Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-12-04 / nr. 267

Braşovft, 3 Decemvrie v. 1 Gruvernula tiszaistă a îngrijită şi îngrijesce prin legi şi ordonanţe, ca inştiinţele de maghiarisare şi şovinismulă se se ’ntirupi ca o epi­demia în tóte unghiurile locuite de Români. A îngrijită şi îngrijesce, în contra bunului simţă şi a drep­tăţii, ne mai vorbindă de legea de naţionalitate, ca poporulă română se nu’şi mai potâ ocroti nici inte­resele comuneloru, nicî chiar inte­resele sale private. Li­ se impună comunelor­ ro­mânesc! de organele regimului, în contra voinţii poporului, notari comunali streini, cari în cea mai mare parte nici limba nu i-o cu­­noscu­, nici de interesele lui nu’i dóré inima. Ba mers’au organele regimului cu despotismula loră pană a im­pune comuneloru românesc! cu puterea chiar lucrî ori primari comunali, unguri ori jidovi de cei mai șoviniști, cari ca unelte ale maghiarisărei și cu ura de rassă în inima loră lovescă la totă bună vremea în interesele poporului, îngreuindu’i traiulu şi facendu’i viaţa nesuferită, negreşită cu in­­tenţiunea ca, deca nu se maghia­­riséza, se-lă sărăcescă şi se-lă facă se ia lumea ’n capă. Celă ce va merge în părţile Câmpiei, de esemplă, anexate la comitatulu Mureșă-Turda, va ră­­mâne uimită rec­endu, că mai în toate comunele românescî suntă notari comunali streini, fiindă cei români destituiți; de asemenea mai în toate comunele românescî suntă lucrî comunali streini, puși ca și notarii cu forța de organele arbitrare ale guvernului. Ce bine poate aştepta poporulă română dela nisce streini, cari îi urăscu limba şi naționalitatea, deca nu bula şi batjocura în cele mai multe caşuri şi negligerea intere­seloră comuneloră, ba chiar sără­i-_* ——cn •n^Qîn­ian-VA&xvst« ***** T----------------, w­rile, la care e espusu din partea aceloră streini. Din Câmpiă ni­ se comunică unu casă recentă despre volnicia ce o esercita unii din acei slujbaşi impuşi poporului românescu, unu casă care, deca va remâne nepe­depsită, va fi o nouă infierare a administraţiunei tiszaiste. Mai mulţi locuitori din comuna Ulieşă, ca se-şi potă plăti birulu celă greu, voiau se mergă la ter­­gulu Ormenişului se-şi venelă câte unu râmătoru, doi, poate singura loră avere, ce o puteau preface în bani, fără a remâne pe dru­muri. Judele streină înse găsi cu cale se oprescă pe bieţii omeni a merge la tergă, refusându a­ le da biletele necesare pentru a putea vinde râmătorii şi cerendu-le, ca mai înteiu se plateasca darea şi alte competinţe erariale şi comu­nale, precum şi darea de 5°/0 pen­tru şcala ungureasca de acolo. Se’nţelege, că bieţii omeni au rămasă acasă, aduşi fiiindă prin volnicia primarului streină în ne­putinţa de a’şî plăti dările şi fiindă ameninţaţi a li-se lua de esecutori rîmătorii şi a li-se vinde la licitaţia pe una preţă de batjocură, cu care pote că nici cheltuelile de esecu­­ţiune şi de licitare nu se voru acoperi, or nenorociții de contribua­bili voru remâne şi fără rîmătorî şi cu darea neplătitită. Nu scimă deca primarulă din vorbă a avută ori nu în vedere şi vr’ună gheşeft, când a făcută pa­­sulă acesta, dar oare nu este rea voință, rea intențiune, când le ia locuitorilor, din comună pu­tința de a’șî ușura necazurile lor, cu plata birului și cu alte nea­junsuri ce-lă bântue? De unde se-și platesca acum acei locuitori dările, ca se scape de toba ese­­cutoriloră ? Se vede înse că tocmai acesta snanarp, nu le-a voit’o iudele co­munală, despre care se cjice că e ună șovinistă fără semenii. Sermanilor, oamen! nu le ră­mâne decâtă se alerge cu plângere la autoritatea superi­ora competentă. Nu putemu sei ce va face aceasta, dar ni-o putemu gândi; atâta scimă însă, că volniculă jude e vrednică de cea mai aspră pedeapsa. Deca ar fi Română, nici vorbă că n’ar mai sta nici ună minută în postulă lui, dar aşa streină fiindă, are sorţi de a se mai ţinâ în poştă, căci aşa pretinde siste­­mulă de astăc­î, a căruia adminis­traţia rea şi păgubitore a ajunsă proverbială chiar între Unguri! FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ nple'^n.a, internă. Uni episode din istoria