Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-06-10 / nr. 128

Nr. 128. Iară cetesce disertaţiunea sa: „Lucsula şi urmările lui triste.“ carea fiindu lu­crată cu destulă diliginţă, a fostă ascul­tată cu plăcere. Presidiula propune şi adunarea primesce, ca atâtă predica ros­tită în s. biserică, câtă şi disertaţiunea cauită în adimare să se dea spre critisa­­re preoţilor­ Teodoră Sabou şi Ioană Sonea. Se hotăresce, ca adunarea viitoare se se ţină în Hăşdate. De predicatură este desemnată preotulă Seplacului I. Sonea, eră de disertante d-lă preotă din Hesdate Teodoră Sabou, după cari si­­nodulă s’a închisă. La adunare au fostă de faţă, pre lângă curatorimea tractuală venită ca din oficiu şi mulţi alţi ospeţi. După ce se fini adunarea, d-lă preotă locală în­truni preoţimea la masa sa ospitală, or curatorele locală întruni curatorimea tractuală, arătândă fiăcare faţă cu os­­peţii săi ospitalitatea străbună. __________ 8. Intemplărî diferite. Furtuna de pe Marea-Neagra şi b­ri­cul­ii „Mircea“. Pentru marinari prover­­bulă e astfelă : Omulă propune şi ventulă dispune. In adevără, briculă Mircea, de care amă vorbită deja, că va face o es­­cursiune în Mediterana cu elevii şcolei de marină, a întâmpinată în zilele de 20, 21 și 22 Maiu, una din furtunile cele mai grozave pe Marea­ Negră. Deci pen­tru armata terestră resbelulă e ocasiunea de a încerca omenii, pentru armata pe apă, încercarea cea mai mare e răsboiulă ce-lă întreprinde furtuna în contra va­sului. Furtuna e ocasia de a face din soldată ună marinară, elă vădendu-se în faţa pericolului şi luptândă pentru a scăpa vasulă şi vieţa sa. După programă, voiajul c bricului Mircea, publicată în „Monitorul­ Ofi­cială“, cuprindea două părţi. In partea I-a, de la 25 Main pănă la 17 Iunie, tre­buia să meargă dela Sulina la Constanţa, Yalta, Sevastopolă, Odesa şi el Cons­tanţa, pentru a deprinde echipagiulă cu manevrarea pânzeloră în mare, lucrulă nu e totă una cu manevrarea pânzeloră în portă sau pe Dunăre, unde vasulă n are mişcări şi oscilaţiuni şi totdeodată pentru a se face vasului ore­cari repa­­raţiuni de întreţinere la Odesa. Partea a doua a voiajului trebuia să încăpă dela 18 Iunie, plecândă spre Constantinopolă şi de aci spre Medite­rana pănă la Alger şi Tunis şi înapoi. Omulă propune şi ventură dispune. Pe când echipa giulă Mircea se afla la 20 Maiu aproape de Constanţa, ocu­pată cu manevrarea pânzelor­ pentru instrucţiunea omeniloră. Vineri diminaţa începe ună ventă puternică despre E. N. E. Comandantul­ esecuta o voltă, pentru a eşi mai în susă de Constanţa, ca cu acestă ventă să se­ întorcă la Su­lina pe la insula Şerpiloră, când, pe la 12 ore nóaptea, cerulă se întuneca forte repede, barometrulă scade, totulă anunţă apropierea unei furtuni considerabile. Atunci briculă Mircea caută a fugi la largulă mărei, spre a-lă apuca furtuna câtă se poate mai departe de costă. Pe la orele 4 de diminăţă, Sâmbătă, marea devine oribilă, ventură suflă în tempestă cu o ploe torenţială. S’a dis­pusă strîngerea pânzelor, cu repeziciune, s’a scoborâtă catartele, vergelele obiş­nuite, remânândă numai cu două pânze mici, pentru a se guverna vasulă, acti­­vândă în acelaşă timpă şi focurile la ma­şină. Ventură continuă în noaptea de Sâmbătă, spre Duminecă cu aceeaşi vio­lenţă, ploaia torenţială te orbea, cădendă fără cea mai mică întrerupţie. Briciulă Mircea lupta cu valurile, cari deveniseră enorme, insă era învinsă, căci era jucă­ria loră, avea mişcări brusce şi desordo­­nate în toate direcţiunile, astfel­ că ună catargă nu întâreată a se rupe. Duminecă la 22, furtuna pare că se mai linişteşte, în spre soră însă reîncepe cu o fu­m­ă mai mare şi în noaptea de Du­minecă spre Luni. 23 Maiu, furtuna