Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-01-14 / nr. 8
Redacţiunea si Atministraţinaea: BRASOVU, piaţa mare ’ nr. 22. „Gazeta“ iese in fiecare di. Pe una ană 12 fior, pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România si străinătate: se ană 40 fr., pe şese uni 20 fr., pe trei luni 10 fr. AVULU LI. N?- 8. JOI, 14 (26) Ianuarie. 1888. Se prenumeră: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. Anunciurile: O seriă garmondă cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimită. JdUH k 50 k am ala „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Aradu, 1 Ianuarie 1888. Dumneczeu vede puteri pentru continuarea luptei demniloru antecesori. Sub stindardul D-vóstre cu insemnulu: demnitate naţională, suntă angajată totdeauna. Regretă că nu potă fi între D-vóstre. Petru Truţa. Hlasiu, 1 Ianuarie 1888. Victoria! Triumfă! Baia-mare, 1 Ianuarie 1888. Se fii binecuvântată, aprigă luptătore, ce o jumetate de seculă cu gloriă ai purtată stindardulă, luptând pentru înfrăţire şi scumpa libertate, pentru lumină şi cultură cu zelă neîncetată. Şi celă ce mai ânteiu l’a ţinută, ostaşulfi veterană, de noi stimată, la mulţi anî se traiescu !*) Românii Băimăreni. Blasiu, 1 Ianuarie 1888. Regretămă, ca nu putemă participa decâtă numai cu spiritulă la marea serbătore naţională. Dee ceriulă ca scopulă urmărită de „Gazeta Transilvaniei,“ care este ală tuturoră Româniloră, se se realiseze câtă mai curendă. Teologii din Blaşiu. C Chişineu, Ungaria, 1 Ianuarie 1888. Cu ocasiunea serbărei jubileului de 50 de anî ală „Gazetei Transilvaniei“, ve rogă se primiţi gratulaţiunea şi felicitările mele sincere. Mihaiu Veliciu. Cialaţî, România, 1 Ianuarie 1888. Cincîcieci de anî de luptă se ve întărască a purta pe viitor, cu aceeaşi energiă stindardulă adevăratei politici românescce representaţi. Cetăţeanu, Barbescu, Haliţa, Dobreanu, Munteanu, Radu, Constantinii, Popa, Cerchezii, Coltofeanu, Crăiniceană, Frigătord, Chiriacu, Marinescu, Paulă, Constantinescu, Pitişi, Mizilii, 1 Ianuarie 1888. Anî mulţi „Gazetei Transilvaniei“ ! Traiescu luptătorii! Maria Mureşianu, Bârlada, 1 Ianuarie 1888. Şcola politică propagată de „Gazeta Transilvaniei“ în decursul a celor 50 de anî se fiă de bună auguiră şi în viitoră naţiunei române. Recunoscinţă fondatorilor, succesă gloriosă succesoriloră! Profesorii: Iond Popescu, Beloescu, Ghimbăşanu, Neagoe, Onişord, Paliţa, Catulu, Pană, Bistriţianu farmacistă, Pamfilie architectă. Fiume, 1 Ianuarie 1888. Jubileulă de astăzi este o victoria literară pentru scriitorii şi cetitorii „Gazetei“ deopotrivă. In semnă de bucuriă ve urămă vieţă îndelungată. Mănescu, Cisar, Boilescu, Vincenţiu Nicoră, devenită în adeveratulă sensă ală cuvântului o muncă de Sisyphă. Mai întâiu şî-a încercată noroculă guvernulă, asigurândă şi limbei celtice ună terâmă mai largă de desvoltare prin cunoscuta ordonanţă a ministrului de justiţiă în privinţa folosirei limbilor ţerii, cehă şi germană, în oficii. Der n’a dobândită prin acesta decâtă puţină recunoscinţă din partea Cehiloră şi o hotarîtă nemulţumire din partea Germanilor boemi. Germanii în cele din urmă au dată espresiune nemulţumirei lor, prin aceea, că au părăsită dieta boemă, adoptândă politica de resistenţă passivă. Trebue se recunoscă ori şi cine, că conducetorii Cehiloră s’au purtată cu multă moderaţiune şi cruţare faţă cu oposiţiunea germană din ţara loră. Ei dela începută au adoptată principiul de a asigura, câtă numai cu putinţă este, asistenţa naţională şi dreptul de limbă ală minorităţii germane din Boemia. Cu alte cuvinte, cele două milioane de Germani se nu fiă nicidecum mai puţină îndreptăţiţi înaintea legii, ca cele trei milioane de Cehi din Boemia. In înţelesulă acesta conducetorii Cehilor, Dr. Rieger şi prinţulă Lobkowitz au propusă astă tomna Germanilor, stabilirea unei înţelegeri comune extra-parlamentare cu scopă de a se împăca Cehii cu Germanii, aşa ca cei din urmă se potă lua arăşî parte la lucrările dietei. In scopulă acesta — după ce preşedintele comitetului esecutivă ală deputaţilor, dietali germani Dr. Schmeykal a declarată că e gata a întră în negociărî, sub anumite reserve — prinţulă Lobkovitz i-a adresată acestuia o scrisoare, în care-i propune ţinerea unei conferenţe pe bazele următore: 1. Se se asigure o curtă în dietă pentru minoritatea naţională, (adecă pentru Germani). 