Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-07-01 / nr. 145
BEI» ACŢIUNEA ŞI AICHIMNTRAţ KMCA ! BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe ună ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLIX. ANUNCIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Scrisorî nefrancate nu ie primeiou. — ■anuiorlpta nu se retrimita. 145. Luni, Marţi 1 (13) Iulie. 1886. Nou abonamentu la v Gazeta Transilvaniei Cu I Iulie 1886 st. v., se va începe unft nou abonameirttt, la care invitam pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Preţulfi Abonamentului: Pentru Austro-Ingai’ia: pe trei luni 3 fl. ,, şase ,, 0 ,, „ unu anü 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei lun! 10 franci „ şase „ 20 ,, „ unu anü 40 „ Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandata poştale. Abonaţilor de păn’acum li se recomandă a însemna pe cupona numeralu fâşiei sub care au primiţii diarulii. Domnii ce se vor abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. Administraţiunea. Braşovu, 30 Iunie 1886. De unii timp, încoce presa europeana se ocupă mai mult decât altădată de Rusia şi de planurile ei. Semnă că diplomaţia rusască desvolltă în aceste momente o activitate mai mare decât s’ar potrivi cu pretinsele „intenţiunii pacinice“ ale puterilor ei europene. Pentru ca lumea politică să aibă materia de viuă disensiune şi în decursula feriiloră, cabinetul rusescu a începută acţiunea sa, făcândă cunoscută puteriloră, că portulă Batum de pe ţărmulă sudică ală mărei Negre încetază de a mai fi ună portă francă. Batumulă este singurulă portă, care mai ţinea deschisă calea comercială dela Constantinopolă prin marea Negru spre Persia. La congresulă din Berlină în 1878 acestă portă a fostă cedată Rusiei şi totdeodată a fostă declarată de portă-francă mai alesă în urma stăruinţelor Angliei. Scopulă acestoră stăruinţe a fostă de a sprijini comercială turcescă şi a ţină deschisă şi pentru comercială englesă acea cale, mai departe de-a evita ca nu cumva Batumulă trecândă în mâinile Rusiei să devină ală doilea poftă de resboiu în contra Constantinopolului. Acuma Rusia vine şi în contra articulului 59 ală tractatului din Berlină desfiinţăză portofranculă Batumului fără învoirea Angliei şi a celorlalte puteri. Acesta este ună răspunsă la călcarea tractatului din Berlină de cătră prinţulă Alexandru ală Bulgariei şi la sprijinul ace l’a dată Anglia în contra voinţii Rusiei. Dar este mai multă, este cum se esprimă mai toate foile mari europene ună semnă, că Rusia vrea să încapă o acţiune serioasa în Orientă. Foile rusesci accentueaza mereu, că a sosită momentulă de acţiune pentru Rusia şi că trebue să intervină energică în Bulgaria pentru apărarea intereselor rusesci. Momentulă a fostă bine alesă din partea Rusiei spre a viola tractatură din Berlin denunţândă art. 59 privitoră la Batum. Englesii tocmai acum sunt foarte ocupaţi cu luptele dintre liberali şi conservatori din causa bilului irlandesă şi nu se scie decâ în puţine zile nu va veni ună altă ministeră la cârmă. Cu toate astea se asigură, că ministrulă afacerilor streine ală Mărei Britanii pregătesce o protestare energică în contra desființării portofran cului Batum. Interesantă e că guvernulă rusescă neagă că o violată tractatură din Berlină, deoarece articolulă respectivă cuprinde „numai o liberă şi spontaneă declarare a împăratului Rusiei“, care se poate retrage acum, după ce în urma unei esperienţe de optă ani s’a constatată, că acestă forţă nu mai formază ună punctă de mijlocire a comerciului dintre Europa şi Persia şi că este în interesul oraşului însuşi şi a întregului ţinută ca să se desfiinţeze portofranculă. De sigură că Anglia nu consimte cu