a ajunsă la maximul­ ei de intensitate. Ventură sufla în tempestă, cu rafale vio­lente ; marea se demontase, valurile spu­megau şi săreau pe d’asupra vasului, ploia cădea cu o furie nediscriptibilă, — ofiţerii şi echipagiulă stăteau în apă pănă la glesne — era ceva oribilă de văduvă. Luni dimitmţa, 23 Maiu, timpulă, o­­dată cu ridicarea barometrului, începe a se linişti şi atunci, calculândă punctulă unde se afla vasulă dusă de ventă, a­­rendă necesitate de reparaţiuni şi pro­­visiunî, s’a vădută că portulă celă mai apropiată de unde se găsea era Con­­stantinopolă. Dela Constanţa furtuna a dusă briculă la Constantinopole. Comandantul­ vasului, d. Eustaţiu, făcu imediată casulă cunoscută d-lui mi­nistru Bălăceanu, care a intervenită ca să se aprobe de Sultană intrarea bricu­lui Mircea în Basin şi facerea tuturoră reparaţiunilor­. S’a comunicată aseme­nea acesta comandantului flotilei şi mi­nisterului de resbelă. Echipagiulă în complectulă său se află sănătosă. Comandantulă e încântată de acestă întâmplare, preparându’şi ast­­felă omenii pe neaşteptate pentru voia­julă în a doua parte, care va continua de la Constantinopolă în Mediterana. In aceleaşi zile de furtuni, alte vase cari s’au găsită în mare au fostă mai puţină norocite ca briculă Mircia, căci aflămă că „Apollo“ ală Societăţii austri­­ace Lloyd pe drumulă dela Constantino-Cine dracu-a mai văcjută Busuiocă în vîrfă de coste, Viganău pe fete proste! * Frumușele ’să fetele, Că le facă albelele; Mai frumoşi îsă feciorii, Şi de nu s’oră mâzgăli. * Hopa, tropa pe podele La ala cu rumenele; Scie draculă cum s’a unsă Pe frunte nu i-a ajunsă! * Mă dusei a peţi ’n Boiu L’o fată cu şăse boi, Boii ’mi placă, boii suntă buni, Dar fata-i de mulți Crăciuni! * Mândra mea, care mă sei’ Pagubă că nu-i aci, Mândra mea, care mă teme, Bătrânesce fără vreme. Nu bătrâni, mândra mea, Că cu nime n’oiu șédé Numai când nu mi-i vede. Nu bătrâni, mândră dragă, Că cu nime nu-mi facă tréaba, Numai când nu mi-i degrabă! * Maică, nu mai vine nime, Ei t­e-i amari cu mine. Dă-le, maică, băutură Să nu mă cate la gură; Dă-le, maică, de mâncare Să nu mă cerce de mare. Nici n’am dinți, nici n’am măsele, Că-au cărtură ca vai de ele! * Socră, socră, pâne acră, De te-ai coce câtă te-ai coce Ca măicuța nu te-i face; De te-ai coce-m­ă ană și-o vâră Tată îi rămâne amară! * Orbă am fostă, ori dóara béta, Când am porniţii la ’nsurată. Frundă verde ’n codru desă Totă lumea şi-a alesă Ce-a fostă verde şi frumoşii Ce-a fostă bună şi mai fălosă, Dar eu, Domne, am alesă Ce-a fostă mai rău în pvăsă, Trei fire de neghinuţă, O mândruţă c’o murguţă Lăcomiam că-i gazdă mare Şi-o luai de peste vale. Săracele sutele Ciun mărită mutele. Mă ’nbiaiu şi eu la sută Şi luaiu şi eu o mută. Când o vădă la focă sedendii Par’ că-i ursu mormăindă, Când o vădă nepieptănată. Par’ că-i buha împănată, îmi dă blidulă nespălată Şi lingura de sub pată. GAZETA TRANSILVANIEI. până la Sulina a pierdută ună matelotă care s’a înecată, asemenea a pierdută ancora şi două catarte şi alţi mateloţi suntă bolnavi în spitalulă dela Sulina. Convocare. Despărţămentulă XVII ală „Asso­­ciaţiunei transilvane pentru literatura ro­mână şi cultura poporului română îşi va ţină adunarea generală din est. ană la 11 Iulie st. n. a. c. 2 ore p. m. în localita­tea şcelei gr. cat. din Reghină, la care se invită toţi membri şi iubitorii de cul­tură. Obiectele ce se vor­ pertracta vor­ fi cele ţinătore de adunarea generală. Reghină, la 18 Iunie st. n. 1888. Comitetul­ despărţământului XVII. Patriciu P. Barbu, Dr. Alis. Todea, directoră, secretară. Petrecere. Societatea „Concordia“ din Blasiu va arangia o „petrecere de vară“. Luni, la 25 Iuniu st. n., în grădina lui C. Com­­şia din Veza. Inceputulă la 3 ore după amedu. Prețură de intrare de personă 50 cr. v. a., de familiă 1 fl. Supra-solvirî și oferte marinimoase, primindu-se cu mul­­țămită, se vor­ curta pe cale diaristică. In casă de tâmpii nefavorabilă se va amâna petrecerea pe 26 a­­. c. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part.­ală „Gaz. Trans.“) Berlinii, 21 Iunie. — Zedlitz a refusatu de a fi succesorulu lui Puttkammer în ministerulu prussianu. Actulă de amnestia ală împăra­tului Wilhelm II va fi conformui celui datu de reposatură împerată. Berlinit, 21 Iunie. — Poliţia a espicisatu pe corespondenţii de aici ai­­ţiarelorii francese „Gaulois“ şi ..Ma­tin“, din causă că au scrisă articuli maliţioşi în contra împăratului Wil­helm. Principele Bismark sufere erăşî de nevralgia, ca întotdeuna după mari iritaţiunî. Imperatură se va muta r­ilele aceste la Friedrichskron. Parisii, 21 Iunie. — Preşedin­tele republicei Carnot a comunicată consiliului de miniştri responşidu îm­păratului Germaniei la telegramele de condolenţă, prin care se alătură imperatură Wilhelm la cuvintele esprimate în favoarea susţinerii bu­­nelor­ relaţiuni între ambele pu­teri. Petersburg­, 21 iunie. — Ţa­­rulă a retuşată a primi propunerea ministrului de resboiu privitore la sporirea îndoită a numărului ba­­talionelor­ de reservă, pentru că o asemenea înmulţire ar îngreuna prea tare financele imperiului şi afară de acesta situaţiunea politică actuală nu justifică nicidecum o măsură, ce ar merge aşa departe, cesă a şi’o câştiga prin o purtare pre­­venitoare, punctuală şi consciincioasa. Din darea de sema pe anulă 1887 estragemă următorele date mai importante: Asigu­rările pe viaţă contractate în anulă 1887 să urcă la suma de 9.657,496 florini ca­pitală şi 33,037 fl. rente. Fondulă de asigurare este cu finea anului de 45.555, 050 fl. capitală şi 120,803 fl.rentă şi arată o sporire de 3.750,286 fl. capitală şi 28,717 fl. rentă. Venitulă premierară a fostă de 2.082,231 fl. şi a întrecută pe acela din anulă precedentă cu 326,274 fl. Pentru caşuri de morte şi viaţă a ajunsă spre distribuire 831,815 fl. şi afară de aceea s-a reservată netto 223,206 fl. Reserva premieloră este de 9.043, 103 fl. şi arată faţă cu anul­ trecută o sporire cu 887,887 fl. Intrarea pentru premiile de asigurare contra caşurilor­ elementare se urcă la 8.015,810 fl., pen­tru contra asigurări s-a cheltuit 3.280,539 fl. Păgubile au costată 5.939,822 fl., din­tre cari a aparţinută 2.324,105 fl. contra asigurărilor­. Afară de acestea a trebuită să se reserveze pentru daune neresolvate netto 211,296 fl. Reserva premiiloră pen­tru contură propriu este de 1.477,012 fl. pentru asigurări contra incendiului 10,829 fl., pentru asigurări de transportă, re­serva specială pentru asigurări în contra grindinei în suma de 450,000 fl., a râ­­masă neschimbată. Portofolia premiiloră pe diarnă s’a urcată la 18.606.845 fl. — Despăgubirile făcute de cătră societate dela esistenţa ei încoce se urcă la suma de 141 milioane florini. Bilanţulă totală se închee cu ună profită de 292.391 fl, 08 cr., din cari după scădământulă împăr­­ţiriloră după statute şi a altoră 10.000 fl., cari din incidentulă, că a împlinită so­cietatea 50 de ani de esistenţă, s’a de­dicată cassei de economii şi de în­grijire a amploiaţilor­, s’a hotărîtă îm­părţirea unei dividende de 52 fl. Socie­tatea posede cu ultima Decemvre 1887 (afară de capitalulă acţiiloră de 4 mi­lioane fl. cu solvirea de 1.600.000 fl. în bani) reserve în suma de lly2 milioane florini. D. r. univ. Limnione Adriatica di Sicurta in Triest. La 30 i. tr. a ţinută acestă Societate adunarea generală şi a serbată totodată jubileulă de 50 de ani ală esistenţei sale, la care a