Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-06-11 / nr. 127

Nr. 127. GAZETA TRANSILVANIEI, din „Sag“, comitatulu Timișorei. Archiducele Wilhelm a dăruita 1000 fl., o femeiă bătrână din Verona 1000 franci prin d. Irányi, care la rândulu său i-a data să­­ împartă ministrul­ de interne. Jurisdicțiunile au fosta invitate de ministrul­ de interne să facă colecte pentru cei nenorociți. Câta timpe inundările s’au mărginită numai la Românii și Șvabii din Ardeală și Banata, nici capula nu l’a durută pe ministru, când vnse Tisza s’a pornit a se inunde pe Unguri, atunci nu numai cercetare în contra societății de regulare a Tiszei s’a pornita, ci și mesuri de ajutorare a luata guvernulu. Comentară nu mai trebue. —x— Privitora la transportulă venaturiloru cu poşta, mi­nistrulu de comunicațiune a dispusă, că venatură nesân­­gerosa, dacă constă dintr’o bucată, se poate trimite și ne­­împachetat... Cu biletu de încărcata se pota trimite cela multa trei bucăți, dar se nu fiă legate și nici cu ram­­bursă. Paseri vânate se pota trimite pe poște numai în coșuri ori împachetate în frunte de stejari. —x— Lângă Buda-vechiă reîncepându-se de curendu să­păturile s’a descoperita o vechia vilă romană, cam de 1700 ani. —x— Eri nóapte­a arsă şura cu cereale a locuitorului din Braşovu-vechiu I. Gusbeth. Foculă a putută fi localisata de pompieri. Se crede că focula a fosta pusa. D. Cazanofî şi V. Ivanoff, autorii atentatului la viaţa prefectului din Rusciuca, Mantoff, au fosta condamnaţi de Curtea cu juraţi din Bucurescî la 7 ani de reclusiune. Juraţii au înlăturata premeditarea şi pândirea şi au ad­­misa circumstanţe atenuante pentru ambii acusaţî. Con­damnaţii au făcuta recursu. —x— Procuratura din Parish urmăresce pe unii barbata, anume Mouvet, care a defraudată done milioane franci. Defraudantula a fugita din Paris­, pe la finele lunei tre­cute, cu soţia sa şi cu trei copii ai săi în vârstă de 6—11 ani, călâtorinda sub falsul­ nume, cum se tu­ce, „de Talancort“. Defraudantula e de 36 ani, de statură mănuşără şi tare, cu pere brunetă stândă ridicați­ în sasi, ochi suri (albicioși). E foarte elegantă îmbrăcată. Cele două milioane franci s’au defraudată în paguba institu­tului „Banque de Paris“. Ordinea examenelor­ la scoalele centrale greco-orientale române din Brașov, la finea anului scolastică 1886 — 1887. Examenele de promoţiune scripturistice şi verbale la scólele medii se începă în 5 (17) Iuniu şi dureza pănă în 16 (28) Iuniu. I. Examenulă de maturitate la scóala comercială va fi în 18 (30 Iuniu). II. Examenulă de maturitate la gimnasiu va fi în 19 Iuniu (1 Iuliu) şi 20 Iuniu (2 Iuliu). Examenul­ de maturitate este publică. Eschişi suntă şcolarii scóalelor­ medii conformă instrucţiunei M. Examenele publice. A. La scóalele medii (gimnasiu, scoala com. şi reală) şi clasa V. de fete. Miercuri în 24 Iunie (6 Iulie.) Dela 10—12 ore a. m­. se va (ine examenă cu clasa V. de fete din toate studiele. Sub durata exame­nului sunt d­espuse lucrurile de mână ale elevelor­ de cl. IV. și V. Joi în 25 Iunie (7 Iulie). Dela 8—8l/a ore a. m. Religiunea cl. VII g. Gal. I. Fericeanu, 8Va—9 ore a. m. Latina cl. VII prof. N. Pilția. 9—PU Elina cl. VI. g. Dir. St. Iosifă, 91/,—10 ore a. m. Matematica cl. VI. g. prof. L. Nastasi. 10—l0Va ore a. m. Româna cl. V. g. prof. A. Bârseanu. 10Va—11 Istoria cl. V. g. prof. Dr. V. Glodariu. 