Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)
1889-01-24 / nr. 19
Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 19—1889. Sacţiuni; una: în supraveghiare şi control; alta: în cooperarea positivă. Supraveghiarea şi controlul vor fi în mâna comis, administr. comitatense şi a fispanului; şi estmodil autonomia administrativă va căpăta influinţa în administraţiunea financiară, ce pănă acuma n’a fost; cooperarea positivă şi faptică va sta în concursula comisiunei adm. comitatense şi în sucursală ce au so lu dea finanţei: vicespanulă, pretorii cercualî, autorităţile orăşene şi comunale. Trebue să recunoscem, că prin noua lege se va delătura procedura complicată de pănă acuma a causelor financiare ; or bietul contribuabilii va pute găsi mai deaproape calea de lecuire, și organele cari se’la ducă la acestă cale.*) *) Putință ar fi și astăzi de a lecui multe plângeri ale poporului încărcații pe nedrept, cu diferite sarcini, dar unde remâne bunăvoința organelor respective? Acesta nici o lege, fiă câta de nemerită, nu o poate înlocui. — Red. Oradea-mare, 28 Ianuarie 1889. _________Jos. Romanii. Desbaterile asupra legii militare. Şedinţa dela 25 Ianuarie a fosta una din cele mai turbulente. Br. Jeszenszky combătu proiectul, numi majoritatea o cota de trădători. Preşedintele de geba stăruia să se ţină semă de demnitatea camerei. Sigmund Csatar recită versuri din Petőfi, Aranyi şi din diferiţi poetaştri. Imputa majorităţii, că şi membrii ei îşi fac palate din banii ţerii. Când din dreapta i se strigă să numască cu numele pe aceia, Csatar istorisi că deputatul Alex. Ország ca membru ala consiliului de supraveghere pentru zidirea parlamentului ia o lefă de 6000 fi. pe an şi că ceilalţi membri ai acestui comitet ei au înghiţită deja 83.000 fl., deşi n’au nimicit de făcuta. Csatar a şi anunţata o interpelare în aceasta privinţă. Preşedintele va admonia să nu suspiţioneze astfel uni partida întregii, dar stânga începu a face larmă şi a-l fi ocroti contra preşedintelui. Contele Gabriel Karolyi, care de curând s’a intorsu dintr’una peregrinagiu la Kossuth, vede în proiecta una atentata contra constituției Ungariei. Crisă esternă nu este după părerea sa, ci pe Unguri îi spartă cu Ruşii numai de dragula lui Bismark. Rușii nu țintesca a poseda aceasta țeră, căci ar fi putut’o face acesta în 1848, când Paskievici a raportata Ţarului, că Ungaria zace la picioarele sale. Totula, chiar şi legea militară, e una tributa pentru Germania, care tremura pentru posesiunile sale ce le-a luata cu forţa. Toţi bărbaţii noştri de stata maimuţărescu pe Bismark, chiar pănă acolo, Incata Andrassy, Tisza și chiar Széchényi au data pentru parlamenta câte ună Herbert, și la viitoarele alegeri va trebui să aducă fiecare membru ala partidei liberale câte una mica Herbert cu sine. Noua lege a asemănat’o vorbitorula cu o ghilotinare a Ungariei. Locuia lui Tisza e pe banca de acusaţiune, or nu pe cea ministerială. Contele Ştefan Karolyi, frate său şi amicului prinţului de coronă Rudolf, a subscrisa moţiunea lui Apponyi. A imputată guvernului lipsă de tacta şi de realitate atâta cu privire la legea militară, câta şi la ordinaţiunea în cestiunea limbei germane. Guvernula face negustoria cu constituţia ungurescă şi preţuia ce la plătesce Ungaria pentru acesta e riula Tisza. Ministrula Fejervary a servita pre multa în armata comună şi nu cunósce aspiraţiunile naţionale, dar Tisza le cunósce şi n’ar fi trebuita să consimtă la una proiectă ce vatămă consciinţa naţională. Guvernula să fi stăruita mai energica în Viena pentru drepturile Ungariei. Lipsa de lealitate o dovedesce guvernula de aceea, pentru că port din gură fidelitatea pentru dinastia la timpă nepotrivitei anume când rupe constituţia ungureasca în sdranţe şi le depune la treptele tronului! Ministrul Tisza respinge imputarea, că guvernulă sdrenţuesce constituţia. Majoritatea lucreze leală, pe când minoritatea nu mai vorbesce leală. Agitaţiă mare, larmă destulă, înaintea camerei sute de omeni, cari vreu să intre pe