2. Se se reguleze cestiunea de limbă în comune şi în districte. 3. Se se modifice disposiţiunile legale esistente în privinţa întrebuinţării celor doue limbi ale ţerii la judecătorii, spre mulţămirea ambelor părţi. 4. Se se uşureze sarcinele ce li se impună minorităţilor naţionale în multe comune prin înfiinţarea de şcoli. Germanii boemi au propusă prin Dr. Schmeykal la punctele de mai susă diferite modificări, cerândă ca se fiă luate de basă a discusiunei „cu consâmțementul” guvernului atunci ei, Germanii, vară întră în negociărî. La acesta răspunse prințulă Lobkowitz că nu poate promite ună consâmțementă principială în numele guvernului, dar va stărui ca guvernulă se aprobe punctele ce voră fi stabilite în înţelegere. In urma acesta Dr. Schwveykal a declarat, în numele clubului deputaţilor germani la 22 Ianuarie 1888, că nu potă lua parte la conferenţa propusă de prinţulă Lobkowitz, deoarece n’au nici o garanţie că guvernulă va consâmţi la cele ce se vor stabili şi după ce vedă, că dificultăţile cari se opună primirei propunerilor a loră îşi au isvorulă în deosebitele vederi de dreptă publică. Astfel, s’au curmată încercările de împăciuire estra-parlamentare şi e puţină speranţă că guvernulă, de va lua chiar elă iniţiativa, va dobândi în împrejurările de faţă mai multă. Iată unde au adusă lucrurile in Austria pecatele guvernelor şi pofta de supremaţiă ! G. Bărbaţii, B. Turcu, Braşovă, 12 (24) Ianuarie 1888. Opera de împăciuire a naţiunei cehe şi germane în "Boemia a *) Telegrama acesta nî-a venită forte schilodită și schimonosită, din care causă mai multă a trebuită să gâcimă ce vrea se dică. — Red. Daruri flornei Constantia Irimie Popa. încă în Nr. 1 ală fetei noastre din anulă acesta amă publicată amicabila și românesca felicitare, ce nî-a adresat’o din München stimatulă d-nă Irimie Er. Popa, unulă din vrednicii fii ai reposatului fruntaşă din Săcele, Eremie Popa. Scrisoarea de felicitare s’a terminată cu următorele cuvinte, de cuprinsă multă însemnătură : „Binevoiţi a primi şi din partea nevestei mele o mică, modestă coronă în semnă de amintire, căci aducerea aminte este unicula raiu, din care nu putem fi alungați“. Aceasta coronă, dovada nobilelor, sentimente românesc! ale Doamnei Popa, a sosită aici deodată cu scrisoarea de felicitare, dar din cause independente de noi *) am primit’o numai acuma. Ea representă o cunună de lauri, lucrată cu deosebită gustă şi artă din argintă curată, avendă ună diametru de 17 cm. Bobiţele de laură suntă de aură. Cununa constă din done ramuri, cari josă suntă legate printr’o pantlică de aură cu inscripţiunea: „TJ-lui Aur. Mureşianu—în memoria jubileului „ Gazetei, 1888.“ Corona e aseciată pe o perină de mătase roşia, jură împrejură cu sinoră tricoloră. Românii din Macedonia. Oficiosului rusă „Prawitelstwennyi Wjestni“ i se scrie din Salonică. Mulţămită desterităţii, deja cunoscutului Mărgărită şi a altor agenţi români, propagana română face considerabili paşi între Cuţo-Vlachii ori aşa numiţii Ţînţarii locuitori în Macedonia. Agenţii ajutoraţi de dorinţa Ţînţarilor, de a învăţa limba română, au întemeiată în mai multe locuri şcole de copii şi de fete, cari se susţină parte din banii ce i-a donată guvernulă română, parte din fondurile testamentare create de unii