Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-01-03 / nr. 1
L 18,is—msn. Braşov îi , 1 Ianuarie v. 1888. „ Gazeta Transilvaniei“ împlinesce aceî cincizeci ele ani, de când a eşitîi pentru prima oră ca o stea lucitoare pe orizonula întunecaţii ală poporului romanu din Ardély. Ce suntu cincîzeci de ani în vieţa unui poporă? O veriguţă într’uni nesfîrşitu lanţă de suferinţe şi de muncă obositoare de necazuri şi bucurii, de inştinţe, stăruinţe şi lupte! Pentru cei ce suferă şi muncescă, pentru cei ce stăruiescă şi se luptă suntă însă cincîzecî de ani ună spaţiu de timpă destulă de înseninată, ca se se oprescă ună momentă pe pragulă lui şi se se gândăscă îndărăt, la drumulă ce l’au străbătută şi înainte la drumulă ce mai au selă percurgă. De unde venimă şi unde avemă se mergemu? Amă pornită din nóaptea întunerecului după steaua lucitóare a naţiei nóstre ca se ajungemă la lumină. Cu fiecare pasă, ce Taină făcută înainte, firmamentul culturei noastre ni se însenina din ce în ce mai multă şi astăci, după o călătorie lungă şi grea de cinci- zec ele ani, pare că părind din depărtare reflexulă puternicilor grafie ale adevăratei libertăţi şi ale egalei îndreptăţiri naţionale, la cari, sperăm, vomă ajunge odată să ne încăllimă inimele sdrobite de suferinţe. Amă fii să, că le fiărimă numai din depărtare, căci din nou s’a întunecată cu nori grei nu numai firmamentală nostru politică ci acum şi acela ală culturei nóstre. La începulă anului 1838, când a apărută pentru prima oră „Gazeta Transilvaniei redactorulă George Bariţă, vorbind de concesiunea, ce a dat’o fericitulă împărată Ferdinand I Românilor, de a scoate ună fiiară literară şi politică, fiicea. ..Şi acuma cine va mai în„drăsni a fiice, cumcă noi sub părintesca ocrotire a măritei case „auetriace avetm vreo pedecă, din a„fără în cultivarea năstră? Nu sunt * „altele decâtă de acele, care noi „singuri iară de ajutorulă altora „le putemă şi suntemă datori a „le ridica şi ale da într’o parte. „Monarchiilă şi compatrioţii noş„tri nu sciu ce bine mai mare nen ară pute face în fiiua de astăzî , decâtă că ni se dă voiă slobodă „a ne lupta şi a păşi cătră luminarea „m's'ră pe tote căile, cari suntă „deschise şi înaintea altoră nea„muri.“ „Cu toţii sciu şi pricepă, cumcă „renascerea unei naţii pe-o cale ,,mai uşără şi mai scurtă nu este „altfel, cu putinţă decâtă prin „însuşi lucrarea şi imbogăţirea limbei şi a literaturei sale. La a,,ceste să se dea sboră neînpede- 5îcată şi noi suntemă scăpaţi de „întunerecime. Tote alte mijloace „suntă nesigure şi înşelătore, Ne„tjreşiţa, că o limbă străină, o niaş- Tjtchă orî-care reu ne va hrăni...“ Pornisemă bine pe calea „de a ne lupta şi a păşi cătră lumiim narea bună şi sănătosă amă ajunsă departe. Acum 50 de ani aveam ă numai câteva scele oi astăzî numărulă fbră este însutită şi înmiită. Pressa română, chiămată a răspândi lumina în poporă, nu se mai mărginesce afii la ună singură fiiară, or numărulă celoră ce sciu carte este a4i legionă. Asemănând însă epoca dinainte cu cincizeci de ani cu epoca de astă4î, cine nu va afia deosebirea cea mare în privinţa „pedeciloră din afară, ce ni se pună în cultivarea nostră?“ Cine nu va vede reacţiunea ce s’a produsă în contra „voiei slobode de a ne lupta şi de a păşi cătră luminarea nostră ?