Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)

1889-01-24 / nr. 19

Pagina 8 G­AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 19—1889. Sacţiuni; una: în supraveghiare şi con­­trol­; alta: în cooperarea positivă. Supraveghiarea şi controlul­ vor­ fi în mâna comis, administr. comitatense şi a fispanului; şi estmodil autonomia administrativă va căpăta influinţa în ad­­ministraţiunea financiară, ce pănă acuma n’a fost­; cooperarea positivă şi faptică va sta în concursula comisiunei adm. comitatense şi în sucursală ce au so­ lu dea finanţei: vicespanulă, pretorii cer­­cualî, autorităţile orăşene şi comunale. Trebue să recunoscem­, că prin noua lege se va delătura procedura compli­cată de pănă acuma a causelor­ finan­ciare ; or bietul­ contribuabilii va pute găsi mai deaproape calea de lecuire, și organele cari se’la ducă la acestă cale.*) *) Putință ar fi și astăzi de a lecui multe plângeri ale poporului încărcații pe nedrept, cu diferite sarcini, dar unde remâne bunăvoința organelor­ respective? Acesta nici o lege, fiă câta de nemerită, nu o poate înlocui. — Red. Oradea-mare, 28 Ianuarie 1889. _________Jos. Romanii. Desbaterile asupra legii militare. Şedinţa dela 25 Ianuarie a fosta una din cele mai turbulente. Br. Jeszenszky combătu proiectul­, numi majoritatea o cota de trădători. Preşedintele de geba stăruia să se ţină semă de demnitatea camerei. Sigmund Csatar recită versuri din Petőfi, Aranyi şi din diferiţi poetaştri. Imputa majorităţii, că şi membrii ei îşi fac­ palate din banii ţerii. Când din dreapta i­ se strigă să numască cu numele pe aceia, Csatar istorisi că deputatul­ Alex. Ország ca membru ala consiliului de supraveghere pentru zidirea parla­mentului ia o lefă de 6000 fi. pe an­ şi că ceilalţi membri ai acestui comitet ei au înghiţită deja 83.000 fl., deşi n’au nimicit de făcuta. Csatar a şi anunţata o inter­pelare în aceasta privinţă. Preşedintele va admonia să nu sus­­piţioneze astfel­ uni partida întregii, dar stânga începu a face larmă şi a-l fi ocroti contra preşedintelui. Contele Gabriel Karolyi, care de curând s’a intorsu dintr’una peregrinagiu la Kossuth, vede în proiecta una atentata contra constituției Ungariei. Crisă esternă nu este după părerea sa, ci pe Unguri îi spartă cu Ruşii numai de dragula lui Bismark. Rușii nu țintesca a poseda aceasta țeră, căci ar fi putut’o face acesta în 1848, când Paskievici a raportata Ţarului, că Ungaria zace la picioarele sale. Totula, chiar şi legea militară, e una tributa pentru Germania, care tre­mura pentru posesiunile sale ce le-a lu­ata cu forţa. Toţi bărbaţii noştri de stata maimuţărescu pe Bismark, chiar pănă acolo, Incata Andrassy, Tisza și chiar Széchényi au data pentru parla­menta câte­ ună Herbert, și la viitoarele alegeri va trebui să aducă fiecare mem­bru ala partidei liberale câte una mica Herbert cu sine. Noua lege a asemă­­nat’o vorbitorula cu o ghilotinare a Un­gariei. Locuia lui Tisza e pe banca de acusaţiune, or nu pe cea ministerială. Contele Ştefan Karolyi, frate său şi amicului prinţului de coronă Rudolf, a subscrisa moţiunea lui Apponyi. A im­putată guvernului lipsă de tacta şi de realitate atâta cu privire la legea mili­tară, câta şi la ordinaţiunea în cestiunea­ limbei germane. Guvernula face negus­toria cu constituţia ungurescă şi preţuia ce­ la plătesce Ungaria pentru acesta e riula Tisza. Ministrula Fejervary a ser­vita pre multa în armata comună şi nu cunósce aspiraţiunile