modernă a rega­tului română. Bucurescî, 30 Noemvre 1888. M’am întorsă dela Constantinopolă. Voiu remâne mai multă timpă în Bu­curescî. Am să ve scriu necurmată. Pen­tru acum vé descriu ună episodă, pe care l’am audită din gura unui patriotă Bucuresceană, la care am fostă alaltă­­soră la cină. Persona în cestiune e ună bătrână revoluţionară română şi a fostă soră în esilă ală răposatului C. A. Rosetti. La cină erau vr’o trei patru persoane din înalta societate, care se bucurau din inimă veci­ndă în mijloculă loră mn Ardeleană cu simţăminte aprinse, căci de obiceiu, diceau ei, în România mulţi din Ardeleni trăescă numai pentru sine, ei nu pentru causa cea mare a popo­rului română. Nu-mi plăceau aceste aserţiuni fă­cute la adresa compatrioţilor­ mei, pe cari eu îi ţină mai mari patrioţi. După o înverşunată discuţiune pro­vocată de mine pro și contra Ardeleni­­lor­ din România, stăpânulă casei ne curmă vorba și întorcându-se spre mine îmi cjice: „Népéte Ardelene, chiar acum, când se desbate în senată și la cameră adresa la mesagiulă tronului, ai fostă să audi discursurile ?“ — Am fostă, îi răspund eu, dar un lucru nu l’am înţelesă. Mai toţi orato­rii vorbescă de o Plevnă internă, fără se spue: unde e acăstă Blevnă, in ţera Românéscu ? „Bravo, — esclamă bătrânulă revolu­ţionară, — tocmai fiindă că aciî, în pressă ca şi în parlamentă, nu se vor­­besce decâtă de-o Plevnă internă, vreau să te facă să înţelegi ce va să dică a­­cestă jocă de cuvinte rostită de oratori şi diarişti, fără să cuteze a-i da tălmă­cirea cuvenită.“ „La 28 Noemvre 1877 trupele ro­mâne împreună cu trupele aliate rusesc, după multe bătăi şi şirpe de sânge văr­sată pe câmpiile Bulgariei, în fine, au întrată biruitoare în Plevna, cea mai în­tărită localitate a Turcilor şi în Bulgaria, unde cei mai vestiţi generali ruşi, Schild­ner-Schuldner şi Krăgner au suferită cele mai sdrobitoare înfrângeri, încâtă cartierulă generală împreună cu împă­­ratul­ Alexandru era să fugă din Bul­garia tocmai la Zîmnicea, pe ţărmură românescă ală Dunării.“ „Sosindă scriea la Bucurescî despre căderea Plevnei, în ţera românescă în­cepuse o mişcare ne mai­pomenită.“ „Mamele sătene jeleau pe fii loră, surorile îşi aşteptau în doră pe fraţii loră, nevestele îşi plângeau pe soţii lor, cari, ca dorobanţi, au sângerată vitejesce pentru scumpula lor opament şi strămoşescă.“ „Numai negustorimea de pe la oraşe, umflată în pene că făcuse avere sub adăpostulă paşaportelor­ străine, sălta şi se veselea, căci mai nimică nu jertfise, ci numai câştigase“. „In vremea aceea în Bucuresc, mulţi din negustori erau ocrotiţi de-a purta puşca în spinare sub drapelă, în mili­ţieni sau în gardă, bucurându-se de fa­vorurile drepturilor­ supuşilor­ streini.“ „Numai după căderea Plevnei esterne, acestă soia de omeni făceau pe cei mai mari Români şi se îmbulzeau la toate beneficiile ce resultau din instituţiunile constituţionale ale ţării, devenită liberă şi independentă.“ „La întorcerea trupelor­ române, cari aduceau prisonieri, domnea m­ă geră încâtă pocneau lemnele şi prisonie­­rii Turci mureau de frigă pe drumă ca ciocârliile.“ „Soldaţii ajunşi în Bucurescî trebuiau să stea în acelă geră cumpătă pe strade; mai la nimeni din centrală oraşului nu puteau fi încvartiraţi. Unii îi refusau pentru cuvântulă, că fiindă supuşi străini suntă scutiţi de a da cvartim soldaţiioră nimunţ­ai alţii că fiindă boerî­ţi fwic­­ţionari, legea îi apără de sarcini.“ „Bătrânulă Rosetti, care de obiceiu umbla pe josă, întorcându-se dela ca­meră, zăresce cele ce se petreceau cu bieţii soldaţi români, cari se întorceau biruitori dela Plevna şi cari în ţera loră erau trataţi mai rău ca cânii domnescî sau boerescî.“ „Intră în casă, chiamă pe unulă din redactorii săi, îi dă o scrisoare se­cetescî, pe care o primise cu două săptămâni mai nainte dela unulă din fiii săi, tri­misă din șanțurile Plevnei.