Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-08-05 / nr. 172
Nr. 172 sprijinit în opiniunea publică a României chiar și atunci când guvernul din Bucuresci ar fi de altă părere ?“ Corespondentul fetei vienese arată apoi, că aceste presupuneri sunt neîntemeiate, deoarece guvernul română de azi urmeza tota aceeaşi liniă de conduită în politica esterioră, ca guvernul trecută. Oposiţia de odinioră, ca şi partidul lui Brătianu, sunt deopotrivă în contra oricărei alipiri principiare de politica rusescă. In fine cfic© nr. Fr. Presse:“ Alusiunea d-lui Hitrovo la comuniunea religiunii ortodoxe şi-a pierdută valoarea prin neparticiparea României la festivităţile din Kiev.... Ce privesce însă pretinsa rudire de rassă ruso-română, d. Hitrovo ar trebui se scie, că nici o afirmare nu va întimpina dela Porţile de ferit pănă la Pruto una protestă mai unanimă decâtă aceea, că naţiunea română ar fi rudită prin rassă seu ar aparţine chiar slavismului!“ JDIn afară.. Ambasadorii puterilor străine la curtea din Sofia au adresată, se dice, o notă colectivă guvernului bulgară, prin care’i facă cunoscută, că nici persona, nici averea în ţeră-i nu e asigurată în Bulgaria, şi mai alesă nota atrage atențiunea guvernului asupra faptului, că el nu pune nici cea mai mică severitate pentru a reprima căușele cari facă acesta stare de lucruri. — Guvernul a protestată energică în contra acestei acusări. * Schimbarea ce s’a făcută în politica rusescă !Kreuzzeitunga o vede în împrejurarea, că cestiunea bulgară erăsi a încetată de a mai fi la ordinea zilei. Situaţiunea prinţului de Coburgă a devenită ne mai suportabilă şi se poate dice, că scopulă concentrăriloră de trupe austro-ungare şi rusesci este, ca la casă când prinţulă ar cade, să se împedece ingerința uneia ori alteia din aceste două puteri în afacerile bulgare. * Se asigură, că ‘miniştri sârb eset de aceea nu au luată parte la deschiderea călei ferate orientale, pentru că era posibilă ca se se întâlnescă cu prinţul Bulgariei şi astfel, se fiă siliți a-i face acestuia o visită de curtuosia care ar fi putută să fie ușoră interpretată ca ună actă de recunoscere oficială din partea guvernului serbescă, și tocmai acesta trebuia să se evite cu orice preță din partea Serbiloră. Gestiunea Massalahului. Din nou aceasta cestiune vine la ordinea zilei, după Egiptă Massalah. De astă dată însă Italia este în jocă, căci ea își crează prima coloniă. FOILETONUL. „GAZ. TRANS.“ Catulle Mendés. Habile Legende CLEMENȚA POETULUI. 1. Intr’o dimitmță de véra copilulăpoetă pleca. Avea elă merinde pentru călătoriă? Nu! Avea elă în buzunară monedele sunătore, cari facă ca hangii după drumuri să primescă bine pe călători? Nu! Copilulă-poetă însă nu avea nici o grije — fiindcă va cerşi. Cătunele şi oraşele sunt pline de omeni milostivi, care’ţi dau totă ce poţi dori, în schimbul unui cântecă pe care li-lă cânţi. Şi copilulă-poetă pleca cu inima voiosă, ca ună curbă de păserele. Când îi fuse foame vru să mănânce răsurile de pe câmpă. — Fugi d’aci, trecătorule, pe noi nu ne mănâncă nimeni, pe noi ne respiră! diseră trandafirii sălbatici. Elă le mirosi, flămândă, dar mulţumită. Nici marele nu se lăsară bucurosă să fiă mâncate — se supărară; nu le plăcea să fiă luate dreptă fructe, ele ară fi vrută să treacă dreptă flori; zădărnicia este o gloriă! După ce