“ Avemă, mulţămită jertfelor# ’celoră mari aduse de poporul# nostru pe altarul# culturei naţionale, mă numără însemnată de institute de învăţământ# românesc, deşi încă forte mică în proporţia cu trebuinţele noastre, daramă ajunsă ca să tremurăm# afiiţi pentru esistenţa acestor# puţine scole românesc!. O limbă şi o cultură străini este, care ni se impune astăzî ci toate mijloacele meşteşugite, de caii dispună cei ce conducă statul# acesta poliglotă. Mai trebue să spunem# câţi’, de rău ne hrănesce acesta maiera limbă şi cultură, care e străină de firea limbei şi a culturei române ? Mai trebue să spunem#, că omenii dela putere conduşi de spiritul# şovinismului, voră să stingă acum sub diferite pretexte şi luminele, ce leamă aprinsă în diverse puncte ale patriei noastre, ca să lumineze cărările desvoltării poporului română? Mai este de lipsă să spunem, că astăz! Românului i se închidă pe zi ce merge căile de progresă naţională, cari sunt deschise înaintea neamului stăpânitoră? Ajuns’amă dor după cincizeci de ani de suferinţe, stăruinţe şi lupte într’o stare cu multă mai grea şi mai ameninţătore, pentru că acum 50 de ani nu aveam de a perde, decâtă numai de a câştiga şi ni se dase voiă slobodă de a păşi cătră luminarea nostra, iar adversarii neamului nostru erau prea ocupaţi de propria loră emancipare de sub dominaţiunea limbei latine, care era limba oficicială a statului, şi nu erau în stare a împedeca cultivarea nostră în acea măsură ca astăzî. La 1838 ne luptam alături cu contrarii noştri pentru libertate şi pentru renascerea nostra naţională. Aiii situaţiunea s’a schimbată cumplită. Ce-i drept, nu mai suntemă iobagi, ca înainte de 1848, dar libertatea şi toate drepturile politice, de cari trebuia să ne bucurăm cu toții în egală măsură, le au monopolisată contrarii noştri dela putere numai în favoarea rassei loră şi acum, sub cuvântă că aşa cere interesul statului, ei ne atacă făţişă esistenţa naţională, făcându-ne din ce în ce mai imposibilă chiar şi lucrarea pentrui înaintarea limbei şi a culturei noastre românesce şi împunându-ne cu toate mijloacele limba şi cultura loră. La încheierea acestui jumătate de veac# de muncă stăruitore, pentru renascerea limbei şi a naţionalităţii române „Gazeta Transilvaniei“ ca credincios# sentinelă a naţiunei, ce a fostă, este şi va fi, prevestind# pe Români despre marele periculă ce-i ameninţă legice : Mare este crisa prin care trecem#, mari suntă pedecile ce ni se pună aci în calea cultivării şi a emancipărei nóastre politice naţionale. Dér deca contrarii noştri sunt afii mai tari ca odinioră, şi noi suntemă mai tari şi vomă redica şi da într’o parte toate pedecile, fiă ori câtă de mari, numai să fimă tari în credinţa nostră, tari în caragială nostru şi statornici în legăturile de frăţie dintre noi! Reducţiunea si Administraţiunea: BRASOVU, piaţa mare ’ Nr. 22. „Gazeta“ iese in fiecare di. Pe anu anu 12 fior, pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România si străinătate: pe anui 40 fr., pe sese luni 20hr., pe trei luni 10 fr.A1TULTI LI.NI I. DUMINECĂ,3 Ianuarie. 1888. Se prenumeră: la poşte, la librării şi pe lald. corespondenţi Anunciurile: O seria garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrăit^ Mileniu de 50 de ani alț „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Joi în 31 Decemvre 1887 și » Vineri în 1 Ianuarie 1888 s’a serbată a cinci-fiecea aniversare a „Gazetei Transilvaniei“, conformă programului publicată cu câteva fiile mai ’nainte de comitetul#inj.stiintă spre scopul acesta de Roîgiamii braşoveni sub preşedinţa părintelui Vasilie Voina, parochă la biserica cea mare a sf. Nicolae din Prundă, suburbială Scheiu ală Braşovului. Serbarea a reuşită splendidă în tóate privinţele. Amărunte vomă da în numărul viitor”. Sibiiu, 2 ianuarie 1888. „Gazeta Transilvaniei“, cea mai bogată în esperiinţe, fie pururea matură în judecăţile sale, juvenilă în aspiraţiunî, virilă în lupta pentru dreptate, pregătindu