Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-11-25 / nr. 259
Nr. 259 tări şi guvernulă actuali, de cumva va fi să mai rămână amintirea acestoră timpuri sarbede. Nici o epocă civilisată, nici una guvernă constituţională nu s’a încercată să facă asemeni lucruri, cum suntă cele ce le face guvernulă actuală“. După acesta se provocă „Egyetértés“ la istoriă arătândă, că sentimentală de dreptate a fost mai multă respectată chiar şi în cele mai barbare timpuri, decum este respectată astăcfi de guvernulă actuală. Astfeliu des. când ţara era mai greu ca totdeauna subjugată domniei turcesci şi când pe teritoriulă cucerită nu esistau tribunale, cetăţenii oraşelor din partea de josă a ţării îşi făcură chiar şi atunci legile lor, şi nu se întâmpla, cum se întâmplă astăzji, ca ministrul statului să aducă sentinţă în procesele dintre stată şi singuratici cetăţeni etc. Celă din urmă ţărână economă, orice „E.Os“, care abia a vădută scóla, are mai multă sentimentă pentru dreptate, de cum este sentimentulă de dreptate ce se cuprinde în disposiţiunea de mai susă etc. etc. „Ellenzék“ dela 3 Decemvre, totu din incidentulü de mai sus, vorbindu despre sentimentulü de dreptate alu ministrului-preşedinte Colomanu Tisza, crice între altele. Este ună adevără de multă cunoscută, că natura lui Tisza nu supere dreptatea. Principiulă fundamentală ală politicei sale este oportunismulă, înaintea lui Tisza legea cea mai principală în stată şi în politică este, ca să-şi validiteze vederile sale proprii şi voinţa sa, căreia a subordonată totală şi pe toţi şi căreia împrejurări are a-şi datori succesele sale. Şi fiindcă administraţia publică este puterea esecutivă în stată, cea mai principală tendinţă a lui a fostă ca să câştige pentru sine administraţia publică şi apoi să lărgăscă sfera de putere a acesteia din ce în ce mai multă cu scopulă de a-i servi ca mijlocă pentru a mări puterea guvernului... Cestiunea de dreptă din ană în ană s’a ruinată şi s’a împuţită, şi postulatele vieţei de dreptă s’au negresă. Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina. Raportă pe anul 1887. Comitetul „Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina“, ală căruia preşedinte este d-lă br. Victoră Styrcea, şi vice-preşedinte d-lă Mironă M. Calinescu, în ultima adunare generală a Societăţii şi a dată raportulă despre activitatea sa în anul 1887, salutândă adunarea prin o frumosă cuvântare, din care estragemă următorele părţi: Prea Onorată Adunare! Factorală celă mai puternică, dela carele atârnă înflorirea unui poporă, este fără îndoiela cultura spirituală. Lipsindă acesta, îndeşertă ar fi şi totă încercarea, flă câtă de sforţată, de a salva pre ună poporă de peire. Căci istoria ne înveţă, şi în dilele nóstre putemă acesta cunosce, mai multă decâtă ori când, că numai acele popore au dreptă la esistinţă proprie, care n’au perdută din vederea ochilor, calea progresului, şi au sclută a se împăca cu mişcările lumei spirituale spre îmbunătăţirea stări sale. Valorea acestui mare adevără o au recunoscută şi toţi acei fericiţi bărbaţi români din timpurile trecute, cari s’au ocupată cu promovarea culturii poporului română, oră în timpulă mai recentă o au recunoscută şi acei 185 de bărbaţi români bucovineni, în frunte cu neuitatulă Alexandru Hurmuzachi, cari pătrunşi de durere pentru amorţirea spiritului naţională la noi în ţeră, şi pentru negrijirea dulcei nóstre limbi, s’au constituită la Adunarea generală ţinută în 19 Aprilie (1 Maiu) 1862 în „Reuniunea română de lectură“ cu acelă scopă, ca să aibă ună centru de întâlnire toţi compatrioţii ce dorescă a urmări progresul culturei naţionale, toţi cei ce voescă să-şi lămurască ideile prin conversări şi desbateri, toţi cei ce voră să se consulte frăţesce despre obiectele, carele se ţină de ramură sciinţeloră, ală arteloră şi ală literaturii. Şi idea de a înfiinţa „Reuniunea“ a fostă în adevără ideiă fericită. Ea deştepta deodată, ca prin farmecă, simţulă naţională între Românii bucovineni, şi ei cu toţii se grăbiră a-şi da concursulă loră „Reuniunii de lectură.