Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-07-01 / nr. 142

Nr. 142. GAZETA TRANSILVANIEI. se se intelneasta cu Colomanu Tisza. Autjinda despre aceasta,­­Ellenzék« a devenita foarte ingrijata, se teme nu cum­va din causa prea marei încordări se i se întâmple vre-o primejdie lui Tisza, îi sfătuesce se lase planurile la o parte, căci și așa poporulu e sătula de planurile lui, să se ducă mai bine la băi, să-șî asigure sănătatea și să se recreeze, că așa mai ușorii îi va succede a es­­termina din Ungaria dracii deficitului. —x— Din ținutula Mediașului emigrăză mereu Sasi la America. De curendu au plecată încă 10 bărbați. Alții se pregătescă deja de plecare. Chiar femei cu copii cu tată suntă decise se urmeze bărbaţiloră loră. Şi pe când miseria depopulăză acelă ţinută, satrapii unguresc! de acolo nu găsescă altceva mai bună de făcută, decâtă se dea o nouă ordinaţiune în privinţa insemneloră cu colori, steaguriloru, pand­iceloră etc. — Câtă ticăloșiri! Dela 1 Septemvre se vor ți uni definitivii oficiele te­legrafice r. u. cu cele poștale, prin urmare și personalulă aceloră oficii. —x— »Patrioții« nu mai sciu ce se facă ca să’și vânc­ă cărțişorele ce le scotă la iveala. Nu-i destulă că ospeţii dela băi au destule neajunsuri unguresc!, acum ară voi­e patrioţii să-i mai chinuască şi cu biblioteci unguresci. Pare că nu mai găsescă ospeţii în lumea asta alte pro­ducte literare, decâtă de cele m­aghiare! Ce sbuciumări zadarnice! —x— In ministerulă ungurescă de comerţă s’a ţinută o conferinţă în care s’a discutată asupra creărei unei espe­­diţiuni comerciale orientale. O corabiă cu mostre de măr­furi se se trimete în acele porturi, ca Aden, Bombay, Madras, Calcuta, Singapore, unde se potă vinde articole de esportă din Ungaria, ca făină, vină, apă amară, sti­clăriă, ferăriă, ș. a. S’a decisă se se aleaga ună comitetă, care se stabilescu cheltuelile acestei espedițiuni și moda­litățile esecutărei. O plin­ă cu petra a ucisa în comuna Obârșia (jud. Mehedinți.) aprope 200 de oi. —x— »Românulfi“ a primită din Londra lista ofiţerilor­ englesi, cari au fostă admişi ca interpreţi în armata o­­landesă, în urma unui esamenă. Printre aceştia, pentru limba francesă şi română se află d. căpitană Fred Mawer, fiinlă d-lui doctoră Mawer, din Bucuresci. D. lonă Ghica a fostă rugată de ministrulă de résboiu en­­glesii se esamineze pe o căpitană Mawer şi a răspunsă că întrunesce condiţiunile cerute. —x— »Patrioţii« din Czegled suntă atâtfi de .pretinl' unii cu alţii, încâtă fără de ună escadronă de husari nu poate fi lipsită localitatea, celă puţină pănă va sosi ală - lea regi­mentă de husari destinată a staționa acolo. Primarulă a intervenită să nu rămână localitatea fără soldați. —x— Ministrulă de interne a detrasă debitula poştală pentru țările coroanei ungare cjiarului polonă *Kurjer Polski Paryza“ ce apare în Parisă pentru­­tendința dușmană statului*, ce ar urmări-o. —x— Defraudarea dela scaunulu orfanul­ui din Raab provocă nouă jertfe. Notarulă acelui oficiu Iosef Braun s’a împuşcata, fiindă amestecată la defraudare, precum se constată din scrisoarea ce a lăsat’o în urmă-i. Păcatele lui le sufere acum soția și 5 copii ai sei. D. M. Cogălniceanu a dăruită museului naţională