Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-12-04 / nr. 267
Braşovft, 3 Decemvrie v. 1 Gruvernula tiszaistă a îngrijită şi îngrijesce prin legi şi ordonanţe, ca inştiinţele de maghiarisare şi şovinismulă se se ’ntirupi ca o epidemia în tóte unghiurile locuite de Români. A îngrijită şi îngrijesce, în contra bunului simţă şi a dreptăţii, ne mai vorbindă de legea de naţionalitate, ca poporulă română se nu’şi mai potâ ocroti nici interesele comuneloru, nicî chiar interesele sale private. Li se impună comunelor românesc! de organele regimului, în contra voinţii poporului, notari comunali streini, cari în cea mai mare parte nici limba nu i-o cunoscu, nici de interesele lui nu’i dóré inima. Ba mers’au organele regimului cu despotismula loră pană a impune comuneloru românesc! cu puterea chiar lucrî ori primari comunali, unguri ori jidovi de cei mai șoviniști, cari ca unelte ale maghiarisărei și cu ura de rassă în inima loră lovescă la totă bună vremea în interesele poporului, îngreuindu’i traiulu şi facendu’i viaţa nesuferită, negreşită cu intenţiunea ca, deca nu se maghiariséza, se-lă sărăcescă şi se-lă facă se ia lumea ’n capă. Celă ce va merge în părţile Câmpiei, de esemplă, anexate la comitatulu Mureșă-Turda, va rămâne uimită recendu, că mai în toate comunele românescî suntă notari comunali streini, fiindă cei români destituiți; de asemenea mai în toate comunele românescî suntă lucrî comunali streini, puși ca și notarii cu forța de organele arbitrare ale guvernului. Ce bine poate aştepta poporulă română dela nisce streini, cari îi urăscu limba şi naționalitatea, deca nu bula şi batjocura în cele mai multe caşuri şi negligerea intereseloră comuneloră, ba chiar sărăi-_* ——cn •n^Qînian-VA&xvst« ***** T----------------, wrile, la care e espusu din partea aceloră streini. Din Câmpiă ni se comunică unu casă recentă despre volnicia ce o esercita unii din acei slujbaşi impuşi poporului românescu, unu casă care, deca va remâne nepedepsită, va fi o nouă infierare a administraţiunei tiszaiste. Mai mulţi locuitori din comuna Ulieşă, ca se-şi potă plăti birulu celă greu, voiau se mergă la tergulu Ormenişului se-şi venelă câte unu râmătoru, doi, poate singura loră avere, ce o puteau preface în bani, fără a remâne pe drumuri. Judele streină înse găsi cu cale se oprescă pe bieţii omeni a merge la tergă, refusându a le da biletele necesare pentru a putea vinde râmătorii şi cerendu-le, ca mai înteiu se plateasca darea şi alte competinţe erariale şi comunale, precum şi darea de 5°/0 pentru şcala ungureasca de acolo. Se’nţelege, că bieţii omeni au rămasă acasă, aduşi fiiindă prin volnicia primarului streină în neputinţa de a’şî plăti dările şi fiindă ameninţaţi a li-se lua de esecutori rîmătorii şi a li-se vinde la licitaţia pe una preţă de batjocură, cu care pote că nici cheltuelile de esecuţiune şi de licitare nu se voru acoperi, or nenorociții de contribuabili voru remâne şi fără rîmătorî şi cu darea neplătitită. Nu scimă deca primarulă din vorbă a avută ori nu în vedere şi vr’ună gheşeft, când a făcută pasulă acesta, dar oare nu este rea voință, rea intențiune, când le ia locuitorilor, din comună putința de a’șî ușura necazurile lor, cu plata birului și cu alte neajunsuri ce-lă bântue? De unde se-și platesca acum acei locuitori dările, ca se scape de toba esecutoriloră ? Se vede înse că tocmai acesta snanarp, nu le-a voit’o iudele comunală, despre care se cjice că e ună șovinistă fără semenii. Sermanilor, oamen! nu le rămâne decâtă se alerge cu plângere la autoritatea superiora competentă. Nu putemu sei ce va face aceasta, dar ni-o putemu gândi; atâta scimă însă, că volniculă jude e vrednică de cea mai aspră pedeapsa. Deca ar fi Română, nici vorbă că n’ar mai sta nici ună minută în postulă lui, dar aşa streină fiindă, are sorţi de a se mai ţinâ în poştă, căci aşa pretinde sistemulă de astăcî, a căruia administraţia rea şi păgubitore a ajunsă proverbială chiar între Unguri! FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ nple'^n.a, internă. Uni episode din