Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)

1887-01-14 / nr. 9

GAZETA TRANSILVANIEI. RED ACŢIUNEA SI AKJI­SIKI'KAŢllNKA­­ * C F PRFM­IMFRÂ’ REI,ACŢIUNEA ŞI ADM­NISTRAţlVlSEA SE PRENUMERA, la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. Nr 9. Mercurî, 14 (26) Ianuariu. 1887. BRAŞOV C, piaţa mare Nr. 22. ..GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţNI. Pe unil anfl 12 fior., pe șase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bontania fji străinătate. Pe anfl 40 fr., pe șăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. ABDROIVBILE: O seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Săritori nefrancat» nu •« primeion. — Uanuscriptu nu te retrimita. Braşovu, 13 Ianuariu 1887. Nici discursurile rostite în ultimele zile cu ocasiunea desbaterei bugetare în camera din Pesta n’au produsu vr’o ideă nouă mântuitoare. S’a vorbită ărăşi multă de economiă, de îmbu­nătăţirea administraţi­un­ei financiare, de urcarea dărilor­ indirecte, a impozitelor, pe transport­, de conversiune ş. a. Cei mai mulţi vorbitori, chiar şi unii din partida tisaistă, au convenită în părerea, că situaţiunea s’ar uşura foarte multă decâ Ungaria ar ajunge în posiţiune de-a dis­pune de dările indirecte şi de veniturile vamale liberă şi independentă. Câtă pentru oposiţie, acesta — cum­­jese unuia dintre deputaţii cari nu facă parte din nici o partidă — şi-a înscrisă în programă cuvintele: josă cu Tisza! Numai dela căderea lui Tisza şi a sistemului lui de gu­vernare mai aşteptă oposiţionalii unguri scăpare. Pentru schimbarea parțială a sistemului în unele resorturi ministeriale a predată chiar și „libe­­ralulă“ Horvath, dovadă că chiar tiszaiștii simtă că trebue să se schimbe ceva. Tiszaiștii, precum scimă, s’au încercată să apere guvernulă (jicându, că elă s’a lăsată să fiă împinsă de curentulă opiniănei publice trecendă cu cheltuelile peste bugetă. Deputatulă Feny­­vessy din stânga moderată le-a răspunsă foarte nimerită dicândiî, că de câte ori a fostă în țară câte ună curentă sănătosă, guvernulă nu l’a băgată în samă, pe când din contră a esecutată lucruri pe cari nimenea nu le doresce. Ună regula­men­tă de serviciu ală funcţionarilor­ şi jurisdic­­ţiunea curiei în afaceri electorale o doresce de multă ţara, dar guvernulă tace la acesta; pentru aceea însă ne-a dusă în Bosnia, zidesce ună par­lamentă care costă 20 milioane şi a făcută să i se voteze pensiuni. Acusărilor­ îndreptate contra guvernului le-a pusă coroana Gabriel Ugrón, acestă „Demostene­ală stângei estreme“ — cum îl­ numesce ironică „Pester Lloyd.“ „La noi —­­rice Ugrón — nu poate înainta nimeni, care are cunoscinţe speciale şi caracteră curată, pentru că la noi ajungă fişpani proprie­tarii scăpătaţi şi esistenţele desperate, şi ei ca­pătă funcţiunile. Vorbiţi de corupţiune, atunci ar trebui să vă gândiţi că corupţiunea a adus’o în ţară însuşi guvernulă, ca să se adeveresca ve­­chiulă cântecă, că „Tisa duce celă mai multă noroiu cu­ sine.“ Esistă o strânsă legătură între ministrulă-preşedinte şi între actuala eră de gu­vernare. Dăcă ministrulă-preşedinte este mare oratoră, dar nu e în stare să construesc­ corectă o proposițiune, nici că se poate aştepta dela dân­­sul, ca să organiseze statulă. Nici n’a servită ţării, ci numai intereseloră partidei sale şi a gu­vernată ţara cu apucături mici şi cu glume Partida guvernului poate ijice că îşi are încă rân­durile strînse, acesta însă sună tocmai aşa, ca şi cum ouăle stricate ară zice că suntă încă la­olaltă. Da, suntă la­olaltă, se simtă bine, dar din ele nu va răsări niciodată viaţă nouă. Mi­­nistrulă-preşedinte este la noi cu atâtă mai res­ponsabilă, cu câtă membrii cabinetului se schimbă mereu şi apoi sciută este, că pand­ica (vermele) numai atunci se poate sterpi, când capul­ ei va fi scosă din trupă.