trase ună somnă pe mușchiulă din marginea pădurei copilulă porni mai departe, nemâncată, pe poteci și prin câmpii. Unde se ducea elă? Spre insulă pe care î lă avea în sine. Este ună lucru absurdă, şi adevărată, pe care poeţii îlă caută totadeuna prea departe, insulă că ei suntu ei; ce li-ar lipsi ? o oglindă; şi, cum sunt plini de himere, o nebuniă îi înpinge spre singurătatea mulţimilor. Insă călătorulă nostru nu se plânse fiindcă veda în fereastra pe fata cea mai frumosă de pe pământă. — Fată tânără, clise elă — soțulă teu te salută; eu sunt vrednică de tine, fiindcă te iubescă, și fiindcă sciu să spun poeme, cele mai frumoase din câte a putută o ureche omenească se audă ! și este multă vreme de când eu am făcută epitalemulă*) nostru. Copilulă poetă cânta imnulă acesta nupţială, frumósa fată nu’şi pierdu vremea să’l asculte, fiindcă cârpea rufele familiei, fiindcă a doua cji era diua spălatului rufeloră. Poetulă îşi vădii de drumă, cam mâhnită, mândria floriloră de trandafirii și a mureloră, nebăgarea de seama a fetei, îlă făceau să se gândească că, poate, lucrurile și ființele de pe pământă nu suntu așa de milostive după cum îi vine cuiva se créde. Aselă nu era așa de slabă de inimă ca se se descurajeze așa de iute. Copilulă poetă făcu, în nóaptea aceea, sub stele, ună cântecă de amoră aşa de dulce, încât privigetorile fură gelose de elă, fiindcă privighetorile sunt artiste. n. Se scula în dori de di şi plecă. La o respântiă întâlni ună negustoră urmată de catâri şi de omeni, cari mânau *) Poemă de nuntă spre lauda tinerilor, catârii; în coșurile purtate de catâri erau saci plini cu aură și cu argintă. Negustorulă se întorcea dela ună bâlciu unde făcuse treburi forte bune. „Trebue să ’i cântă poema pe care am inventat’o asâră, fiindcă mi-ar fi dragă ca elă să ’mi dea o parte din comorile lui. Mă temă însă că elă o să s’aprindă aşa de tare de versurile mele, încâtă o să ’mi arunce aşa de multe parale, că n’o să am unde să le pună“. Copilulă-poetă cânta. Insă nu i s’arunca bani, ci pietre adunate de pe marginea şanţului; şi toţi rîdeau de densulă fiindcă ’i făceau rău. Elă plânse, nepricepândă pentru ce îlă goneau cu pietre, pe elă, care cânta așa de bine. Mai departe.... mai departe elă o să găsască inimi mai milostive ! Acum nu avusese norocă, la începutul drumului! Lucrurile or să se schimbe; astfel de lucruri se întempă! După o di senină de câte ori nu urmeza o dimineță posomorită ! Pe drumă! Era flămândă. GAZETA TRANSILVANIEI. Teritoriilă Massalah face parte din domeniile puse sub suzeranitatea Turciei, încă din anul 1867 sub negustila Theodoros acestă teritoriu a fostă ocupată de trupele englese odată cu ocuparea Egiptului. In 1884 amiralul Hewett încheia cu negustila Ioană o convenţiune, prin care se stipula libera trecere prin Massauah a orice felă de mărfuri, ba chiar transporturile de arme şi muniţiuni. De atunci ună faptă nou s’a produsă, Italia a luată în posesiune Massauahul, decă nu tocmai cu consimţămentulă Angliei, dar celă puţină cu cunoşcinţa ei. Astfel, Italia s’a substituită angajamentelor luate de Anglia. Operaţiile militare ale Italiei începură la 5 Februarie 1885. D-nulă Mancini, ministru de esterne italiană, declara atunci, că guvernul său nu urmărea altă scopă decâtă protecţia proprietăţiloră naţionalilor săi asupra acestui punctă