia, că Batumulă va fi portofrancă, s’a mai domolită Anglia. E temere, că de va ajunge Salisbury la putere, ceea ce e probabilă în urma resultatului alegerilor­, nefavorabile lui Gladstone, cu greu se va pute înlătura o ciocnire între Anglia şi Rusia. _________ | Incăerări între Turci şi Bulgari. Seicî din Salonică anunţă, că s’au întâmplată încă­­erărî între bande bulgare şi trupe turcesci. In Macedo­nia agenţi bulgari cutrieră ţara şi împrăştie proclama­­ţiunî, care provoca poporulă la revoltă. Afară de acés­ta se ivescă bande înarmate, ce vină din Bulgaria şi din Rumelia estică, şi abia înprăştiate de trupele tur­cesc!, se adunară din nou şi se întărescă. Una din aceste bande, de vr’o patrudecî de omeni, a avută la Kossovo o seriosă încăerare cu trupele turcesci. O altă bandă cam totă de aceeaşi tăriă s’a ivită în districtulă Tikfes. Mai mulţi membri d’ai acestoră bande au fostă făcuţi prisonieri şi esportaţî la Salonică, unde voră fi judecaţi de tribunalulă de răsboiă turcescă. S’au găsită la ei proclamațiuni revoluționare d’ale comitetelor­ agitatore bulgare. Din spusele celor­ prinşi reese, că ei suntă soldați concediați din miliția bulgară și ostrumeliotă- Bandele suntă bine înarmate și echipate. Urmările resboiului vamal­. Cu multă sinceritate*caracteriseaza unii articulii alei­­ziarului „Egyetértés“ din Pesta, care este cehi mai lăţită dintre toate foile magh­are, situa­­țiunea creată dincoace şi dincolo prin ruperea negocierilor, pentru încheierea convenţiunei co­merciale între monarchia noastră şi România. După ce arată mai întâiă că guvernulă ro­mână se poate celă puțină apăra cu aceea, că a cedată und cereri a opiniunei publice din Ro­mânia, și dupăce declară că guvernulă ungu­­rescă nu poate avea pentru sine o asemenea apă­rare „Egyetértés“ urmeaza astfeliu: »La noi nici ună omă cu mintea sănătosă n’a ce­rută şi n’a putută să cără ca negociările să aibă ună asemenea resultată. Erau câţiva agricultori, cari căutau câştigurile loră în rămuri agrare, şi mai erau şi de aceia, cari cu plăcere ar fi oprită intrarea cerealelor­ române, căci credău că prea mare concurenţă facă Românii agri­­culturei noastre. Din Transilvania însă ne soseau necurmată glasuri dojenitoare. Gamerile comerciale, societăţile şi particularii desă de vreme ne spuneau, că noi nu câştigămă nimică décá vomă esclude din ţară productele primei române, dér vomă perde nespusă de multă décá şi ei ne voră esclude industria nostră. Şi în astfelă de împrejurări nouă ni se impunea ca se facemă cele mai mari şi mai largi concesiuni Românilor­. Mica nostră industriă, care se poate esporta se gă­­sesce numai în ţinuturile dela miatră-di-răsărită ale ţărei (Transilvania) şi piaţa ei e numai România! Ţesăturile, postavurile şi straiele din Braşov, toate se esportau în România. Micii meseriaşi săcui, cismari, pălărieri, cojo­cari, necurmată se duceau cu marfă în România şi bună vendare făcău acolo. Aveamă şi vre-o câteva fabrici, cari esportau în România sticlăriă şi ferăriă. Acum toate aceste sunt­ ameninţate cu cădere. Nouă părţi din Tece se consumau din aceste mărfuri în Ro­mânia, acum aceasta piaţă e perdută. Astăzi diarele a­­ducă o serie, că marea fabrică dela Sânt-Craiu (Odorheiu) trebue să înceteze cu fabricaţiunea şi mai multe sute de muncitori au să rămână fără muncă, deci nu se vor­ lua grabnice măsuri de a veni în ajutorul­ fabricei. Ministrulă de comerciu a convocată la timpulă său o conferinţă spre a se sfătui asupra mijloacelor­ de aju­toră. Atunci s’a esprimată convingerea, că trebue să găsimă pieţe nouă, căci altfelă industriaşii nu pot­ esista şi în curend o vară începe să emigreze în numără con­siderabilă. A­­­ice e uşoră, del a face e mai greu. Nu atârnă numai dela noi găsirea pieţelor­, ci şi dela aceia pe cari voimă să-i facemă cumpărătorii noştri. Şi dăcă cu putinţă ar fi fostă să găsimă pieţe nouă, le-amă fi găsită şi pănă acum De aceea in acésta privinţă nu trebue să ne facemă ilusiunî, ci din contră, trebue să ne tememă că industriaşii transilvăneni voră cade şi cei căciuţî împreună cu calfele loră voră lua lumea în capă şi’sî voră căuta o nouă patriă în România spre a se putè hrăni. Din toate acestea agricultorală ungură n’are nici ună folosă. Grâulu şi vitele din România nici pănă acum nu i-au făcută o concurenţă simţitóare şi nici d’aci înainte prin închiderea graniţelor, preţurile la noi nu se vor­ urca, căci arendă trebuinţe de asemenea articole, trebue să deschidemă în alte părţi hotarele nóastre. încă nu apucase să espire convenţia cu România şi amă şi înfiinţată o lege, că porumbulă, grâulă etc. se poatu întră la noi scutită de vamă din Serbia şi Bulgaria. A trebuită să facemă acestoră ţări favoruri, fără ca să avemă ună contra-serviciu din partea loră. Viena și Austria la toate aceste stări de lucruri suntă prea puțină interesate, în totă casulă mai puțină decâtă Ungaria. Cei din Viena privescă rîijendă cum are să apuie mica nostră industrie, pentru ca să ne poata monopolisa cu desăvârşire Ei nu voră face ni­mică ca să înceteze aceste stări şi să pue capătă răsboiului vamală păgubitoră pentru ambele părţi; or guvernulă nostru se pare a se mulţămi cu sfatură ca in­dustriaşii noştri să-şi caute nouă pieţe; acestă sfată insă nu ne va face mai înţelepţi."

Next