galerii, dar poliţia îi respinge Galeria e ocupată de studenţi. Alex. Orszagin, răspunde lui Csatar, că neadevără e totă cea spusă despre densulă şi despre consiliulă de supraveghiare a zidirei parlamentului. Nici ună cruceră n’a primită pănă acum acestă consiliu, or densulă ca secretară şi consilieră juristică ală comitetului are 1200 fl. pe ană. Preşedintele admonia pe deputaţi să nu mai atingă afaceri private. Din camerile române. Camera. Şedinţa dela 17 Ianuarie. D-lă Marghilomană Ionu depune o petiţiune a mai multor locuitori din Buzău pentru cererea de pămentă. D-lă Blarembergă face o propunere prin care cere adăogarea unui aliniată la art. 276 pr. c. prin care magistratură înaintată, numită seu decorată de ună ministru, să nu potă judeca în procesulă ce acelă ministru l’ar pleda, fie ca avocată, reclamantă seu intimată. D-lă Morţunu (socialista) în cestie personală caută să răspundă discursului d-lui N. Ionescu din precedenta şedinţă. Onorabilulă se încurcă rău cândă e întrebată de ce nu’şi împarte moşia ca să dea esemplu de interesă la sartea ţăranului. D-lă N. Ionescu spune socialiştilor, că au mare pretenţiune de a regenera societatea. Le arată apoi, că pe cândă socialiştii susţină „internaţionala“, densulă susţine naţionalitatea română. D-lă Ionescu arată o scrisoare ce a primit’o dela ună moşă ală lui Morţună, în care îl felicită pentru respunsul, ce i-l’a dată nepotului său și spune, că ar veni în Cameră dar nu vre să se întâlnescă cu nepotu-său Vasilie și cu ideile lui, faptă de care tenerula Morţună nu e tocmai măgulită. Se alegă membrii comisiunei de anchetă parlamentară relativă la alegerea lui L. Veniamină. Senatulă. Şedinţa de la 17 Ianuarie. Se ia în desbatere legea relativă la renunţarea din partea statului la plata procentelor de la cumpărătorii moşielor statului Craioviţa şi Fărcăşanca. D-lă A. Greceanu (Oltă) demonstră, că cumpărătorii fiind nevoiţi din consideraţii topografice a cumpăra aceste pământuri absolută sterpe, au fostă suiţi şi siliţi a daună preţă fabulosă, în câtă de se voră cere de stată şi dobânejile la dobâneji asupra ratelor întârdiate, statuia ar beneficia de o camătă neaucfită şi incompatibilă cu demnitatea sa, pentru care se rogă a se admite legea. D-l. Al. Lahovari, ministru Domeniilor, crede că admiterea legii este o cestiune de dreptate, cu toate că, cumpărătorii fiind majori, statulă nu poate fi răspunetătoră de actură săvârșită de dânșii. Cu toate acestea în fața prețului considerabilă a cumpărărei şi a sumelor deja plătite, Senatulă în înalta sa înţelepciune va judeca asupra actului de generositate ce se cade să facă Statulă în casulă de faţă. Insă, pentru că Camera trecută a mersă prea departe în generositatea ei votândă o lege prin care trece cu bunătatea asupra tuturor datorielor rămase din acestă arendare, ceea ce ar fi ună precedentă funestă şi nepomenită, rogă Senatulă să admită proiectul, aşa cum a fostă propusă de guvernula Brătianu şi prin care Statulă renunţă la procente, prelungindă cu 10 ani terminată pentru plata capitalului în ratele neplătite. Proiectul fostului guvernă se ia în consideraţia. D lui N. Fleva i se pare generositatea legei de faţă, că e prea afară din cale, căci de vreme ce li se iartă dobânzile întârziate, celă puţină să plătască de îndată capitalul, ori să înapoeze moşia, căci a li se mai prelungi termei, însemneza o curată delapidare, o spoliaţiune a averei publice. D-lă A. Lahovari, ministrul, domenieloră, declară, că susţine proectulă fostului guvernă, pentru că i se pare mai echitabilă altfelă decă Senatulă ar răspinge legea. Statulă pe lângă suma considerabilă deja încasată ar trebui să ia înapoi dela ţăranii cumpărători moşia şi să le urmurescă şi altă avere. De se va face acesta apoi să se scie, că se datoresce îndemnului d-lui Fleva, câtă pentru minsteră, elă nu crede că în casulă de faţă poate fi vorba de spoliaţiune, cu toate că legea ce susţine este a guvernului Brătianu, ci ună actă de dreptă generositate din partea Statului. Se dă cetire unui