Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-07-22 / nr. 163
Nr. 163. Apelă mii la inteliginţa bisericeasca şi mirena a comitatului Sălagiu şi giura, la patriotismul Protei şi preotului localii, şi sunte nui siguri, că ruşine nu vomă păţi M. O D. Petru Roşea, Irodiona Labo, Davida Popa şi alţii isă cu multa mai buni Români decâta sé nu-şî lumineze poporenii, că ei şi pruncuţii lor, în »Kisdedovda-ulu« maghiarii nu au ce căuta, după ce acolo limba propunerii, fiinda cea maghiară bâiatula de Româna în o astfel de şcolă nepricepută, apoi calvină şi reformată, numai şi-ar schimba limba şi arhuita şi puţinula ce-au învăţată acasă; le vom a spune, că nici pentru părinţi, nici pentru prunci acea şcoliţă nici una bine nu le poate aduce; şi că deci băieţii pănă la ala 7-lea ana, avenda lipsă de a se întări şi cresce, nici sănătăţii trupului, nici celei a sufletului nu să cere ca să scie sdrobi ceva din: Vörösmarty. Petöfi şi alţi idoli străini geniului români. Aşa să fiu! Aticii. Turburări socialiste în Olanda. O întâmplare neînsemnată a aprinso în Amsterdam focule fanatismului socialiştilor. Flegmaticii locuitori ai Olandei au fost aduşi acolo, ca să lupte sub stăgură roşu îndăretura baricadelor. S'a vărsata multă sânge în Amsterdam până în cele din urmă mișcarea a fostă potolită de forța armătă. Eră istoricula ei. Intr’o stradă situată în suburbiula lordana, o cătă de omeni petrecea Dumineca trecută, jucânda una fele de joch numita de cătră olandesî P a i ngtrek k en. Acesta jocii însă din causă că conţine Intr’ensule o crudă torturare de animale, nu mai este permisă de mai multa timpa Poliţia, care voia tocmai să oprăscă acela joca, întâmpină resistenţa; ea reuşi însă ca să împrăştie pe turburători şi nóaptea de Duminecă spre Luni trecu în linişte. Dar Luni spre sără, conflictele dintre popora şi poliţie să reînoiră. Poporul ridică baricade, trupele fură consemnate şi trimise contra turburătorilor. Aceştia nu se supuserâ nici în faţa armatei, care apoi dădu focii. Din momentula acela, o luptă ucigatoare se încinse şi ea se întinse peste o parte însemnată a oraşului. Diminaţa 14 morţi şi 76 răniţi au fosta găsiţi şi totuşi turburarea n’a încetată încă. Lucrul e limpede. Intercjicerea unui joea populara, care se pare a fi fosta pricina acestora lupte, n’ar fi avuta consecinţe atâta de grave, dacă massele n’ar fi fosta agitate de mai înainte Se pete admite că mişcările socialiste din Belgia au influenţată multa micule regata vecina, mai cu seama că aceste două ţări, cari pănă la 1830 erau sub aceeaşi coronă, se află întro egală situaţiune socială şi politică. Constituţia olandesă e mai aceeaşi cu cea belgiană şi dreptulă de vota e de asemenea forte mărginita, deoarece eschide mulţimea poporului dela alegeri din causa marelui censii ce se cere. Olanda are peste 4 milioane locuitori şi dintr’aceştia numai 120,000 sunt alegători, cari trimită in cameră 86 deputaţi. Poporul, muncitorii n’are nici o representaţiune parlamentară. Defectula acestei stări a şi fostă recunoscuta şi Camera în răspunsul ei la mesagiulă tronului a votata o adresă în care esprimă dorinţa ca constituţia să fiă modificată în sensula ca dreptul de vota