“ Şi nu trecu decâtă ună ană de la înfiinţarea acestui centru culturală şi eră, că cerculă de activitate ală „Reuniunii“ li se părea Româniloră pre restrînsă şi mărginită pentru urmărirea progresului culturii naţionale, şi ei cedândă glasului duiosă ală simţămintelor loră şi ală necesităţii practice, deciseră în Adunarea generală din 14 Maiu 1863 a desvolta idea de mai înainte şi a înălţa întruparea ei la a doua treptă de perfecţiune, străformândă „Reuniunea de lectură“ în „Societatea pentru cultura şi literatura, română, în Bucovina“ Spre marea bucurie a Românilor, decisiunea acesta primi în Maiu 1864 pre înalta sancţiune a Maestăţii Sale, or în 11 (23) Ianuarie 1865 se ţinu prima adunare generală a acestei „Societăţi“ Şi în aceea di neuitatură şi multmeritatulă preşedinte ală „Societăţii“, fericitulă Baronă Georgiu Hurmuzachi, apelândă la toţi patrioţii români, la toţi naţionaliştii sinceri din ţară, ca să aibă milă de poporă şi se sprijinesc „Societatea“ în folosul culturii naţionale, pronunţă şi următorele cuvinte memorabile: „Ca sg culegemă din sîmburele ce l’aţi sgmgnată înainte de trei ani, şi care adăpată cu simpatia şi grija D-vostre, astădi este plantă falnică ce se înalţă cătră ceră, — ca să culegemă, dică, în curendă rodurile de aură, sg nntrimă, sg îndulcimă şi sg înnoimă viaţă nostră de Români în limbă, — datinele şi legea părinţilor noştri, ca viitorulă „Societăţii“ • ce’lă speraţi, desvoltarea ei cea întinsă sg nu rămâie ună visă măgulitoră, o fantasiă patriotică, ci o realitate necontestabilă spre onoarea şi fericirea Românilor bucovineni, — acesta va depinde numai şi numai dela simpatia şi dragostea D-vostre, — dela zelulă, dela spiritulă de înaintare, dela ambiţiunea naţională a domnilor membri ai „Societăţii“, — dela împreună durerea dorsale pentru nemula românescă. Căci ori câtă de înţelepte să fiă măsurile Comitetului administrativă, — toate suntă înzadară fără dovedi pipăitore de simpatia, fără sprijinul d D-lor-sale, fără ună cercă întinsă de mădulari.“ (Foia Societăţii an. 1865, p. 8.) Aceste cuvinte ale primului preşedinte esprimă ună adevără, care rămâne adevără în orice împrejurări, tracă ori şi câtă timpă. Căci sciută este, că ce-i lumina soarelui, care alungă norii întunecoşi, — ce-i ploaia fină şi caldă ce re’nvie câmpulă uscată, aceea este unirea. Numai unirea va fi şi pentru noi zidulă celă puternică, în care se voră resfrînge toate pedicele, ce ni-ar veni înnainta întru urmărirea scopurilor naţională-culturale ale „Societăţii.“ Se dice, şi cu dreptă cuvântă, că dela noi, dela inniţiativa nostră, dela mişcarea, dela dovedile şi manifestările vitalităţii noastre atîrnă în cea mai mare parte înbunătăţirea stării nóstre, progresulă culturii nóstre naţionale. Să dovedimă deci cu toţii, că nu neamă dată îndărăptă dela împlinirea datorinţelor, sânte ce le avemă ca cetăţeni ai patriei şi ca fii ai naţiunii, din care facemă parte. Să lucrămă cu toţii în bună înţelegere şi în armoniă frăţescă pentru acestă scopă, să ne întrunimă toţi cei de o credinţă şi de o limbă, să rivalisămă în emulaţiune nobilă şi să împlinimă datorinţele nóstre cătră bunulă şi deşteptulă nostru poporă. Cumcă simţulă naţională ală Româniloră bucovineni este viu şi deşteptă, dovadă ne este grandiosa serbare din 4 (16) Iuliu a. c., care ni-a adunată din toate părţile ţării noastre la monumentală ridicată intru memoria profesorului Aron Pumnulă, ca să damă mărturie publică de iubirea, de respectulă şi de recunoscinţa nostră pentru meritele ce şi le-a câştigată acestă erudită bărbată pentru progresul culturii noastre naţionale în ţară. Serbarea acesta comemorativă ne a umplută inima de mângăere sufletesca vădândă că ea devenise în adevără serbare naţională, în care se manifesta firea cea nobilă, pătrunsă de mulţămită a Românilor, bucovineni, dândă cu ocasiunea aceasta dovada cea mai bună, că ei sciu a preţui pe bărbaţii cari îşi devoteaza viaţa la răspândirea şi realisarea idealurilor