amendament f ală d-lui P. Grădişteanu, prin care cere să se ierte şi să se restitue tuturoră cumpărătorilor de proprietăţi de ale Statului, procentele ratelor întârepiate. In urmă retrage amendamentulă. Legea, pusă în totală la votă cu bile, se primesce cu mare majoritate. D-l. P. Grădişteanu îşi desvoltă interpelarea sa relativă la aplicarea decretului de amnestie asupra ţăranilor implicaţi în rescaiele din Prahova şi întrebă ce caută menţiunea în decretulă regală despre ţăranii dela Fulga şi Ghiorghiţa din Prahova întru câtă cei d’ântâi au fostă condamnaţi şi cei d’ai doilea au fostă achitaţi mai ’naintea promulgărei decretului care, decă prevede Prahova, s’ar înţelege c’ar fi trebuită să beneficieze de densulă cei condamnaţi, ceea ce nu s’a întâmplată. De asemenea doresce a se sei, decă decretulă de amnestie se aplică şi la ţăranii daţi pentru răscola tribunalelor corecţionale, după cum a hotărîtă afirmativă dăunădi trib. de Ufovă. Cere doar ca măsura de amnestie complectă să’şi afle explicaţiunea pe largă, decă ministrul a înţelesă acesta când a propus’o. D-la Vernescu, ministrul justiţiei, răspunde, că în înţelesulă general ală cuvântului, Suveranul, conformă Constituţiei nu poate acorda amnestia decâtă pentru delicte şi crime politice. Astfel, decretulă prevede, că amnestia nu se putea întinde asupra celoră osândiţi mai ’nainte cu hotărîri definitive, pentru care suveranulă şi-a reservată dreptulă de graţie. Câtă privesce pe cei din Prahova, s’a dată ună decretă de graţie pentru 11 condamnaţi de Curtea cu juraţi din ţăranii acusaţi pentru răscola din comuna Fulga. In răsumată decretulă de amnestie nu s’a putută întinde decâtă asupra delicteloră politice şi tribunalulă de Ilfivă a greşită întindându’lă asupra delicteloră corecţionale. Câtă pentru cei osândiţi, M. S. a arătată şi va arăta după propunerea ministrului cea mai largă generositate acordându-le graţia complectă ori reduceri însemnate din pedepsa ce au a mai suferi. D-lă P. Grădişteanu felicită pe miniştrii, că au dată acestă largă şi dreptă carietera răsculei ţărănesci prin decretă de amnistie, dar cere se fiă aplicată tuturoră răsculaţilor, fără osebire de categorii. D-la Vernescu pentru lămurirea d-lui Grădişteanu dă citire listei ţăraniloră dela Fulga ce au fostă graţiaţi. Ministru adaogă, că toţi acei, cari au fostă condamnaţi, s’au graţiată şi speră, că M. S. Regele va întinde îndurarea Sa şi asupra celoră ce se vor mai condamna pentru împărtăşire la răscolă. Cu toate acestea nu se poate abusa de prerogativa Suveranului şi a întinde graţia şi asupra preveniţilor învinuiţi de delicte de dreptă comună săvârşite în coincidenţă cu răscoala. Poate că unora să li se pară prea strâmtă, dar guvernul nu poate uita, că pe lângă îndurare este siguranţa Statului şi respectulă proprietăţii, cari trebuescă garantate. Prinţul Gr. Sturdza crede, că impresiunea lăsată de preopinenţi trebue să fiă forte plăcută, întrucâtă din ambele părţi s’au produsă cele mai umanitare simţiminte. Dar altceva e când depositorii puterei urmeză să garantaze ordinea şi principiulă proprietăţei; este admisibilă dar, că guvernulă şi regele suntă convinşi, că acei făcători de rele nu voră mai ataca cu focă şi fieră proprietatea. Şi în acestă casă întreba pe guvernă, ce măsuri a luată pentru supraveghierea acestora omeni pentru liniştea proprietăţei. Acesta pentru siguranţa ordinai publice pe viitoră. D-lu G. Vernescu declară, că n’a fost îndemnat deo’deşartă fanfaronadă propuind regelui măsurile de clemenţă, ci în covingerea, că cela puţină câtă va sta pe acea bancă va şti să facă a se respecta legea de oricine şi nu va sta ună momenta la învoială e restabili ordinea când va fi atinsă. Literatură. Icoana Sufletului. Carte de rugăciuni şi cântări bisericesci. Prelucrată şi odatâ, cu permisiunea Ordinariatului dliene sauă gr. cath. de Gherla, de Vasiliu Pătcaşiu, preotă gr. cat. în Hoţoană. Ediţiunea a 2-a coresă şi amplificată. Tipărită în Gherla la Imprimeria „Aurora“ 1888. — Acestă carte, care conţine: rugăciuni