istoria modernă a regatului română. Bucurescî, 30 Noemvre 1888. M’am întorsă dela Constantinopolă. Voiu remâne mai multă timpă în Bucurescî. Am să ve scriu necurmată. Pentru acum vé descriu ună episodă, pe care l’am audită din gura unui patriotă Bucuresceană, la care am fostă alaltăsoră la cină. Persona în cestiune e ună bătrână revoluţionară română şi a fostă soră în esilă ală răposatului C. A. Rosetti. La cină erau vr’o trei patru persoane din înalta societate, care se bucurau din inimă vecindă în mijloculă loră mn Ardeleană cu simţăminte aprinse, căci de obiceiu, diceau ei, în România mulţi din Ardeleni trăescă numai pentru sine, ei nu pentru causa cea mare a poporului română. Nu-mi plăceau aceste aserţiuni făcute la adresa compatrioţilor mei, pe cari eu îi ţină mai mari patrioţi. După o înverşunată discuţiune provocată de mine pro și contra Ardelenilor din România, stăpânulă casei ne curmă vorba și întorcându-se spre mine îmi cjice: „Népéte Ardelene, chiar acum, când se desbate în senată și la cameră adresa la mesagiulă tronului, ai fostă să audi discursurile ?“ — Am fostă, îi răspund eu, dar un lucru nu l’am înţelesă. Mai toţi oratorii vorbescă de o Plevnă internă, fără se spue: unde e acăstă Blevnă, in ţera Românéscu ? „Bravo, — esclamă bătrânulă revoluţionară, — tocmai fiindă că aciî, în pressă ca şi în parlamentă, nu se vorbesce decâtă de-o Plevnă internă, vreau să te facă să înţelegi ce va să dică acestă jocă de cuvinte rostită de oratori şi diarişti, fără să cuteze a-i da tălmăcirea cuvenită.“ „La 28 Noemvre 1877 trupele române împreună cu trupele aliate rusesc, după multe bătăi şi şirpe de sânge vărsată pe câmpiile Bulgariei, în fine, au întrată biruitoare în Plevna, cea mai întărită localitate a Turcilor şi în Bulgaria, unde cei mai vestiţi generali ruşi, Schildner-Schuldner şi Krăgner au suferită cele mai sdrobitoare înfrângeri, încâtă cartierulă generală împreună cu împăratul Alexandru era să fugă din Bulgaria tocmai la Zîmnicea, pe ţărmură românescă ală Dunării.“ „Sosindă scriea la Bucurescî despre căderea Plevnei, în ţera românescă începuse o mişcare ne maipomenită.“ „Mamele sătene jeleau pe fii loră, surorile îşi aşteptau în doră pe fraţii loră, nevestele îşi plângeau pe soţii lor, cari, ca dorobanţi, au sângerată vitejesce pentru scumpula lor opament şi strămoşescă.“ „Numai negustorimea de pe la oraşe, umflată în pene că făcuse avere sub adăpostulă paşaportelor străine, sălta şi se veselea, căci mai nimică nu jertfise, ci numai câştigase“. „In vremea aceea în Bucuresc, mulţi din negustori erau ocrotiţi de-a purta puşca în spinare sub drapelă, în miliţieni sau în gardă, bucurându-se de favorurile drepturilor supuşilor streini.“ „Numai după căderea Plevnei esterne, acestă soia de omeni făceau pe cei mai mari Români şi se îmbulzeau la toate beneficiile ce resultau din instituţiunile constituţionale ale ţării, devenită liberă şi independentă.“ „La întorcerea trupelor române, cari aduceau prisonieri, domnea mă geră încâtă pocneau lemnele şi prisonierii Turci mureau de frigă pe drumă ca ciocârliile.“ „Soldaţii ajunşi în Bucurescî trebuiau să stea în acelă geră cumpătă pe strade; mai la nimeni din centrală oraşului nu puteau fi încvartiraţi. Unii îi refusau pentru cuvântulă, că fiindă supuşi străini suntă scutiţi de a da cvartim soldaţiioră nimunţai alţii că fiindă boerîţi fwicţionari, legea îi apără de sarcini.“ „Bătrânulă Rosetti, care de obiceiu umbla pe josă, întorcându-se dela cameră, zăresce cele ce se petreceau cu bieţii soldaţi români, cari se întorceau biruitori dela Plevna şi cari în ţera loră erau trataţi mai rău ca cânii domnescî sau boerescî.“ „Intră în casă, chiamă pe unulă din redactorii săi, îi dă o scrisoare secetescî, pe care o primise cu două săptămâni mai nainte dela unulă din fiii săi, trimisă din șanțurile Plevnei.