să fiă mai lărgită. Pentru Olanda, care stă multă mai bine decâta Belgia în ceea ce privesce clasa muncitoare, să poata admite, că cererea pentru lărgirea dreptului de vota este o cerere de căpetenie a socialiştilor, şi dăcă acăsta cerere, va fi împlinită mişcarea socialiştilor o va perde din caracterula ei periculosâ. Se telegrafiază din Amsterdam cu data 30 iuliu. Asără n’a fostă nici o turburare în suburbia la Ioriana. Vr’o 200 de soldaţi de marină ţinea ocupatâ mica biserică din piaţa Noorder. însuşi poporulă aruncă totă vina asupra agitatorilor socialişti. (Karula socialistă „Recht voor Allen1, (Dreptate pentru toţi.) porta una limbagiu forte violenta şi se vinde cu sutele pe strade. Fortunifi, unulă din capii socialişti, a fostă arestată.« Mâne 25 cadavre, victime ale ultimelor turburări, vora fi înmormântate. Se crede că turburări se vora face cu acesta prilegiu şi de aceea s’au luată măsuri energice. Deposita de mostre de export în Geneva. Camera de comerţa şi industriă din Braşova comunică prin acăsta cercurilor interesate, că cetăţenula austriaca Lorenzo Mondini din Ala, cunoscuta deja de mai multa de 11 ani, parte ca conducătora la însemnate case de speziţiune, parte activă independentă in Italia, or actualmente locuitora în Geneva a deschisa în Palazzo Balbi din Geneva ună deposita de mostre d’ale articolelorti de esporta cele mai curente şi mai importante pentru pieţa de acolo şi relaţiunile ei transmarine. Ţinându sămă de însemnătatea cea mare a Genevei pentru târgul, spaniola şi sudamericana, industriaşii austro-ungari ar putea trimite în acesta deposita mostre, fiind esenţiale avantaje. Ce privesce mostrele, e perspectivă că vora găsi o însemnată piaţă, sub condiţiuni corăspunctătore, următorele articole: mărfuri de porcelana şi de iută, de sticlă, marchităriă şi aşa numite articole de Viena, mobile din lemna încovoiata, hârtiă de tota felula, anume hârliă de scrisa şi de ţigară, instrumente de agricultură din ferii şi lemna, cuţităriă, casse sigure contra incendiului, făină ungară. Ardă-te focula străina De ţî-aşi face apa’n vina Tată nu ţi face voia deplina, De ţi-aşî face apa’n bere Nu-ţi potu face pe plăcere; Că străinu-i ca şi spinulu Ii amara ca şi pelinulO, De li purta totu în spate Când li pune josu, te bate. Cucuie ou până sură De ce cânţi la noi pe şură, Dar ţi-i feme, ori ţi-i sete Sea ţi-i dorit de codru verde? De ţi-i feme să-ţi dau grâu, De ţi-i sete să-fi dau vina; Nu mi i fome nu mi-i sete Nici mi i doru de codru verde Ci mi-i dorit de tera mea C’amu lasaturii mândre’n ia, Una în dealu ca ş’una paharu Alta’n vale ca şi-o flore, Una în capulu satului Mi-i punerea capului. * * * Peteluţă’n colopaşO Drăguţu mi-i dusu la Blaşiu, Nu s’o dusă să nu mai vie, Că s’a dusu să’nveţe-a scrie; A scrie şî-a învăţa Dec’a vini m’a lua ; * * * De-oi vedea, că nu mă ia: M’oiu duce din josu de moră Ș’oiu lua nisipa în polă, Ș’oiu da badii^să moră; Ori să moră, ori se peia Seu pe mine să mă iéie. Maghieranii cu măciuție Spune-i bădiții să vie, Spune-i că de n’a veni Tare l’oiu afurisi, M’oi ruga la sfântul sere Se la usce de pe picioare, Și se moră, cum nu moare Nici omu, nici sburătore; M’oiu ruga la sfânta lună