pentru toate ocasiunile de obsce, cântările după cele 8 viersuri la mânecată, s. liturgie, inserată, la înmormântare, cununiă etc., îndrumări din tipică, 10 ilustraţiuni frumoase, — se poate prenumăra dela autorulă în Er-Hatvan, p. v. Tasnád-Szántó (Selagiu). Câte ună esemplară cu 50, 75 cr. cu 1 fl. 25 cr. şi 3 fl 20 cr. Dela 10 esemplare prenumărate deodată se dă unulă rabată. C-anună. D-lă Eleseu Iuliana Bană, absolventă în teologie şi institutură la şcola j fundaţională în Borgo-Prundă, face cunoscută căsătoria sa cu D-sora Maria I. Branea. Celebrarea cununiei se va face în biserica Sf. Archangel din Mereu Duminecă la 10 Faură 1889, la orele 3 d. a. Felicitările noastre ! DIVERSE. Cei mai bogaţi din lume. O statistică apărută de curândă dă următorele indicaţiuni asupra celor mai avuţi omeni din lume. Alături cu puternicii capitalişti notaţi în acestă listă, omenii ce se clică bogaţi pe la noi pentru că au o sută de mii de lei, nu suntă decâtă nisce sărăcăcioşi. Numele şi Naţionalitatea, capitalii, Venim anual. Jay Gould, americană 1,375,000,000—70.000,000 J. W. Mackay, amer. 1,250,000,000—65,500,000 1,000,000,000-50,000,000 625,000,000—31,250,000 Rothschild, englesă C. Vauderblit, amer. J.-P. Jones, amer. D. de Vestminst, engl. John I. Astor, amer. W Stewert, americ. 500.000. 000—25,000,000 400.000. 000- 20,000,000 250.000. 000—12,500,000 200.000. 000—10,000,000 Gordon Bennett, amer. 150,000,001— 7,500,000 D. de Sutherland, engl. 150,000,000- 7,500,000 D. de Nurthumb, engl. Marchiz de Bute, engl. 125.000. 000— 6,250,000 100.000. 000— 5,000,000 Dorința cea din urmă. O femeiă tinără, forte elegantă îmbrăcată, se aruncă în diua de 18 a. c. în canalul orașului Tulusa. Nenorocita, cu toate sforțările date, n’a putută fi scăpată; după multe cercetări nevoiașe, cadavrulă ei fiu găsită. Ea era soția unui funcționară înaltă. Innecata fu adusă în casa bărbatului ei. Pe masă se găsi o scrisoare, parfumată și elegantă, în care ea justifică moartea ei pentru că croitorulă i-a stricată o rochie de bală, cu care a tribuit să se ducă la bală în acea sera. La sfârșit, d-na Maronet rugă pe bărbatul ei, ca celă puţină hainele-i de înmormântare sâ fie confecționate de ună croitoră mai bună. Eră o dorinţă cu totulă originală, dacă dorinţă o putemă numi! Cursulu pieţei Braşovu din 31 Ianuarie st. n. 1889. Bancnote românesci Comp. 9.25Vend. 9.27 Argintă românescă -n 9.15n 9.20 Napoleon d’ori - - -n 9.55n 9.57 Lire turcesci - - -10.80n 10.88 Imperiali - - - -ti 9.80 ti 9.88 Galbini 11 5.60 ti 5.69 Scris. fonc. „Albina“6u/0ti 101.ti —. — n n n 6°/qii 98.— ti 98.50 Ruble rusescl - - -ti 127.— tt 128.— Discontură - - - -«Va--8"/ft peanu. Cursuile la bursa de Viena din 1 Febuarie st. n. 1889. Renta de aură 4°/0 ------ 100.00 Renta de hârtia 5°/0 ------ 93.25 Imprumutură căiloră ferate ungare - 145 20 Losuri din 1860 ------- —.— Acţiunile bâncei austro-ungare - - 889.— Acţiunile bâncei de credită ungare - 309 75 Acţiunile bâncei de credită austr. - 309.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (1a emisiune) - - 99.— Amortisarea datoriei căilor ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - ---------Amortisarea datoriei căilor ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 114.75 Bonuri rurale ungare....................105.— Bonuri cu clasa de sortare - - - - 105.— Bonuri rurale Banată-Timișă - - - 105.— Bonuri cu cl. de sortare - - - - 105.— Bonuri rurale transilvane - - - - 105 — Bonuri croato-slavone ----- 104.— Editură și Redactoră responsabilă (îr Aurel Mureșianu Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ------- 99.90 Imprumutură cu premiură ungurescă 132 25 Dosurile pentru regularea Tisei și Seghedinului -------- - 125.40 Renta de hârtie austriacă - - - - 82.60 Renta de argintă austriacă - - - - 83 01 Renta de aură austriacă........................111.20 Galbeni împărătesei- ------ 5.67 Fiapoleon d’ort................................... 9.56 Mărci 100 împ. germane ... - 59.22/1 Londra 10 Livres Sterlinge - - - - 120.85