de antichităţi din Bucureşti o petru mare de marmoră fru­­móasa, representând, la prora unui vasă ce plutesce cu vă­lurile întinse şi e apróape de a ajunge la ţărraă, ună Român învestită cu togă, în întâmpinarea căruia vine pe ţărmă ună erou a vândă pe spate pelea unui leu și întovărășită de ună ogarfi mare. D. Adolfo Grimberg, din Iquique (Chili), a dăruită, prin d. S. Goldenberg din Galați o brosca (estesa în greutate de circa 380 kilograme, pentru musculă națională din Bucuresci. —x— In Sicilia s’a ivită colera. Guvernele au începută a lua măsuri contra proveniențeloră de acolo. Se dice că e coléra nostras, er nu cea asiatică. Constatarea dreptului de alegetoru. Atragemă aten­țiunea alegătoriloră români, că terminală pănă când potă să reclame dreptulă loră la casă când nu s’ar găsi in­cluși în listele electorale, se sfirșesce cu ijiua de 3 (15) Iulie a. c. Pănă în aceasta z)i. Vineri seara, la 6 ore se potă preda reclamațiunile, cari trebue să se facă în scris, der potă reclama mai mulți printr’o singură hârtiă. Listele alegătorilor­ se potă vedea în toate comunele la primării, unde sunt n­espuse dela orele 8—12 a. m. și 2—6 d. a. Observările asupra reclamațiuniloră se facă dela 16—25 Iulie, ce a spusă vecinulă lui, ci că a săpată numai sS-și in­­groape papucii, cari i’au pricinuită atâtea pagube, și Ca dovadă pune să sape și să sc6ță papucii. Dér cine se’la cretia ? Cadiulă ilă pune să plătâscă o amendă nespusă de mare. Abu-Karem ese dela cadiu cu papucii în mână. »Nu, nu vreau se mai pună mâna pe voi, nu vreau se ve mai veda“, — vpce bietulă sgârcită desnădăjduită. Și-i aruncă intr’ună canal pe unde vine apa, și care canală este aproape de palatur­ cadiului. Din ne­norocire papucii cadă într’o­­eva care era astupată mai dinainte și oprescă cu desăvârșire se mai trece apa. A­­tunci toată lumea începe să țipe că n’are apă. Inginerii fură chemați în pripă să vadă, din ce pricină nu mai vine apă; ei sapă și dau peste papucii lui Abu-Karem. Inginerii nu voră să spuie, că din prostia loră nu cur­gea apa pentru că nu fusese canalulă bine, ci că din pricina papucilor­. „Negreşita că Abu-Karem a vrută se şi răsbune pe guvernatoră, şi de aceea a aruncată­a­pucii în canală", adică dânşii. Abu-Karem fu ier arestată și el osândită să plă­­tescă o amendă mare. Inse i se dau papucii înapoi. »Ce să facă? se gândesce bietulă omă i-am a­­runcată în apă, i-am îngropată în pământă, și totă de­geaba a fostă. Ori cum am fi făcută totă rău ml-a­r­șită. N’am ce face alta decâtă se-i aruncă în focă. Der să-i pună mai întâiu să se usuce căci suntă îngă­lați de apă și de noroi*. Ii pune bietulă pe invelitoarea casei să se usuce. Der nenorocirile lui nu s’au sfârșită încă. O pisică, care să juca pe invelitoarea casei d’alâturi, sare pe casa lui Abu-Karem, începe se se joace cu papucii, târăsce pe unulă pănă în margine și să scapă. Papuculă căzândă lovi pe o femeiă, care trecea cu copilaşulă în brațe, dreptă în capă. Bârbatulă fem­eiei se jeluește la cadiu și Abu-Karem este el arestată și osândită și mai greu ca pănă acum, pentru că era să omoare pe o mumă cu copilulă ei din nebăgarea lui de semn. Abu-Karem ascultă cum este osândită şi z­ice ca­diului: „Luminate cadiu, mă supun cu umilinţă hotăririi tale. Am să plătescă bucurosă amenda şi-mi voi lua şi osânda. Dar te rogă să mă scapi de afurisiţii mei de papuci, pentru că din pricina lor, sunt închisă în puşcărie, umilită, sărăcită, şi chiar ameninţată să-mi pierdă şi capulă. Cine ştie ce belele o să mi mai aducă?