de pe malul Mărei roşii, şi că cestiunea suveranităţiloră nu era câtuşi de puţină prejudecată prin măsurile ce aveau a fi luate. La 26 Februarie interveni actulă de la Berlină. Italia nu făcu notificaţia luărei în posesiune definitivă, pe care acestă actă o prescriă. La finele anului 1885 trupele egiptene se retraseră. In 1887, când Italia bloca Massauahulă, declară încă odată, că acesta nu prejudecă întru nimică cestiunea suveranităţei, care rămânea în suspensiune. Colonia Masalah cuprinde între alţi străini vr’o 30 de Greci şi 2 Frances. Este câtva timpă când generalulă comandat ală corpului de ocupaţiă italiană voi se impună nouă tacse locuitorilor. Neguţătorii greci se opuseră, invocând capitulaţiile, cari asigură în totă Levantulă străiniloră scutirea de imposite şi fiindcă generalulă insistă, neguţătorii se adresară consulului francesă, singurulă consulă străină în localitate şi sub a cărui protecţiă suntu puşi mai cu samă Grecii. Guvernul frances informă guvernul Italiană, care făgădui, că va esamina cestiunea. D-lă Crispi adresă însă puterilor o notă, a căroră termini nu sunt, tocmai în acordă cursurile parlamentare. Mai multă, d-lă Crispi decretă ocuparea sătişorului Zulah, asupra căruia Franţa are drepturi în virtutea tratatelor trecute cu regii Tigreei, suveranii acestei regiuni. Dar Franţa a dată şi cu acesta acastă probă de o înaltă înţelepciune, dândă incidentului o însemnătate mediocră. D-lă Goblet, ministrulă afaceriloră străine ală Franciei, trimise puteriloră o circulară, ca respunsă notei d-lui Crispi asupra afacerei Massauahului. Francia, dice în substanţă circulara, a făcută de când Italia a blocată Massauahulă, totă aceea ce depindea de ea pentru a’i uşura treaba şi a depărta dificultăţile, când veni cestiunea capitulaţiunilor şi ilegalitatea disposiţiuniloră, în virtutea cărora contribuţiuni au fosta împuse străiniloră. Cordialitatea care domnea pănă aici în discuţia acestei cestiunî făcea să se spere, că se va ajunge la ună compromisă, care nu ar fi putută decâtă întări posiţiunea Italiei în Masallah. Der etă că Italia, în timp ce cestiunea de dreptă era încă în suspensiune, recurge deodată la amendă, la ameninţări, de espulsiune, la arestări, la închidere de magazinuri, şi la espropriere, refuzândă de a recunosce pe consululă francesă, a cărui telegrame sunt suprimate, şi în sfârşită se desfăşură drapelulă italiană la Zulah, fără a se ţine socotelă de drepturile anteriore ale Franciei asupra acestui teritori. Chiar în faţa acestor măsuri categorice din partea Italiei, Francia a opusă cea mai extremă moderaţiune... In casulă când conclusia acestei stări de lucruri ar fi suprimarea pură şi simplă a capitulaţiunilor, Francia va lua actă de aceea că capitulaţiunile sfârşescă astfel, prin faptulă numai a întroducerei într’o parte oarecare a unei administraţiuni europene, fără să mai fiă nevoe de negocieri prealabile, şi ea va atrage de acolo consecințele ce ar corăspunde intereseloră sale. Negociările în aceasta privință se urmeaza, vomă vedea la ce resultată voră ajunge. I.Dem.a SOIRILE DILEI. 