aceste esplicări şi e întrebarea dece vară consimţi celelalte puteri. Germania se pare că a fostă mai nainte informată despre intenţiunea Rusiei. Acesta însă nu schimbă nimică din încordarea ce s’a produsă între Londra şi Petersburg, care poateavea grave urmări cu privire la complicaţiunile orientale. De un timp încoace se vorbesce mereu de concentrări de trupe în Basarabia, se susţine că a sosită la Chişineu şi cavaleriă din garda imperială rusască şi alte de aceste. Acum se colporteaza scrrea, că Rusia ar tracta cu guvernulă română pentru o eventuală trecere a trupelor rusesc! prin Româniă. Ce va fi adevărată din aceste faime nu se poate sei, dar puse în legătură cu pornirile cabinetului rusescă ele suntă de natură a deştepta îngrijiri. La acestea se mai adaugă şi scirile despre nouă întâlniri între monarchii şi miniştrii conducători ai celor trei împărăţii. Aceste întâlniri nu prevestescă în nici ună casă pacea, căci deca ară sta lucrurile aşa bine, ce nevoie ar fi de atâtea conferinţe şi întrevederi. Foarte semnificativă este, că după asigurările mai multora în Rusia domnesce credinţa generală, că în anul acesta va isbucni marele răsboi, Rusia şi Anglia. O corespondenţă din Petersburg!! cătră »Pol. Corr« comunică, că în cercurile competente d’acolo inspiră oarecare îngrijiri seriose posibilitatea ocupării Badacsanului (in Turchestana, canalulă Kunduzu) de cătră Englezi. In timpul din urmă s’au ţinută în capitala Rusiei repetite consultări asupra acestei afaceri şi cunoscutulă călătoră, colonelul Przewalsky, care cercetă lâ Asia centrală, va merge la Petersburgă, ca să’şi dea părerea despre acesta. Organul oficiose ală administraţiunei supreme a Caucasului, „Kavkas1, a publicată de curândă o emanaţiune oficiosă, în care se accentueză deosebită desavantagele, ce ară urma pentru comerţulă rusă dintr’ună asemenea pasă ală Angliei. Grele imputări îi face Rusiei şi Anglia din causa Ratumului, ală cărui portobrancă desfiinţându-lă Rusia, în contra tractatului din Berlină, relaţiunile acestoră două puteri se vor răci de fată. La congresulă din Berlină, lucrulă ajunsese la cuţită între Anglia şi Rusia, şi numai după ce a declarată Rusia, că Batumulă va fi portofrancă, s’a mai domolită Anglia. E temere, că de va ajunge Salisbury la putere, ceea ce e probabilă în urma resultatului alegerilor, nefavorabile lui Gladstone, cu greu se va pute înlătura o ciocnire între Anglia şi Rusia. _________ | Incăerări între Turci şi Bulgari. Seicî din Salonică anunţă, că s’au întâmplată încăerărî între bande bulgare şi trupe turcesci. In Macedonia agenţi bulgari cutrieră ţara şi împrăştie proclamaţiunî, care provoca poporulă la revoltă. Afară de acésta se ivescă bande înarmate, ce vină din Bulgaria şi din Rumelia estică, şi abia înprăştiate de trupele turcesc!, se adunară din nou şi se întărescă. Una din aceste bande, de vr’o patrudecî de omeni, a avută la Kossovo o seriosă încăerare cu trupele turcesci. O altă bandă cam totă de aceeaşi tăriă s’a ivită în districtulă Tikfes. Mai mulţi membri d’ai acestoră bande au fostă făcuţi prisonieri şi esportaţî la Salonică, unde voră fi judecaţi de tribunalulă de răsboiă turcescă. S’au găsită la ei proclamațiuni revoluționare d’ale comitetelor agitatore bulgare. Din spusele celor prinşi reese, că ei suntă soldați concediați din miliția bulgară și ostrumeliotă- Bandele suntă bine înarmate și echipate. Urmările resboiului vamal. Cu multă sinceritate*caracteriseaza unii articulii aleiziarului „Egyetértés“ din Pesta, care este cehi mai lăţită dintre toate foile maghare, situațiunea creată dincoace şi dincolo prin ruperea negocierilor, pentru încheierea convenţiunei comerciale între monarchia noastră şi