fostă de faţă afară de numerose somităţii şi Di­­rigentulă secţiunei ungare ală acestui institută a consilierulă int. şi deputată Domnulă Baron Friederică Podmaniczky. Locuitorii patriei noastre au documentată totdeuna faţă cu acestă institută ună viu interesă, deoarece acesta este unulă dintre ’institutele care a înrădăcinată şi cultivată în patria nostră acâstă forţe însemnată şi binefăcătore instituţiune de asigurări. Riunione Adriatica di Sicurta opereză de cinci decenii în Ungaria, şi dela începutulă activităţii sale s’a bucu­rată totdeuna de simpatia şi sprijinulă din partea marelui publică. O urmare naturală a acestei bune voinţe generală a fostă continuata înflorire şi întărire a acestui institută, astfel­, că acuma este unul­ dintre cele mai mari şi însemnate institute ale Monarchiei austr. ung. şi conducătorii presenţi ai acestei societăţi oferă garanţia că ’şi va păstra şi mai departe aceeaşi posiţiune, care i-a suc­ 1888 Cursi­­lu pieţei Braşovii din 21 Iunie st. n. 1888 Bancnote românesci Comp. 8.48 Vând. 8.50 Argintă românescă . 11 8.42i 8.46 Napoleon­ d’ori . . . 11 10.— ii 10.01 Lire turcesci . . . 11 11.30 ii 11.85 Imperiali.................... 1i 10.30 ii 10.85 Galbini..................... 11 5.89 ii 5.92 Scris. fonc. „Albina“ 6% 11 101.­ii KU / 11 11 11 ° Io11 98.­ii 98.50 Ruble rusesci . . . 11 111.­ ii 112. Discontură ....6 V»--8°/0 pe ană. Cursuln la bnrsa de Viena din 20 Iunie st. n. 1888. Renta de aură 4%...................................100.65 Renta de hârtie 5°/0 . . .... . 87.55 Imprumutură căiloră ferate ungare . 151.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (1-ma emisiune) . . 95.80 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (2-a emisiune) . . 126.— Amortisarea datoriei căilor­ ferate de ostă ungare (8-a emisiune) . . 115.— Bonuri rurale ungare ...... 105.20 Bonuri cu clasa de sortare .... 104 90 Bonuri rurale Banată-Timiș. . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare.........................104.75 Bonuri rurale transilvane .... 104.30 Bonuri croato-slavone..........................104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ...............................................99.75 Imprumutură cu premiură ungurescă 127.— Locurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului.............................................125.— Renta de hârtie austriacă .... 79.60 Renta de argintă austriacă .... 81.15 Renta de aură austriacă.........................110.55 Losuri din 1860 187.75 Acțiunile băncei austro-ungare . . . 868.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 289.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 292.60 Galbeni împărătesc­ .......................... 5.94 Napoleon-u’orl...............................................10.01 Mărci 100 împ. germane.....................61.97s/,, Londra 10 Livres Sterlinge .... 126.80 Editorii și Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureșianu. Bursa de BucurescT. Cotă oficială dela 5 Iunie st. v. 1888. Comp. vând. Renta română 5°/........................ 90-91.— Renta rom. amort. 5“/„ . . . »1.7. 92-72 Renta convert. 6°/0..................... 89.— 90.­Impr. oraș. Buc. 10 fr. . . . 35.— 38.­­Credit fonc. rural 7% . . . 105.— 106.— w 11 11 11 u 1 o • • • 89.74 70.7. »­n urban 77..... 107.— 107.7, ii ii ii 6% • • • • 98.— 99.­*1 ii ii u 10 * * * * 85.72 8,6.­Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 945.— 960.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220.— 225.— Ac. de asig. Națională. . . .— --.--­Aură contra bilete de bancă . 16-74 17.— Bancnote austr. contra aură. . 2.0­22.— Aură contra argintă sau bilete 16.— 16-7* Florină valoare austriacă . . . 2.01­2.

Next