Ţînţari, cari şî-au adunată o considerabilă avere în România. Se înţelege de sine, că din şcolele cele nouă s’a scosă de totă afară limba grecescă. Nu mai încape nici o îndoială, că în scurtă timpă ea se va elimina şi din acele şcole ţînţăresci, în care s’a susţinută pănă acum. Ce se atinge de încordările agenţilor români, de a câştiga *) Corona după ce a sosită la poşta din Braşov, a fostă trimesă la Budapesta, ca se fiă acolo preţuită mai întâiu pentru stabilirea tacsei de vamă. De aici întârzierea. Aceasta procedură se urmeză cu tote obiectele, chiar şi cu cele de valoare minimă, precum inele ş. a. Nu înţelegemă atâta centralizare în defavoarea publicului. Să nu se afle ore în Braşovă omeni de încredere, cari se scie preţui atâta lucru? Red, pe Ţînţari pentru unire, acestea au rămasă pănă acum fără succesă. Partea cea mai mare a Ţînţarilor o ţine încă strînsă la credinţa ortodoxă, şi respinge orice apropiere de unire. Asemenea că Ţînţarii şi Albanezii ortodoxi din Macedonia, cari sunt forte numeroşi, au începută a accentua dreptulă loră de esistenţă naţională. Mai nainte şi ei, ca şi Ţînţarii, au învăţată la şcolele grecesc şi limba loră maternă o au cultivată numai în sînulă familiei. In acestă ană au începută a introduce în şcole limba albaneză. Din banii ce i-a testată ortodoxulă albaneză Kerci, care s’a îmbogăţită în România, s’a înfiinţată aci nu de multă o şcolă albaneză, pentru care se trămită din România cărţi în limba albaneză şi cu fitere latine tipărite. Delegatulă Papei, Monsignore Ronetti, care nu de multă a plecată de aci, a visitată şcola catolică de aci dimpreună cu seminaruilă misionariloră, care se află afară din oraşă, şi a introdusă în aceste institute învăţămental limbei italiane. La şcolă se educă copii unoră Bulgari, cari au trecută la catolicismă şi la seminară, unde se propună toate obiectele teologice în limba bulgară, se crescă misionarii catolici. In timpul din urmă şi propaganda protestantă se nisuesce a pune piciorulă în Macedonia. Misionarulă protestantă Samsonă a înfiinţată aci, cu ajutorul unui Grecă trecută la protestantismă, Michalides, o casă de rugăciune, în care în tote Duminecile se celebreză serviţiulă divină. Credincioşii, c’am 30 la numără, suntă fără escepţiune Greci. SCIRILE MLE1. * Din Alba-Iulia primimă cu cita 21 Ianuarie n. c. o corespodenţă, prin care ni se spune, că unii „patrioţi“ maghiari nu numai că nu respectă sărbătorile românesci, ci îşi bată chiar jocă de ele. Aşa de es, ni se spune, că fiscalatulă reg, de acolo tocmai a doua cli de Pascu din anulă trecută a pusă pe arestanţii români să care cu căruţa năsipă în cetate. Totă acelă fiscalată a doua cfi de Crăciună, la Anulă nou şi la Boboteză din anulă curentă a trimisă pe arestanții români la Evrei de au tăiată totă diua lemne pe seama acestora. Mai multă : în diua de Boboteză i s’a întercjisă preotului română gr. cat. ca să boteze pe arestanții români, dicéndu-i-se, că arestanții n’au lipsă de astfelă de posconiturî („A raboknak nincs szükségük olyan hokusz pokuszokra.“) In sărbători mari, în sensul contractului încheiată cu arendatorele, este prescrisă a se da arestanţilor o carne; arestanţilor români însă chiar şi în criua de Crăciună lîs’o dată păsată şi nu care. De asemenea ni se scrie că nu se respectă sărbătorile românesci nici din partea judecătoriei r. de cercă de acolo, tocmai în căile de sărbătore sunt mai mulţi omeni chiămaţi la pertractare. De comentară nu mai e nevoie. Rămâne ca Românii din capulă trebiloră românesc! în Alba-Iulia să’şi facă datoria. * * * Episcopul Lorenz Sclauch din Oradea-mare adresa ministrului ungurescă de culte o scrisoare în care se îmbie de a preface baia episcopală de pe domeniile episcopesci, cunoscută din causa termelor sale escelente, într’o bae de cură. Ministrulă a trimisă în urma a