11—ll'/a ore a. m. Mineralogia cl. IV g. prof. I. Ilasievici, 111/2—12 ore a. m. Maghiara cl. IV g. prof. S. Moldovană. Declama­­ţiune română de una şcolară de cl. VII g. Dela 3—4 ore p. m. Latina, Istoria cl. III g. prof. I. Popea şi S. Moldovană. 4—5 ore p. m. Latina, Matematica cl. II. g. prof. A. Bârseanu şi D. Făgărăşană. 5—6 ore p. m. Examenă de cântări cu toate clasele. Vineri în 26 Iuniu (8 Iuliu.) Dela 8—9 ore a. m. Latina și Germana cl. I. g. prof. P. Dima. 9—9'/2 ore a. m Merceologia și Tech­nologia cl. II. comn. prof. A Vlaicu. 9Va—10 ore. a. m. Dreptură cambială cl. II com. prof. I. Socaciu. 10—11 ore a. m. Istoria cl. I. r. prof. G. Bârseană. 11 — 12 ore a. m. Aritmetica cl. I. r. prof. G. Chelariu. 3—4 ore p. m. Principii comerciale cl. I. com. prof. A. Vlaicu. 4—5 ore p. m. Maghiara cl. I. com. prof. A. Feneșană. Sâmbătă în 27 Iuniu (9 Iuliu). Dela 81/a—9 ore a. m. Istoria Naturală cl. II. r. prof. G. Chelariu. 9—10 ore a. m. Germana cl. II. r.prof. I. Scurtu. 10—IOV2 ore a. m. Aritmetica cl. III. r. prof. Dr. I. Bozoceanu. IOV2—11 ore a. m. Geometria cl. 111. r. I. Maximă. 11—12 ore a. m. Chemia cl. IV r. prof. A. Vlaicu. 3—3Va ore p. m. Pisica cl. IV reală prof. I. Maximă. 3x/a—^Va are p. m. Francesa cl. IV r. prof. G. Bârseană. Sub durata examenelor­ publice sunt d espuse de­­semnurile școlerilor­ din. se. medii în sala de desemnă (Parterre). B. La școla elementară capitală. Luni în 22 Iuniu (4 Iuliu.) Dela 8~91/a ore a. m. clasa IV de copii. 91/a —11 ore a. m clasa III. a. de copii. 11—12V2 ore clasa III. b. de copii. 3—4 ore p. m. clasa II. de copii. 4—5 ore p. m clasa 1. de copii. La 5 ore p. m. exerciții gimnastice. Marți în 23 Iuniu (5 Iuliu.) Dela 8—9 ore a. m. clasa 1. de copile. 9 —IOVa ore a. m. clasa 11. de copile. IOV2—12 ore a. m. clasa 111. de copile. 3 —41/2 p. m. clasa IV. de copile. Esamenele se încheie cu cântări;­or la clasele 111. şi IV, vor­ premerge cântăriloră răspunsurile din gră­dinăriţă. In 28 Iunie (10 Iuliu) Serviţiu divină cu rugăciunea de mulţămită în biserica S. Nicolae din Şchei. La 10 ore cetirea clasificaţiuniloră şi distribuirea premieloră. Părinţii elevilor­, precum şi amicii şi binevoitorii şcolelor­ noastre se învită cu tota onoarea a lua parte la aceste examene, precum şi la festivitatea de încheierea anului şcol. 188°/7. Anulă şcol. 1887/s se începe cu 1 (13) Septemvre a. c. înmatricularea se face în 30, 31 Augustă şi 1 Sept. In 2 Sept. la 8 ore a. m. se cetescă legile scol în sala cea mare a institutului. In 3 Sept. se începă prelegerile. Şcolarii, cari fără motivă ponderosă nu s’ar presenta la terminală ficsată, nu se mai pnmescă. Braşovă, în 4 Iuniu 1887. Direcţiunea scaleloră medii gr. or. rom. Lista de subscripţiune, deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele ro­mâne din Ardealu nenorocite prin incendiu şi inundare. Au mai incursă : Din Simbeulă Silvaniei pe lista Rds. d-nă Alimpiu Barboloviciu dela: Alimpiu Barboloviciu, vicarulă Sil­vaniei .......................................................... 5 fl. Maria Barboloviciu n. Bocşia, soţia d-lui vioară................................... 3 fl. Ioană Sârbu, preotă în Siriu . . 1 fl. Aug. M. Vicaşiu, preot în Cosniciu 1 fl. George Podina, preotă în Portiu . 1 fl. I. Cherebeţiu, preot în Radacină . 50 cr Dela poporenii din Șimleu .... 