naţionale, şi înţelegă a venera după cuviinţă memoria acelora, cari au arborată şi au susţinută flamura culturii naţionale, încântaţi de acesta serbare rară în ţara nostră, la care noi cu toţii am participată, credemă, că mişcarea şi emoţionarea generală produsă printrînsa ne va fi de augură bună şi pentru viitorul societăţii nóastre, însufleţită de acestă credinţă păşesce comitetulă înaintea pre onoratei adunări cu raportulă său despre trebile şi lucrările sale în anulă administrativă 1887“. Din acestă raportă vomă da amănunte în numărulă următoră: GAZETA TRANSILVANIEI. Literatură. Amicalu Familiei, diară beletristică şi enciclopedică literară cu ilustraţiuni; apare în Gherla la 1 şi 15 a fiă cărei luni şi costă pe ‘/2 ană 2 fi., pentru România pe ană 10 lei. Anulă XII. T rnnTip*t.9.rt'r T?,prlii.r.t.rvrn qi TT’.rLf.rwtt 'KT ~i? Negruţu. — N-rulă 23 dela 1 Decemvre st. n. cuprinde: Cestiunea educaţiunei femeei, de Dr. Petru Spână ; Şi decă aminte-mi aducă (poesiă), de V. B. Muntenescu; Judeţulă (romană ist.), de Th. Alexi; Dolce formente (ilustraţiune); Bunica şi nepoţelulă (urmare), de G. Simu; Nevăstuţa cu pără galbină (poesiă), de G. Simu; Cătră violină (poesiă), de Octaviană; Mătuşa bună (o iconă din viaţă) prelucrată de C. Znulă. Diverse (sub rubrica acesta se cuprindă mai multe soiri interesante); Scrisori din România, de V. Gr. Borgovanu. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.« (Serviciul biuroului de coresp. din Pesta) Aradii, 6 Decemvre. In procesulu de pressă alu generalului Doda a intervenitu o întorcere neaşteptată. Doda a adresată tribunalului o scrisoare, în carezice, că boala îlu împedecă şi acum de a apare ; mai departe citațiunea o consideră ca nejustificată, deoarece,pe timpul când o comisă delictulă de pressă incriminată era deputată, şi deci atunci sta sub scutură imunităţii. Tribunalulă a hotărîtă se amâne pertractarea, se cerceteze starea sănătăţii generalului Doda şi pertractarea se o ţină câtă se poate mai curendă. Obiecţiunea a doua a respins’o, deoarece ar fi trebuită se o facă la începutul pertractării înteia. Bruxela, 6 Decemvre. Poliţia a descoperită mai multe încercări noue de atentată cu dinamită. Sofia, 6 Decemvre. Sobrania a primită proiectul de lege privitoră la sporirea armatei permanente. DIVERSE. Nastratinu Hogea a fostă bufonă la curtea Sultanului Baiazet. Când se apropia odinioră Timur Tamerlan cu o mare oştire, spre a ataca Constantinopolul, cetăţenii trimiseră pe Nastratină-Hogea afară în tabăra vrăjmaşului să negocieze cu Tamerlan. Când era să plece, se gândi ce dară ar fi mai potrivită spre a potoli mânia duşmanului şi hotărî să a- 10gă frunte. „Insă, îşi dise elu, sfatulă e bună la nevoiă, şi de aceea voiu cere şi sfatulă nevestei mele.“ Elă se duse la densa și dise: „Ce i-ar plăcea lui Tamerlan mai multă: smochinele seu gufini P V ^ fr-nfmlo r^ormnoo 4-Lw, o o o - TJL. £/ IAU.UVJ XWUXOOUj pun” tru că suntu mai mari și mai frumoase.a Mastratina-Hogeadise în sine: „Ori catu de bună e câte-odată sfatulă cuiva, cu toate astea sfatulă unei femei nu e bună nicîodată, de aceea voiu lua cu mine smochine ei nu gutuiu.“ Elă lua o traistă cu smochine și se duse fuga la Tamerlan. Acesta primi darură și vădândă că Nastratină era pleșuvă, ordonă să i se trântescă în chiliă smochinele una câte una. Servitorii executară ordinul, or Nastratină striga seriosă la orice lovitură: „Slavă Domnului!“ Tamerlan îlă întrebă ce însemneză aceea esclamare, or bufonulă răspunse: „Mulțumescă lui Dumnedeu, că n’am ascultată sfatură nevestei mele și în locă de smochine n’am adusă gutui, căci acestea mi-ară fi spartă capulă.