România. După ce arată mai întâiă că guvernulă română se poate celă puțină apăra cu aceea, că a cedată und cereri a opiniunei publice din România, și dupăce declară că guvernulă ungurescă nu poate avea pentru sine o asemenea apărare „Egyetértés“ urmeaza astfeliu: »La noi nici ună omă cu mintea sănătosă n’a cerută şi n’a putută să cără ca negociările să aibă ună asemenea resultată. Erau câţiva agricultori, cari căutau câştigurile loră în rămuri agrare, şi mai erau şi de aceia, cari cu plăcere ar fi oprită intrarea cerealelor române, căci credău că prea mare concurenţă facă Românii agriculturei noastre. Din Transilvania însă ne soseau necurmată glasuri dojenitoare. Gamerile comerciale, societăţile şi particularii desă de vreme ne spuneau, că noi nu câştigămă nimică décá vomă esclude din ţară productele primei române, dér vomă perde nespusă de multă décá şi ei ne voră esclude industria nostră. Şi în astfelă de împrejurări nouă ni se impunea ca se facemă cele mai mari şi mai largi concesiuni Românilor. Mica nostră industriă, care se poate esporta se găsesce numai în ţinuturile dela miatră-di-răsărită ale ţărei (Transilvania) şi piaţa ei e numai România! Ţesăturile, postavurile şi straiele din Braşov, toate se esportau în România. Micii meseriaşi săcui, cismari, pălărieri, cojocari, necurmată se duceau cu marfă în România şi bună vendare făcău acolo. Aveamă şi vre-o câteva fabrici, cari esportau în România sticlăriă şi ferăriă. Acum toate aceste sunt ameninţate cu cădere. Nouă părţi din Tece se consumau din aceste mărfuri în România, acum aceasta piaţă e perdută. Astăzi diarele aducă o serie, că marea fabrică dela Sânt-Craiu (Odorheiu) trebue să înceteze cu fabricaţiunea şi mai multe sute de muncitori au să rămână fără muncă, deci nu se vor lua grabnice măsuri de a veni în ajutorul fabricei. Ministrulă de comerciu a convocată la timpulă său o conferinţă spre a se sfătui asupra mijloacelor de ajutoră. Atunci s’a esprimată convingerea, că trebue să găsimă pieţe nouă, căci altfelă industriaşii nu pot esista şi în curend o vară începe să emigreze în numără considerabilă. Aice e uşoră, del a face e mai greu. Nu atârnă numai dela noi găsirea pieţelor, ci şi dela aceia pe cari voimă să-i facemă cumpărătorii noştri. Şi dăcă cu putinţă ar fi fostă să găsimă pieţe nouă, le-amă fi găsită şi pănă acum De aceea in acésta privinţă nu trebue să ne facemă ilusiunî, ci din contră, trebue să ne tememă că industriaşii transilvăneni voră cade şi cei căciuţî împreună cu calfele loră voră lua lumea în capă şi’sî voră căuta o nouă patriă în România spre a se putè hrăni. Din toate acestea agricultorală ungură n’are nici ună folosă. Grâulu şi vitele din România nici pănă acum nu i-au făcută o concurenţă simţitóare şi nici d’aci înainte prin închiderea graniţelor, preţurile la noi nu se vor urca, căci arendă trebuinţe de asemenea articole, trebue să deschidemă în alte părţi hotarele nóastre. încă nu apucase să espire convenţia cu România şi amă şi înfiinţată o lege, că porumbulă, grâulă etc. se poatu întră la noi scutită de vamă din Serbia şi Bulgaria. A trebuită să facemă acestoră ţări favoruri, fără ca să avemă ună contra-serviciu din partea loră. Viena și Austria la toate aceste stări de lucruri suntă prea puțină interesate, în totă casulă mai puțină decâtă Ungaria. Cei din Viena privescă rîijendă cum are să apuie mica nostră industrie, pentru ca să ne poata monopolisa cu desăvârşire Ei nu voră face nimică ca să înceteze aceste stări şi să pue capătă răsboiului vamală păgubitoră pentru ambele părţi; or guvernulă nostru se pare a se mulţămi cu sfatură ca industriaşii noştri să-şi caute nouă pieţe; acestă sfată insă nu ne va face mai înţelepţi."