9 Colonia austro-ungară din Bucuresci va serba Sâmbătă 6/18 Augustă aniversarea dilei nascerei M. S. monarchului nostru Francisca Iosifu. Se va da ună banchetă la orele 7 sera în grădina casinului austro-ungară din strada Academiei, sub presidenţa ministrului Goluchowski. După banchetă va fi o petrecere pentru familii. * * In ministerială comună de răsboiu se proiecteză înmulţirea oficerilor din activitate, după cum s’a hotărîtă în ultimele delegaţiuni. înmulţirea se va estinde asupra infanteriei, vânătoriloră, cavaleriei, asupra artileriei de câmpă şi cetăţi, asupra geniului şi a pioneriloră, săpătoriioră, asupra împiegaţiloră căiloră ferate, telegrafelor şi asupra trenului armatei. Căpităniile acelor despărţăminte la cari se vor face aceste sporiri, au esmisă o circulară cătră subalternii lor, în care li se spune, că decă dorescă se între în activitate pe lângă condiţiunile stabile, să înainteze rugare la locurile competente. Dintre oficerii actualmente în reservă, aceia, cari au fostă voluntari pe ună ană și cari nu să voră putea susține pe spesele loră în anulă de probă, ce trebue se-la servescu, se voră ține pe spesele statului; or celoră ce voră răuși în anulă de probă li se concede a face esamenulă recerută la timpulă hotărîtă şi numai decâtă se voră trece în serviţia activă, decă nu voră pretinde a primi imediată şi rangulă. Rugările celoră căsătoriţi însă numai atunci voră fi considerate şi apreciate, deca voră puté depune cauțiunea prescrisă. ** * In comitatulu Cluşiului au rămasă restanţă cu finea lunei trecute 542,809 fi. dare directă şi 43,026 fi. dare militară. Incassările s’au făcută în luna Iulie mai cu succesă ca în aceeaşi lună a anului trecută. * * * La îmormântarea de eri a reposatei Hareti Stănescu a fostă multă lume. Peste 40 de cununi de la numeroasele rudenii, amici și cunoscuți împodobeau conductură imposantă. Neîncăpândă toate pe carulă funebrală, o parte din cununi au fost aședate pe ună altă cară ală societății de pompe funebre. * * * Episcopală Strossmayer a plecată în 14. c. la amecil — după cum ne spune „Egyetértés,“ — din Rohus la Zagrabia (Agramă). Episcopală şi-a propusă se rămână vreme de o zi în Zagrabia unde credincioşii săi demonstreaza pentru elă. Demonstraţia însă nici într’ună felă n’a reuşită, fiindcă la gară n’a fostă intimpinată decâtă numai de câţiva înfocaţi credincioşi ai lui, între cari rectorul universităţii Smiciklas. Poporaţiunea din Zagrabia n’a dată nici o atenţiune lui Strossmayer pe întregă drumură ce ducea la locuinţele canonicului Racki unde a fostă poftită episcopală. „Obzor“ organulă lui Strossmayer scrie în ultimulă său numără: „că paşii făcuţi la nunciulă papală Galimberti cu scopulă de a’lă câştiga pentru o intervenire în afacerea lui Strossmayer n’au succesă. Nunciulă cu privire la acesta a declarată, că sentimentele lui Strossmayer sunt prea bine cunoscute înaintea lumei catolice şi deci nunciatura nu află cu cale ca să facă relaţiune în causa aceasta.“ % ^ * După cum se telegrafiază din Cernăuţi, cu data de 11 Augustă, inundaţiile în Bucovina au causată pagube enorme. Şoseaua Gura-Humora este cu desăvârşire distrusă pe o întindere de 440 de chilometri. In părţile mai inundate şoselele au suferită şi mai multă. Mare pagubă au suferită şi căile ferate locale din Bucovina, deoarece terenul, podurile şi stăvilarele mai pretutindenea au fost distruse. Linia Hatna-Câmpulungă, pentru ca să fie restabilită, are nevoie de o muncă întinsă de celă puțină șese săptămâni. Pagubele peste totă se urcă la mai multe milioane. In timpul din * 1888.