“ „In timpul­ răsboiului de neatârnare a țării, fericitulă C. A. Rosetti avea la Plevna doi fii sub drapelă: Vintilă C. A. Rosetti la batalionulă al­ 2-lea de vână- * * * piarele francese credi, că ministe­­riul­ va presenta camem­b­ră, conformă propunerilor­ comisiunei extraparlamen­tare compusă din legistî şi financiari, unu proiecţii, care are de scopă a face se se evite falimentulu companiei canalului Panamei. O nouă societate s’ar forma în urmă sub patronagiulă creditului fonciată spre a isprăvi canalulă. In Spania s’a făcută o schimbare de VitLuistern. Dintre miniștri de pănă acum au rămasă în cabinetă Sagasta ca minis­­tru-preşedinte, marchisulă Yega de Ar­­miso la esterne, admiratulă Arias la ma­rină, Canalejas la justiţiă în locă de co­­merţă, Capdepon la interne în locă de justiţiă, oi miniştri noi suntă Becerra la colonii, Gonzalez la finanţe, Chinchilla la résboiu, contele Xiquenna la lucrări publice. Se regretă retragerea fostului ministru de finanțe Puigcerver, care e cunoscută ca o însemnată putere pe tă­­râmura economică. Câtă va dura noulă ministeră nu se poate presupune. Celă de pănă acum s’a constituită la 14 Iu­nie anulă curentă, prin urmare a avută scurtă durată. Crisa au pricinuit’o con­servatorii, cari, sperândă să ajungă la pu­tere, au provocată neînţelegeri cu fostulă ministru de résboiu şi cu celă de finanţe. Speranţa insé nu ii-s a impuritu. Pe când bărbaţii de stată ai Austriei şi Germaniei îşi dau ne’ncetată dovezii de amiciţie cu bărbaţii de stată ai Ita­liei, care e ună membru de valoare în alianţa centrală europenă, pe atunci Italienii facă pe alocarea demonstraţiunî în contra state­­lor­ alianţei cu Italia. Aşa s’a întâm­plată la 8 şi 9 Decemvre în Geneva, unde s’a serbată aniversarea revoltei po­porului, prin care la 5 Decemvre 1746 a urmată isgonirea trupelor­ austriace de pe teritoriul­ fostei republice. Toţi studenţii şi reuniunile lucrătorilor­, pre­cum şi o mare mulţime de poporă s’au dusă cu 140 steguri, între care şi ună stegă roşu Ober­dank, şi în sunetele a 12 musici, care cântau cântece revoluţionare şi marsilesa, înaintea casei situate în Via Tacconi, unde a murită Accinelli, unul­ din eroii acelei revolte. Aci s’a desvă­­lită o tablă comemorativă, apoi mulţi­mea se duse în Piazza Ispadale, înain­tea monumentului eroilor­ libertăţii. In cjiua urmatoare a asistată la serviciulă divină şi consiliulă municipială din Ge­neva. Sora a fostă iluminaţiă. „Epoca“ din Genua scrie cu acestă ocasiune: „Caracterulă acestei demonstraţiunî nu va scăpa nimeruia din vedere şi nu pu­­tem­ sĕ nu accentuămă idea antiaustri­­acă a demonstraţiunei. Ea e o dovadă, că poporulă nu are de gândă să urmeze politicei esterne a d-lui Crispi. Consu­­lulă austro-ungară poate vesti guvernului seu,că poporulă genoveză a dată în modă demnă şi seriosă espresiune antipatiei sale ce o nutresce contra aliaţilor­ noştri cavaleri. Elă va vesti adeverulă şi guvernulă din Viena va­­fi de ajunsă lămurită asupra tendinţelor opiniunei pu­blice.“ In­Viena au produsă reaimpresiune aceste demonstraţiunî. După cum se comunică din Peters­­burgă cătră „Pol. Corr. “, cercurile guver­namentale rusescî au cea mai firmă con­vingere, că disposiţiunile guvernului per­san— retusarea exequaturei pentru consulul rusă în Meşed şi interejicerea exportului „Gazeta“ iese în fie­care z­i ADonareate pentru Austro-ungarii Pe unu anu 12 fl., pe şase lunî 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Atonamentul­ pentru Braşov­: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula in casă. Pe unu and 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplara 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtd abonamentele câtd şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. le&actiunea, AdaiaistratiuMa şi BRAŞOVU, piaţa mare Nr22. Sen­sori neb­ancate nu ae pri­mescu. Manuscript­e nu se re­trimită l­a Birourile de micmn: Bra fova, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Viena Mudolf Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalei, Alois Herndl, M,t>uies, A.Oppelik,J. Dan­­tuberg; în Budapesta: A. V Gold­berger, Autón Mezei, EcisteinB errat; în Frankfurt: G. L, Daube; ín Ham­burg: A. Steiner. Preţul inserţiunilorr: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 ban!. Nr. 267. Braşov­, Duminecă 4 (16) Decemvrie 1888.

Next