“ „In timpul răsboiului de neatârnare a țării, fericitulă C. A. Rosetti avea la Plevna doi fii sub drapelă: Vintilă C. A. Rosetti la batalionulă al 2-lea de vână- * * * piarele francese credi, că ministeriul va presenta camembră, conformă propunerilor comisiunei extraparlamentare compusă din legistî şi financiari, unu proiecţii, care are de scopă a face se se evite falimentulu companiei canalului Panamei. O nouă societate s’ar forma în urmă sub patronagiulă creditului fonciată spre a isprăvi canalulă. In Spania s’a făcută o schimbare de VitLuistern. Dintre miniștri de pănă acum au rămasă în cabinetă Sagasta ca ministru-preşedinte, marchisulă Yega de Armiso la esterne, admiratulă Arias la marină, Canalejas la justiţiă în locă de comerţă, Capdepon la interne în locă de justiţiă, oi miniştri noi suntă Becerra la colonii, Gonzalez la finanţe, Chinchilla la résboiu, contele Xiquenna la lucrări publice. Se regretă retragerea fostului ministru de finanțe Puigcerver, care e cunoscută ca o însemnată putere pe tărâmura economică. Câtă va dura noulă ministeră nu se poate presupune. Celă de pănă acum s’a constituită la 14 Iunie anulă curentă, prin urmare a avută scurtă durată. Crisa au pricinuit’o conservatorii, cari, sperândă să ajungă la putere, au provocată neînţelegeri cu fostulă ministru de résboiu şi cu celă de finanţe. Speranţa insé nu ii-s a impuritu. Pe când bărbaţii de stată ai Austriei şi Germaniei îşi dau ne’ncetată dovezii de amiciţie cu bărbaţii de stată ai Italiei, care e ună membru de valoare în alianţa centrală europenă, pe atunci Italienii facă pe alocarea demonstraţiunî în contra statelor alianţei cu Italia. Aşa s’a întâmplată la 8 şi 9 Decemvre în Geneva, unde s’a serbată aniversarea revoltei poporului, prin care la 5 Decemvre 1746 a urmată isgonirea trupelor austriace de pe teritoriul fostei republice. Toţi studenţii şi reuniunile lucrătorilor, precum şi o mare mulţime de poporă s’au dusă cu 140 steguri, între care şi ună stegă roşu Oberdank, şi în sunetele a 12 musici, care cântau cântece revoluţionare şi marsilesa, înaintea casei situate în Via Tacconi, unde a murită Accinelli, unul din eroii acelei revolte. Aci s’a desvălită o tablă comemorativă, apoi mulţimea se duse în Piazza Ispadale, înaintea monumentului eroilor libertăţii. In cjiua urmatoare a asistată la serviciulă divină şi consiliulă municipială din Geneva. Sora a fostă iluminaţiă. „Epoca“ din Genua scrie cu acestă ocasiune: „Caracterulă acestei demonstraţiunî nu va scăpa nimeruia din vedere şi nu putem sĕ nu accentuămă idea antiaustriacă a demonstraţiunei. Ea e o dovadă, că poporulă nu are de gândă să urmeze politicei esterne a d-lui Crispi. Consululă austro-ungară poate vesti guvernului seu,că poporulă genoveză a dată în modă demnă şi seriosă espresiune antipatiei sale ce o nutresce contra aliaţilor noştri cavaleri. Elă va vesti adeverulă şi guvernulă din Viena vafi de ajunsă lămurită asupra tendinţelor opiniunei publice.“ InViena au produsă reaimpresiune aceste demonstraţiunî. După cum se comunică din Petersburgă cătră „Pol. Corr. “, cercurile guvernamentale rusescî au cea mai firmă convingere, că disposiţiunile guvernului persan— retusarea exequaturei pentru consulul rusă în Meşed şi interejicerea exportului „Gazeta“ iese în fiecare zi ADonareate pentru Austro-ungarii Pe unu anu 12 fl., pe şase lunî 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Atonamentul pentru Braşov: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula in casă. Pe unu and 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplara 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtd abonamentele câtd şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. le&actiunea, AdaiaistratiuMa şi BRAŞOVU, piaţa mare Nr22. Sensori nebancate nu ae primescu. Manuscripte nu se retrimită la Birourile de micmn: Bra fova, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Viena Mudolf Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalei, Alois Herndl, M,t>uies, A.Oppelik,J. Dantuberg; în Budapesta: A. V Goldberger, Autón Mezei, EcisteinB errat; în Frankfurt: G. L, Daube; ín Hamburg: A. Steiner. Preţul inserţiunilorr: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 ban!. Nr. 267. Braşov, Duminecă 4 (16) Decemvrie 1888.