“ Cadavru în cufara. Din Hamburgă se scrie, că la 24 Noemvre n. observă ună hamală, care transporta la cheu ună mare cufără de lemnă, că din cufără curge sânge. Incunosciinţa poliţia, care găsi în cufără cadavrulă înghesuită ală unui bărbată cu capulă ciungărită în modă grozavă. Din hârtiile aflate, ucisulă este ună espeditoră, anume H. L. Hülseberg din strada portului Nr. 41. Toate obiectele de valoare lipsiau. Ucigașulă s’a descoperită în persona lui Dauth, care trimetea cufărulă la America. Emigranți slavi. La 25 Noemvre n. a plecată din portulă Triestă vaporulă „ Orion“ cu 580 de Slavi din Austro-Ungana, can emigreza in masma. in curândă voră pleca încă două transporturi. Fapte umane. Consiliulă comunală ală Parisului a luată decisia ca d’aci încolo toţi bolnavii săraci să fie întreţinuţi şi vindecaţi pe spesele comunei. Toci din publicul) Institutu de ortopedie în Budapesta, Stadtwäldchen (mai nainte institutul de idioterapie ale Dr-ului Fischer) VictorFischer, furnisorii alu curţii c. r. pentru instrumente chirurgicale şi bandage, directorui alu institutului de ortopedie din Budapesta, a sosit în Braşov, la 4 Decemvrie şi locuesce în hotelul Europa. D-sa va rămâne aci pănă în 8 Decemvrie şi dă consultaţiuni în fiecare di dela orele 11 —12 înaintea prândului şi dela 3—6 ore după prândă pentru pacienţi, cari suferat de diformităţi seu deviaţiunî ale estremităţilor, precum: pictorii var, valg şi equin, genunchi diformaţi în forma unui x seu o, degete dela piciore şi mâni strâmbe sau deviate; mai departe deviaţiuni ale columnei vertrebrale precum ghiabă şi torace eşitu inflamaţiunî învechite ale articulaţiunilor şi urmările lor, precum contracturi şi anchylose, mobilitate mărginită, estremitâţî scurte. Toate aceste afecţiuni se trateză în institutul amintit, fără operaţiune numai cu astfel de aparate, cari face posibilă fiecărui bolnavă să se mişce şi prin urmare suntă dispensaţi de a zăcea în pată. Atragemă cu deosebire atenţiunea acelora, cari suferă de hernii (surpăturî inguinale, crurale şi ombilicale) precum și de o grăsime excesivă a abdomenului (păntecelui). Respectivii au ocasiunea cea mai bună să-și procure bandajele trebuincioase după măsură acurată și să se consulte în privința belelor de care suferă. *) Pentru cele cuprinse în aceasta rubrică redacțiunea nu ia răspunderea. 1888 Cursul îi pieţei Braşovu din 4 Decemvre st. n. 1888. Cursola la borsa de Viena Editură şi Redactorii responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu. Bancnote românesci Comp. 9.15Vend. 9.18 Argintü romänescü .n 9.10 Jî 9.14 Napoleon-d’orI . . .n 9.65 »1 9.67 Lire turcesci . . . ti 10.92 ti 10.95 Imperiali.....................n 9.92 11 9.95 Galbini..................... 11 5.70n 5 72 Scris. fonc. „Albina“ 6u/Droiot.—n -n n » 5»/0n 98.— ii 98.50 Ruble rusesci . . .n 122.— ii 123.— Discontulu .... 67,-8% pe anu. din 5 Decemvre st. n. 1888. Renta de auri 4%...............................100.55 Renta de hârtiă5°/0...............................92._____ Imprumutul cailor ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei cailorii ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . 98.20 Amortisarea datoriei cailorii ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . ..— Amortisarea datoriei caiori. rurale de fosti ungare (3-a emisiune) . . 117.60 Bonuri rurale ungare..............................104.25 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.— Bonuri rurale Banatul-Timiș. . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare.........................104.0 Bonuri rurale transilvane.........................104.50 Bonuri croato-slavone..............................104.50 Despăgubirea pentru dijma de vina ungurescu...............................................99.50 Imprumutul cu premiul ungurescu 132.80 Losurile pentru regularea Tisei și Seghedinului..............................................124.75 Renta de hârtie austriacă .... 81.95 Renta de arginti austriacă .... 82.55 Renta de aura austriacă.........................109.50 Losuri din 1860 139.70 Acțiunile băncei austro-ungare . . . 876.0 Acțiunile băncei de creditu ungar. . 301.50 Acțiunle băncei de creditu austr. . 303.40 Galbeni împărătesei ..................... 5.77 Napoleon d’ort .................................... 9.65 Mărci 100 împ. germane..................... 59.67'/, Londra 10 Livres Sterlinge .... 121.75