naţionale, dar Tisza le cunósce şi n’ar fi trebuita să consimtă la una proiectă ce vatămă consciinţa naţională. Guvernula să fi stăruita mai energica în Viena pentru drepturile Un­gariei. Lipsa de lealitate o dovedesce gu­­vernula de aceea, pentru­ că port din gură fidelitatea pentru dinastia la timpă ne­potrivitei anume când rupe constituţia ungureasca în sdranţe şi le depune la treptele tronului! Ministrul­ Tisza respinge imputarea, că guvernulă sdrenţuesce constituţia. Majoritatea lucreze leală, pe când mi­noritatea nu mai vorbesce leală. Agitaţiă mare, larmă destulă, îna­intea camerei sute de omeni, cari vreu să intre pe galerii, dar poliţia îi respinge Galeria e ocupată de studenţi. Alex. Orszagin, răspunde lui Csatar, că neadevără e totă ce­a spusă despre densulă şi despre consiliulă de supra­veghiare a zidirei parlamentului. Nici ună cruceră n’a primită pănă acum acestă consiliu, or densulă ca secretară şi consilieră juristică ală comitetului are 1200 fl. pe ană. Preşedintele admonia pe deputaţi să nu mai atingă afaceri private. Din camerile române. Camera. Şedinţa dela 17 Ianuarie. D-lă Marghilomană Ionu depune o petiţiune a mai multor­ locuitori din Buzău pentru cererea de pămentă. D-lă Blarembergă face o propunere prin care cere adăogarea unui aliniată la art. 276 pr. c. prin care magistratură înaintată, numită seu decorată de ună ministru, să nu potă judeca în procesulă ce acelă ministru l’ar pleda, fie ca avo­cată, reclamantă seu intimată. D-lă Morţunu (socialista) în cestie personală caută să răspundă discursului d-lui N. Ionescu din precedenta şedinţă. Onorabilulă se încurcă rău cândă e în­trebată de ce nu’şi împarte moşia ca să dea esemplu de interesă la sartea ţăra­nului. D-lă N. Ionescu spune socialiştilor­, că au mare pretenţiune de a regenera societatea. Le arată apoi, că pe cândă socialiştii susţină „internaţionala“, den­sulă susţine naţionalitatea română. D-lă Ionescu arată o scrisoare ce a primit’o dela ună moşă ală lui Morţună, în care îl­ felicită pentru respunsul, ce i-l’a dată nepotului său și spune, că ar veni în Cameră dar nu vre să se întâlnescă cu nepotu-său Vasilie și cu ideile lui, faptă de care tenerula Morţună nu e tocmai măgulită. Se alegă membrii comisiunei de anchetă parlamentară relativă la alegerea lui L. Veniamină. Senatulă. Şedinţa de la 17 Ianuarie. Se ia în desbatere legea relativă la renunţarea din partea statului la plata procentelor­ de la cumpărătorii moşielor­ statului Craioviţa şi Fărcăşanca. D-lă A. Greceanu (Oltă) demonstră, că cumpărătorii fiind­ nevoiţi din consideraţii topografice a cumpăra aceste pământuri absolută sterpe, au fostă suiţi şi siliţi a da­ună preţă fabulosă, în câtă de se voră cere de stată şi dobânejile la dobâneji asupra ratelor­ întârdiate, statuia ar beneficia de o camătă neaucfită şi in­compatibilă cu demnitatea sa, pentru care se rogă a se admite legea. D-l. Al. Lahovari, ministru Dome­­niilor­, crede că admiterea legii este o cestiune de dreptate, cu toate că, cum­părătorii fiind majori, statulă nu poate fi răspunetătoră de actură săvârșită de dânșii. Cu toate acestea în fața prețului consi­derabilă a cumpărărei şi a sumelor­ deja plătite, Senatulă în înalta sa înţelepciune va judeca asupra actului de generositate ce se cade să facă Statulă în casulă de faţă. Insă, pentru­ că Camera trecută a mersă prea departe în generositatea ei votândă o lege prin care trece cu bună­tatea asupra tuturor­ datorielor