3 fl. 50 cr Adăugândă la aceasta suma din nr. 123 ală „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 și 482 fl. 17 cr (Va urma). Totală Lei n. 1220 501 fl. 17 cr Le mulțumimă generoșiloră contribuitori în numele nenorocițiloră, dorindu ca nobilulă loră esemplu se afle imitatori pretutindenea. Suma 15 fl. Din Brașovă dela domnii: Petru Archimandrescu...... 2 fl. I. A. Lupană....................... 1 fl. Ioană Lupșană .................................. 1 fl. Suma 19 fl. Jubileula Reginei Angliei. In 18 Iunie a fostă ultima di a pregătiriloră pen­tru serbările jubileului de 50 ani de când e regină Vic­toria. O telegramă din Londra datată din acea cji spune: Părțile Londrei, pe unde va trece cortegială, au un aspectă admirabilă, ne mai văzut aici. Acum deja nu mai încapă trăsurile pe strade. In parcuri se vede nenumărate personaje princiare în costume bizare orien­tale, precum şi regi, prinţi şi princese din Europa, in trăsuri, călări şi pe josă. Nici odată Londra n’a fostă aşa plină şi entusiasmulă ce s’a deşteptată în momen­tele din urmă pare a fi schimbată cu totulă pe Englesii cei reservaţî. Stradele suntă mai împodobite decât ori când altă dată la asemenea ocasiunî. Poliţia lucreză multă în secretă şi ia toate precauţiunile, căci totă mai circulă sgomote despre comploturi cu dinamită. Trei sute persoane catolice de distincţiune au refu­­sată d’a primi invitaţiunea ce li se trimesese de a asista la ceremonia jubileului în mănăstirea din Westminster. Acesta manifestare este forfe viu comentată- Convenţia comercială cu România. Cetimă în „Românulă“ . Intr’o telegramă ce se adresază din Bucurescu ja­rului „Politische Gorrespondenz“, vedemă că atâtă gu­­vernulă austro-ungară câtă și celă română au hotărâtă ca, de aci înainte, nimică din ceea ce se va negocia între comisarii ambelor­ state să nu mai fiă dată publi­cității, pănă când nu se vor­ termina toate neînțelegerile și pănă se va putea da ceva positivă. Măsura aceasta a fostă luată, de sigură, în urma numeroselor­ amenunte publicate cu intențiune de dia­­rele vienese și ungare. Guvernulă austro-ungară a lă­sată luni întregi ca aceste amenunte să fiă publicate în voiă de­­fiare, credende poate că se va provoca în impe­­rială vecină ca și în țara nostră ună curentă favorabilă pretensiunilor­ austro-ungare. Acum, după trecere de mai multe luni, după ce guvernul­ M. S. împăratului Rege s’a convinsă că nimic n’a folosită campania întreprinsă de presa vecină, se re­­întorce la punctulă ce nu trebuia părăsită. Despre noi, se scie că nici odată guvernulă M. S. Regelui Carola nu a comunicată nici chiară oficioselor­ sale amenunte despre mersulă negociaţiuniloră. Ceea ce amă aflată despre negociărî şi despre pretenţiunile romăne şi austro-ungare, te­amă cetită în gazetele din Viena şi din Pesta. Comunicatulă de care vorbesce .Corespondinţa Po­litică“ nu privesce pressa română. Privitoră la starea în care se află tractările „N. fr. Presse“ zice că, judecândă după cele ce se spună că conţine proiectulă română de tarife, ce guvernulă din Bucurescî l’a trimisă la Viena, nu e speranţă că se vor­ înlătura în curendă greutăţile ce se opună încheierei convenţiei. Scrii militare. Francia. Camera a adoptată primele 2 articole din legea militară. Art. I prescrie, ca fiecare Francesa să fie militară. Art. II stabilesce, că serviciul­ militară dureaza 20 ani, fiindă personală şi egală pentru toţi. Sch­i poliţienesc!. Calfa de