“ A mai asămănată oratorulă stângei estreme partida guvernului şi cu bestiele dintr’o mena­­geriă, care pe timpulu câtă li se dă hrană suntă blânde, dar îndată ce ’şi-au căpătată hrana, oră sî devină sălbatice contra stăpânului lui. Pentru aceste graţiosităţi, Gabriel Ugran şi-a căpătată deja fata nemţască a guvernului epite­­tală de „Săcuia necioplită“. S’a făcută, se’nţelege ca totdeauna, şi multă politică esteridtă. Ruşii au jucati­ primulă rolă. Observarea unuia dintre deputaţii stângei, Her­man, că pacea Europei depinde de tenele Ţa­rului, a provocată chiar o mică protestare a pre­şedintelui, chemândă pe vorbitori­ la ordine şi­­ficendă că nu se cuvine a face asemeni aserţiuni în parlamentă,—faţă cu monarchiilă unui stată, cu care „trăimă în pace“, —pe temeiulă unoră spiri­t jiaiistice desminţite. Stânga estremă e convinsă, că Ungaria nu­mai aşa se va putea apăra contra Ruşilor­, dacă va fi independentă şi va avea armată propriă na­ţională. Legătura cu Austria,­­jich Kossuthianu­, nu i-a folosită nimică Ungariei, deoarece astăziî a rămasă monarchia fără nici ună aliată de încredere. Şi care e resultatulă vorbelor­ lungi din cameră ? Nu m­­am­ă alesă cu nimică, stămă tată aşa cum amă­stată, şi nu ne rămâne de­­câtă să aşteptămă ca vr’o întâmplare neprevă­­z­ută să facă să dispară sistemul ă de azil cu persoanele care­ lă susţină, împlinindu-se astfelă ferbintea dorinţă a oposiţionalilor­. Mai multă s’a apropiată de adevără, cre­­demă, deputatulă Szentkirályi, care a caracte­­risată situaţiunea­­jicândă, că continuele calami­tăţi financiare voră prăvăli ţara într’o crisă con­stituţională. Şi în adevără, iotă ce să petrece acei în dietă, ca şi ’n afară de dietă, nu face decâtă să discreteze parlamentarismulă şi falsulă constituţio­­nalismă de astăzi. Anglia Francia şi Germania. Fem englesă „Morning Post.1­4"cea­c& dă că Francia are în adevără intenţiunî pacinice, precum pretindă con­ducătorii şi pressa, ar pută da uşoră Europei o dovadă eclatantă despre acesta. Declaraţiunile pacinice singure n’au nici ună folosă practică, când se aducă jertfe mari spre a mobilisa corpuri întregi de armată în scapă de încercare, când fie­care arsenală şi fiecare fabrică lu­­crează la noapte la pusei de repetiţia, când se constru­­escă barace de lemnă la graniţa germană şi fortăreţele se prevădă cu granite esplosibile. Deci Francia doresce sinceră"pacea, cea dintâiu datoriă a guvernului este, să amâne pregătirile de răsboiu, care trebue să deştepte bănuelî şi neîncredere la fiecare putere europănă. „Politische Korrespondenz“ e informată, că cercu­rile guvernamentale engleze urmărescă cu încordare mare desvoltarea relaţiunilor­ dintre Germania şi Francia, şi sunt­ cuprinse de ună simţămăntă de nelinişte, deoarece ajungând­ aceste relaţiuni la cuţită, ar sili pe Anglia, în calitatea sa de garantă a neutralităţii Belgiei, ca şi în anul­ 1870, să ia măsuri militare întinse. Din acestă motivă în timpulă din urmă a domnită vouă activitate în ministerială de răsboiu şi în ală marinei şi s’au dis­pusă toate pregătirile, d’a se pută pune pe picioră de răsboiu în celă mai scurtă timpă, la casă de lipsă, tru­pele de uscată şi ale marinei. La primăvără se vor­ face manevre mari, prin care să se probeze în acelaşi timpă mobilisarea pe uscată şi pe apă. Forţele germane, francese şi ruse. In­­­iatula „Figaro“ din Parisi­ găsimu ur­­matorele observări asupra espunerii de motive ce însoţesce proiectul­ militari germana : Tabloulă de mai josă era alăturată la espunerea de motive depusă pe biureulă Reichstagului germană în acelaşi timp, cu noua lege militară. Cifrele ce-lă înso­­ţescă suntă asemenea extrase din actele oficiale ger­mane: Infanteria: Germania 503 batalione, Francia 641 batalione, Rusia 814 batalione. Cavaleria: Germania 466 escadróne, Francia 385 escadróne, Rusia 610 escadróne. Artileria: Germania 340 baterii cu 1404 tunuri și nici ună chesonă. Francia 466 baterii cu 1856 tunuri şi 851 chesoane, Rusia 395 baterii cu 1736 tunuri şi 160 chesoane. Efectivul­ în­­timpii de pace: Germania 427,274 oameni, Francia 523,283 oameni, Rusia 900,000 oameni. Bugetul­ răsboiului: Germania 24,04 la sută din bugetul­ totală, Francia 40,46 la sută, Rusia 40 la sută. Hotare descinse: Germania are hotare deschise pe o întindere de 42 la sută din întinderea totală, Francia 14 la sută. Rusia nu e cuprinsă în acestă tabelă din causa hotarelor­ din Asia. Marina: Germania 98 vase, din care 27 cuirasate ; Francia 410 vase, din care 52 cuirasate; Rusia 391 vase, din care 39 cuirasate. Aceste cifre, luate în ele însăşi, ar fi forte asigu­­ratoare pentru Francia. Dar uitându-ne bine la ele, se vede foarte uşoră că ele au fost­ aşoctate foarte bine pen­tru trebuinţele causei germane. Infanteria e indicată prin batalione, însă nu se spune de locă că efectivulu batalionului germană e cu o treime celă puţină mai mare ca efectivulu batalionu­lui francesă. Nu mai vorbim­ de efectivulu de pe hâr­­tiă, dăcă ar trebui să calculămă după efectivula presentă diferinţa ar fi şi mai mare. Germania n’are chesoane, n’are trenă de echipagiu pentru că fiecare regimentă, fiecare companiă are trenulă său specială. Acesta gală înscrisă în acea colonă e numai ca să înșele privirea. La marină se n­mără pentru Franța toate corăbiile care suntă înscrise pe listele marinei, fie ele armate său nu, de ântăiură, ală doilea său ală treilea ordină. S’au numărată chiar pontonei* dela Brest și Lorient! Pe când pentru marina germană au s’au numărată decâtă vasele care suntă gata de plecare. Aceleași greșeli se potă găsi în celelalte coloane. D. de Bismarck a avută nevoe să ne facă mai tari decâtă suntemă. Şi cum totdeauna elă a avută dreptate, do­­rim­ă ca şi acuma infalibilitatea să nu-lă părăsăscă şi să fie aşa cum pretinde elă, adică că armata francesă e mai tare ca cea germană. Crudimele pandurilor­ unguresc!. In şedinţa de Sâmbătă 22 Ianuarie n, a camerei deputaţilor­ din Pesta, d. deputată Blasiu Orbán a a­­dresată ministrului de interne Tisza următărea inter­pelare : Orbán intră că, dăcă ministrulă are cunoscinţă des­pre aceea, că în Zsablya, Gospodincze, Nadaly, Gyurgyevo, Csurog, Szent-Tamas, Bacs-Földvar şi Petrovoszelo s’a organisată, sub conducerea pandurului Alexandru Ivanics, concediată din serviciu pentru cruzimea lui, o gardă de nopte care, înarmată cu pusei ce se’ncarcă pe dindărătă, comite cele mai mari violenţe, cităză fără mandată îna­intea sa pe cetăţeni şi dăcă aceştia nu apară, le sparge locuinţele, pune pe ómeni în fără şi ’i schilociesce prin cele mai îngrozitoare torturîi? Acăstă trupă, ale cărei cheltuelî de întreţinere se scotă cu sila dela comune, a produsă ună astfelă de terorismă, încâtă oamenii mai bu­­curosă emigrăză părăsindu’şî tota averea lor­, decâtă ca să dea urmare citaţiunilor­ aşa numiţilor­ gardişti ai lui Ivanics. Interpelant­ulă intră că pe ministru, dăcă e dis­pusă să ia măsuri, ca să saneze aceste stări anticonsti­tuţionale, abusurile şi atrocităţile comise de aşa numiţii păzitori de nopte să se pedepsăscă, şi dăcă e dispusă să purnăscă o aspră cercetare primibr’un­a delegată său prin­­tr’o comisiune a comitatului vecină pe basa protocţiei ori presentate şi să dispună desfiinţarea instituţiunei acestei garde de nopte? Ministru-preşedinte Tisza îşi arătă mâhnirea, că astfel­ de afaceri nu se aducă la cunoscinţă autorităţii competente, ci se aducă imediată înaintea parlamentului. Dealtmintrelea va aviza prin ministrul­ de justiţie auto­ritatea judecătorăscă competentă ca să cerceteze aface­rea, deşi elă e convinsă, că judecătoriele şi fără de a­­căsta şi-ar fi făcută datoria loră. Interpelantulă s’a mulţămită cu răspunsulă acesta şi camera l’a luată la cunoscinţă. Nu inţelegemă cum ministrulă-preşedinte nu se mâhnesce când aude comiţăndu-se asemenea barbarii, căci va fi cetindă şi elă diare ori va fi avăndă vr’ună »adjutanta“, care să’i raporteze ce se ’ntămplă în ţără ? De ce aştăptă până când ’i se adresăză interpelări care-lă

Next