Se nu-i déieJiuă bună. Să te bată, bade, bată țiua de mâni și d’alaltă, Să te bată vânturile Ca pe mine gândurile. ■» ** Cântă puiula cucului Süsü în vârfula nucului, Mai în josu la crengurele Cântă două păsărele, Mai în josu la rădăcină Cânt’ o pasăre străină, Pe cum mi-e şi-a mea inimă, Cucu cântă, frunda pică, Inima mi se despică, De-ar cânta şi pupăza Mi s’ar rupe inima. Fruntjă verde ca nalba Rău m’a blăstămat el maica, Nu sciu’n risu ori în adinsu Că de mini tare s’a prinsu, Nu sciu’n glumă ori in şagă Că de mini tare se legă, Nu sciu, pentr’ale mele rele Ori pentru-a maici greşele, Nu sciu pentr’ale mele fapte Scu pentru-a maicii păcate, A pusu mâna cătră sere Ş’a disii să n’am sărbătore, Nice Pascnice Rosale, Fără cjiua de Craciunu Şi acea s’o petrecu pe drumu. în C * * Păhăreia verde’n rotata Unde mergi bade gatala? La mândruţa în alta satu, Că mi-a spusu unu omu de trăbă, Că mi-i mândra rău beteagă, Da m’oiu face ce m’oiu face Ş’oiu merge s’o védu cum zace, Şi m’am dusu de-o am vécruta, Cum zăcea ia de frumosu Cu capulu pe perini rosu, Cu capula pe o perinuţă Cu mâna la inimuţă, Cu capula pe perinî nouă Cu inima ruptă’n două, Cu capula cătră părete ( Cu inima ruptă’n şapte) “ Seracu bine de de multa Multa mă mira ce te-ai făcuta, Că io’n târgu nu te-am vânduta, In crîşmă nu te-am beuta, Făr’ tu singura te-ai perdutu Ca rouă de pe pământa; Asta n’am gândit’o eu, Se am după bine rău, Asta n’a gândit’o nime S’ajunge la rău dela bine. Săracile fetele! Una-doué au noroca Da mai multe ardu ca’n foeu, Una-doué au lignéla Da mai multe ardu ca’n pară. Copilă cu doi părinți Nu sili să te măriţi, De-ai sei cum’i măritată Ai şeda mai bine fată, De-ai sei cum’i cu barbata N’ai sili la măritata; De-ai călca totu pe durcuţă Nu ţî-a fi ca la măicuţă, De-ai călca totu pe florinii Nu ţî-a fi ca la părinţi. * * * * * * GAZETA TRANSILVANIEI Ultime sciri. Lembergii, 30 iuliu. — Foile polone primesc sciri din Varşovia, că în Polonia ruseasca, rezerviştii, au primitu ordinul să nu plece din localitățile unde se găsescui acum , că la o însciinţare să se poata aduna la locul de concentrare în timpii de 24 ore. Roma, 30 iuliu. — In privința sciriloru privitóare la călătoria comitelui Robilant la Viena c ziarula „Opinione“ spune că raporturile între Italia, Austria şi Germania, precum şi cele ce există între miniştrii afacerilor streine ale acestora trei ţări sunt aşa de cordiale, încât ideia unei întrevederi ar fi primită cu plăcere într’unii modii reciproca. „Opinione“ adaoge că eventualitățile sunt, în favoarea unei întrevederi, remâne de regulata numai cestiunea de oportunitate. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.« BAYREUTH, Augusta. Renumitulu pianistu Francisca Lisat a muritu aní-nópte (Francisca Liszt s’a născută la 1811. In 1822 a cântată In Viena înaintea lui Beethoven, vestindă în totă lumea cultă că e una geniu artistica, care avea efectu asupra fiăcăruia, ca și demonicul Paganini. In 1847 se stabili Liszt în Weimar, care fusese Atena Germaniei. Simfoniile sale desvoltară mai departe germenula simfoniei lui Beethoven. Pe toremura musicei religiose, Liszt crea cu mare succesă. Elă a reînoită musica bisericesca