posterităţii ună altă jubileu mai veselă ca celă de astăzi. Metropolitul Miron Romanul. Bucurescî, 31 Decemvre 1887. Credem# în binele ce ai făcută românismului, tu bătrână „Gazetă“ a fraţilor# noştri de dincolo. Te-am urmată cu doră în luptele tale şi te admirăm#, pe tine organ# care ai spusă Românilor, cu voce neobosită bucuriile şi multele loră dureri, înainte pe calea dreptăţii poporelor! In cincî-fieci de ani de frământare n’ai slăbită ună minută, căci tocmai prin poporă şi din poporă ţî-ai suptă puterea. Cu poporul# în veci înainte! Redacţiunea „Românului.“ Abrudu, 31 Decemvre 1887. Salutăm# cu bucuriă aniversarea a cincî decea a întemeiărei bătrânei „Gazete“, care strecurându-se prin atâtea fatigii şi vexaţiuni a ţinută totdeauna susă drapelul# naţională, luptând# adesea între împrejurări fatale cu o admirabilă abnegaţiune contra asupritorilor# şi inimicilor# noştri seculari. Fie ca acest# glorios# trecută de o jumătate seculă să serve de modelă întru continuarea apărării drepturilor noastre naţionale. Cea cerută, ca „Gazeta“, espresiunea Românilor, în infinita ei esistenţă, pe care noi o dorimă, să fie pururea oetunată de basaltă, în care să se răsfrângă toate uneltirile perfide pornite din orice parte asupra patriei şi naţiunei noastre. Suntem de multă uniţi, când în acest# moment# solemnă ne împreunăm# vocea cu ceilalţi fraţi ai noştri şi implorăm# Prevedinţa să îndelungăscă viaţa demnului succesor# ală multă regretatului redactor# Iacobă, actualului redactoră-editoră Dr. Aurel Mureșianu, ca fiind# încă în vigoare să primeascâ în person# și felicitările pentru aniversarea seculară dela națiunea sa iubită. — Originalul# cu subscrierile urmeazâ. Buciumianu. Setea-mare, 28 Decemvre 1887. Cu ajutorulă Atot-putintelui Dumnezeu şi ală Iluştrilor# bărbaţi devotaţi scumpei noastre naţiuni, preţuitul nostru fiiară naţională „Gazeta Transilvaniei“ cu fiiua de 1 Ianuarie 1888 împlinesce o jumătate de seculă de muncă grea, dar încoronată de succese şi merite, care suntă şi vară rămâne eternisate în inima fiecărui Română. Eu ca mă fiu din poporă, pentru care „Gazeta“ amicită atâta timpă, îi ureză, ca Provedinţa divină şi pe viitor, să o doteze cu astfel de conducători plini de iubire cătră scumpa nostră patriă şi naţiune, cari consolide sfânta loră chiămare să-i păstreze firmulă şi nobilul# caracteră naţională. Dumnezeu să-i ajute şi la împlinirea Centenariului. Nicolau Racoţă, medicii cercualți. Bucurescu, 30 Decemvre 1887. Direcţiunea şi Redacţiunea vechiului filară „Reforma“, cu ocasiunea jubuleului de 50 de ani al bătrânei „Gazete de Transilvania“, mama filaristicei române, salută cu căldură frăţescă pe demnii succesori şi colaboratori ai „Gazetei“ şi pe ilustra familie Mureşianu, focare ală patriotismului şi democraţiei române. * Directorele-proprietar ală ziarului „Reforma“, I. G. Valentineanu. Petre N. Moţoc (Făgărăşanu), Administratorii şi secretarii generali aluziarului „Reforma,“ Preşedinte al societăţii „Eminescu.“ Lugoşu, 1 Ianuarie 1888. Serbări# cu Braşovul# şi cu toţi Românii meritul# semiseculară ală „Gazetei“ pentru progresul# literaturei, pentru deşteptarea poporului şi pentru păstrarea caracterului naţională. Românii din Lugoşîi. Bucurescî, 27 Decemvre 1887. Domnule Mureşiană! Felicitându-vă cu ocazia serbărei naţionale", prin care se onorează celă mai vechi# fiiară românescă „ Gazeta Transilvaniei,“ vă alătură aceste rânduri dictate de sudorile şi lacrimile luptei. Cu stimă şi frăţie. Gr. H. Grandea. Suceava, 1. Ianuarie 1888. Vechii cunoscuţi din Viena te felicitează de jubileul de cinci- zeci de ani al „Gazetei“, în