“ Cadil primi bucurosă rugăciunea lui şi opri pa­pucii la judecătorie. Apoi cjice lui Abu-Karem că ade­­verata economie constă nu în a grămădi necontenită la bani, ci a cheltui cuviinciosă. Dreptul­­ de proprietate în Rusia. Ună ukas imperiala de curândă publicata ordonă, ca străinii să-şî vândă proprietăţile lor, ce le posedă în Rusia. In privinţa acestui ukas au circulată totă felulă de sgomote contradictorii. O telegramă din Petersburg anunţă că acesta uriaş conţine prescripţiele următore : ,In guvernamentele dela graniţă, străinii nu vor­ putea dobândi drepturi de proprietate asupra imobilelor­ situate în afară de porturi sau de oraşe. .Succesiunea legală în liniă dreapta şi între toţi va continua să fie admisă în ceea ce privesce bunurile si­tuate in afară de porturi şi oraşe şi cari au aparţinută unor­ străini decedaţi, dăcă moştenitorulă s’a stabilita în Rusia înainte de promulgarea uriaşului care conţine noile prescripţiunî. »In tote celelalte caşuri de succesiune legală şi în casă de succesiune prin testamentă, străinută, care va moşteni, va fi obligata să vândă drepturile sale de pro­prietate unui supusă rusă, în termenă de trei ani de la data în care elă le va fi dobândită. »Dacă vânzarea nu se va face în acestă termenă, apoi bunurile vor­ fi vândute la licitaţie de cătră auto­ritatea judiciară şi suma percepută va fi dată moşte­nitorului. Furnisare pentru armata bulgară. Din parte pri­vată au sosită la cererea camerei de comerciu şi indus­­trie din Braşov, descrierile de sortele postavului de furnisară precum şi condiţiunile (Cahier de charges) pen­tru obiectele de furnisată, precum şi unele mustre de postavuri. Acestea se pot­ vedea în cancelaria camerei de comerciu şi industrie. Raportu poliţienescil. Vineri sora ună făptuitoră necunoscută a spartă ferestrile cu pietrii sergentului majoră de honvecji Gus­tav Kransl, care locuesce în suburbială Blumăna pe lângă casarma Steinbruch. O femeiă, care locuesce în aceeași curte, este în prepusă de a fi faptuitarea. Totă Vineri a fost l espedată triftărarulă Carolă Du­ppon din causa vagabundagiului în comuna sa natală Lugosă. Ein noapte s’a provocată între nisce birjari beţi şi calfe de măsură chefuiţi o cărtă, care a degenerată, în cele din urmă in bătaiă. O patrulă poliţienască, care a alergată iute într’acolo, a pusă capătă bătăii arestândă pe principalii vinovaţi. Societatea Transilvania are vacanţă cu începere dela 1 Octomvre 1887 stipendiula „A. Papin Ilarianu,“ în sumă de lei 1600 anuală în aură. Acestă stipendiu este destinată pentru stud­ii la o Academiă de Comerciu. Pentru ocuparea lui se publică concursă. Suntă admişi de concursă numai tineri români de peste Carpaţî, fie din Transilvania, fiă din părţile Unga­riei, fiă din Bucovina. Doritorii de a-lă obţină voră adresa cererile loră în­scrisă cătră Comitetulă Societăţii Transilvania, Bucu­resci, strada Plantelor, 24, cela multa pănă la 25 Au­gusta st. v. a. c. şi le voră însoţi de urmatorele acte: 1) Certificatulă de boteză, 2) Certificatulă că a ter­minată liceală și că a depusă bacalaureatulă (maturi­tatea) sau că a terminata o scaala reală, ori comercială secundară. 