croitoră Bakcsi Lajos, escortată fundă în Odorheiulă secuescu încă în luna lui Ianuarie a. c. din causă că n’avea ocupaţiune, a fostă aflată în 21 i. c. în Braşovul, vechia cerşindă. După ce îşi va face pe­­deapsa se va escorta ârăși în loculă natală. Ioană Onea Micu din Ţinţarî a fostă găsită în 21 i. c. în Brașovulă vechiu, făcândă beată. Reuse cam multă rachiu așa că numai a doua 4' a fostă în stare sâ-și dea înaintea poliției numele și loculă natală. Pentru siguranța personală — adecă ca nu cumva să­ la amăgâscă arăşi vr’o cârciumă — se va însoţi de ună poliţistă pănă afară , din oraşă. In 21 I. c. s’a prinsă în Braşovulă vechiu m­ă mânză fără stăpână. Se află sub îngrijirea berarului Prohaszka din Braşovulă vechiu. AVISU. Pentru primirea ospeţiloră şi preste totă preve­derea arangiamentului cu ocasiunea adunărei generale a Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ce se va ţine aici în Sibiiu la 16/28 Augustă a. c. s’a constituită ună comitetă aran­­giatoră de 40 de membrii. Pe când ne luămăi voie a aduce acesta la cunos­­cința P. T. publică spre orientare, totodată ne vedemă îndemnați a ruga pe P. T. publică încă de pe acuma, ca conforma disposițiunilor­ ulterioare, ce se voră lua din partea comitetului în aceasta privință, se nu întârie la timpulă seu a ne răspunde promptă, ca astfelă se putemă fi in plăcuta posiţiune a satisface pe deplină justeloră pretenţiuni de bună primire. Epistolele şi preste totă esebitele, ce suntă menite pentru comitetulă arangiatoră suntă a se adresa d-lui preşedinte ală comitetului Dr. Ioană Moga, medică în Sibiiu. Din şedinţa comitetului arangiatoră, ţinută în Sibiiu la 6/18 Iuniu, 1887. Dr. I. Moga, Dr. R. Roşea, p­res.___________secret. Incunosciinţare. Cu I­ma Iulie st. n. a. c. pănă la finea aceleiaşi luni se va deschide la şcoala conf. gr. cat. din Mureşiu Ludoşiu curs de industrie de casă, şi anume se vor­ propune urmatoarele. 1) Impletitulă unoră coşercuţe elegante din nuiele giruite de răchită şi căptuşite cu caşmir de diferite colori. 2) Impletitulă unoră coşiercî de mână din erba marină (seegras-tengerfă) şi ornate cu trestie sclipicioasa (Glanz­­rohi-laknâd) asemenea în­ diferite colori şi mărimi foarte elegante. 3) Auritulă ramelora de icoane şi oglind­i pro­­vedute cu cirade şi imagine. 4) Afară de acestea (dacă ne va fi de ajuns­ timpulă) impletitură corfeloră, tape­­teloră, rogojineloră de pată etc. din spetează. Onoraţii Domni colegi, cari se interesează de pro­gresarea pruncilor­ și în industria de casă, suntă din nou rugați, că pănă la timpulă susă fixată se trimită la la subscrisulă 3 fl. v. a. pentru procurarea materiale­­lor­ necesare. Dintre participanți doi inși vor­ căpăta costă și cuartiră gratis la uină Domnă binefacetori. Instrucţiunea va fi gratuită, pentru costă, cvartiră, şi spălată se va îngriji subscrisulă din cât se poate cu preţuri câtă se poate mai mici. Mureşu Ludoşu, în 20 Iuniu 1887. Teodoră Fekete Negruţă învăţâtură gr. cat. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) LONDRA, 22 Iunie. — Procesiunile Jubi­­leului Reginei oferiră ună spectaculă grandiosă. Drumulă pănă la mănăstirea Westminster era îndesată de poporă. Festivitatea decurse în cea mai frumoasa ordine. Regina pretutindeni a fostă salutată cu entusiasmă. Editură: Iacobă Mureșianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureșianu. 1887.

Next