catolică. DIVERSE. înmormântarea unui originală. .L’Italie“ scrie, că acum câteva elne muri, în vârstă de 76 de ani, la Rottanova di Caverzere, din Padua, una oarecare Domenico Garbin. Defunctula — care trebue să fi fosta nebuna — puse în testamentul său , făcuta acum z zece ani, disposițiile cele mai ciudate în privința înmormântării sale. Mai întâia de tote Garbin, deși bogata, voi să morg în grajda lângă calula său. El ordonă apoi ca treizeci de omeni veseli să vegheze lângă cadavrul său banda mereu. Pentru acesta trebuia să li se pună la disposiție două butoaie pline cu vină. Persoanele cari trebuiau să urmeze cortegiula erau ținuţi ca în loci de luminări să aibă în mână câte una bastona; fiăcare rudă trebuia să aplicecâte două palme pe obrazula mortului; în totu traiectura dela casa mortuară pănă la biserică, coşciugula trebuia să fiă depusa pe pământa la fiiecare (iece paşi şi bătuta cu bastonulă, pentru ca cei însărcinaţi cu acesta să’şî recâştige forţe trebuia să li se pună la disposiţie vina. Tote aceste disposiţiuni au fost executate din puncta în puncta, spre marele scandală ala statului întregit. Preoţii în zadara se încercară să împedece acastă înmormântare de o nouă speciă. Mulţimea vinului, care beuta înainte şi după înmormântare, ameţise totă lumea, voinţa lui Garbin fu îndeplinită pănă la sfîrşita. In locu de psalmurî se cântă cu voci reguşite şi fără nici una acorda „Marianina.“ Preotula, ne mai sclinda ce să facă, închise uşa bisericei şi trimise coşciugula la cimiteră fără a-i da binecuvântare. La cimitiru, în giurula mormântului, neastupată încă, se bea restul vinului. Una nebuna înamorata de regina Victoria. — Acum câteva cifie, una englesa numita James Junior a scrisa reginei Engliterei pentru a-i cere mâna. Scrisoarea e adresată astfel : „Multa iubita mea Victoriă“ și este subscrisă: „Soțula d-tale imperatorul“.* * Fiindcă scrisoarea a rămasa fără nici una răspunsa, Junior s’a recruta nevoita a merge la palatul dela Windsor spre a vedea deca cererea sa e primită. In loca însă de a fi primita de cătră regina, ela fu primita de unii inspectoru , poliţienescă care înţelegândă că are a face cu unu nebuna regala Ilu aresta imediata Asupra lui s’a găsită unu cuţita mare, asupra căruia întrebându-se, nebuna majestate a răspunsa că ilu luase cu ela spre a tăia bătăturile M. S. Reginei. Se înţelege că nebunulu înamorata a fosta înaintata intr’unu spitalu de nebuni spre a’şî manifesta mai libera înaltele sale aspiraţiuni amoroase. Cursulu pieţei Braşovu din 2 Augustă st. n. 1886. RECTIFICARE. Intr’o parte a ediţiunei numărului trecuta 162 s’a pusu în capul fetei »Sâmbătă* în locă de Duminecă 1 Aug., ceea ce este a se corege. Editura: Iacob Muresianu. Redactora responsabila : Dr. Aurel Muresianu Bancnote românesc! . . . Comp. 8.69Vând 8.71 Argint românesc .... . » 8.60* 8.65 Napoleon d’orî................. . » 9.97 10.— Lire turcesc!..................... . » 11.27• 11.30 Imperiali......................... . . » 10.26• 10.29 Galbeni............................. . . » 5.88 15.92 Scrisurile fond. »Albina» . » 100.50» 101.50 Ruble Rusesc................. . » 121.V1» 122.V2 Discontura ... » 7—10 °/o pe ană. 1886.