3) Certificatulă de paupertate, 4) Să-și ia îndatorirea a se conforma dorinței exprimate în art. 4 din statute, adecă, de a-şi aplica cunoscinţele câştigate in partea locului şi în fine 5) Să-şî ia îndatorirea ca la terminală fixată în programa Academiei unde va fi tri­misă să şi facă neapărata esamenele. Neîndeplinirea acestei îndatoriri atrage după sine perderea stipendiului. Comitetulă. Convocare. Comitetulă despărţământului XVII ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporu­lui română, în şedinţa sa dela 6 Iuniu a. c., h­otărîtă a-şî ţină adunarea generală din ăsta ană la 9 Augustă st. n. 10 ore a. m. în biserica gr. cat. din Reghinulă săsescu. La care suntă prin acesta invitaţi toţi membrii şi alţi iubitori de cultură a se înfăţişa în numără câtă mai mare de oare­ce totă în aceea­şi, după încheierea agen­­delor­ oficiose, de sără, se va arangia din partea comi­tetului subscrisă o petrecere socială pentru acoperirea necesităţilor­ culturale şi literale ale acestui despărţă­­mântă. Programuld ordinei de­­ji se va distribui d-loră membrii în 4iua întrunirei. Direcţiunea despărţământului XVII. Reghină, la 6 Iulie 1887. Patriciu P. Barbu Dr. Absolonu Todea directoră, secretară. Basiliu Rată I cassară. 1887. Editora: Iacobi Mureşianu. Redactora responsabila : Dr. Aurel Mureşianu SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«­ ARADU, 11 Iulie — Eri diminaţă s’a sim­ţită aici ună cutremură, care a durată ll/a se­cundă. Sguduitura, destulă de tare, n’a produsă însă nici o pagubă. ORADEA MARE, 11 Iulie. — Intre pro­­prietarulă Bela Mandel şi funcţionarulă Georgiu Komlossy s’a petrecută ună duelă cu pistoale. Lui Komlossy i-a intrată glonțulă în pântece și curendă după duelă a şi murită. Causa duelu­lui se asigură că a fostă o cărtă pe timpulă când s’a depusă jurămăntură electorală. TERNOVA, 11 Iulie. — Sobrania alese o deputaţiune de 10 membri cu însărcinarea de a duce şi a-i preda prinţului de Coburgă actulă de alegere, şi spre a-i adresa rugarea să vină neamânată în Bulgaria. In cameră se aşteaptă răspunsulă deputaţiunei. In casă când prinţulă ar amâna venirea lui în Bulgaria, membrii So­­braniei se vor­ duce pe acasă, Sobrania fiindă amânată. Dacă însă prinţulă de Coburgă va veni imediată, camera îlă va aştepta ca să de­pună jurămăntulă înaintea ei. SOFIA, 11 Iulie. — Sobrania a respinsă demisiunea regenţei, rugându-o să-şî esercieze funcţiunile pănă la sosirea prinţului, căruia să-i predea apoi frânele guvernului. Regenţa a pri­mită apoi demisii­le cabinetului, însărcinândă pe Stoilovă cu formarea noului ministeră. Este probabilă că se va compune unu ministeriu de afaceri. POPRAD, 12 Iulie. —­ Au arsă 80 locuințe, 200 edificii laterale. O singură stradă a rămasă cruțată. SOFIA, 12 Iulie. — Cabinetulă încă nu s’a formată, cu toate astea nu e îndoială, că Stoi- Iov formăză ună cabinetă liberală moderată. Soirite despre o ferbere în ţară, nu suntă înte­meiate. COBLENŢA, 12 Iulie. — Impăratul, Wil­helm a sosită din Ems sănătosă.

Next