rămase din acestă a­rendare, ceea ce ar fi ună precedentă funestă şi nepomenită, rogă Senatulă să admită proiectul, aşa cum a fostă propusă de guvernula Brătianu şi prin care Statulă renunţă la procente, prelungindă cu 10 ani terminată pentru plata capitalului în ratele neplătite. Proiectul­ fostului guvernă se ia în consideraţia. D lui N. Fleva i­ se pare generositatea legei de faţă, că e prea afară din cale, căci de vreme ce li­ se iartă dobânzile întârziate, celă puţină să plătască de îndată capitalul, ori să înapoeze moşia, căci a li­ se mai prelungi termei, însem­­neza o curată delapidare, o spoliaţiune a averei publice. D-lă A. Lahovari, ministrul, dom­e­nieloră, declară, că susţine proectulă fostului guvernă, pentru că i­ se pare mai echitabilă alt­felă decă Senatulă ar răs­­pinge legea. Statulă pe lângă suma con­siderabilă deja încasată ar trebui să ia înapoi dela ţăranii cumpărători moşia şi să le urmurescă şi altă avere. De se va face acesta apoi să se scie, că se da­­toresce îndemnului d-lui Fleva, câtă pen­tru min­steră, elă nu crede că în casulă de faţă poate fi vorba de spoliaţiune, cu toate că legea ce susţine este a guvernu­lui Brătianu, ci ună actă de dreptă ge­nerositate din partea Statului. Se dă cetire unui amendament f ală d-lui P. Grădişteanu, prin care cere să se ierte şi să se restitue tuturoră cum­­părătorilor­ de proprietăţi de ale Statu­lui, procentele ratelor­ întârepiate. In urmă retrage amendamentulă. Legea, pusă în totală la votă cu bile, se primesce cu mare majoritate. D-l. P. Grădişteanu îşi desvoltă in­terpelarea sa relativă la aplicarea de­cretului de amnestie asupra ţăranilor­ implicaţi în rescaiele din Prahova şi în­trebă ce caută menţiunea în decretulă regală despre ţăranii dela Fulga şi Ghior­­ghiţa din Prahova întru câtă cei d’ântâi au fostă condamnaţi şi cei d’ai doilea au fostă achitaţi mai ’naintea promul­­gărei decretului care, decă prevede Pra­hova, s’ar înţelege c’ar fi trebuită să beneficieze de densulă cei condamnaţi, ceea ce nu s’a întâmplată. De asemenea doresce a se sei, decă decretulă de am­nestie se aplică şi la ţăranii daţi pen­tru răscola tribunalelor­ corecţionale, după cum a hotărîtă afirmativă dăunădi trib. de Ufovă. Cere doar ca măsura de amnestie complectă să’şi afle explicaţiunea pe largă, decă ministrul­ a înţelesă acesta când a propus’o. D-la Vernescu, ministrul­ justiţiei, răspunde, că în înţelesulă general ală cu­vântului, Suveranul, conformă Consti­tuţiei nu poate acorda amnestia decâtă pentru delicte şi crime politice. Astfel, decretulă prevede, că amnestia nu se putea întinde asupra celoră osândiţi mai ’nainte cu hotărîri definitive, pentru care suveranulă şi-a reservată dreptulă de graţie. Câtă privesce pe cei din Pra­hova, s’a dată ună decretă de graţie pentru 11 condamnaţi de Curtea cu ju­raţi din ţăranii acusaţi pentru răscola din comuna Fulga. In răsumată de­­cretulă de amnestie nu s’a putută întinde decâtă asupra delicteloră politice şi tri­­bunalulă de Ilf­ivă a greşită întindându’lă asupra delicteloră corecţionale. Câtă pentru cei osândiţi, M. S. a arătată şi va arăta după propunerea ministrului cea mai largă generositate acordându-le gra­ţia complectă ori reduceri însemnate din pedepsa ce au a mai suferi. D-lă P. Grădişteanu felicită pe mi­niştrii, că au dată acestă largă şi dreptă cari­etera răsculei ţărănesci prin decretă de amnistie, dar cere se fiă aplicată tuturoră răsculaţilor, fără osebire de ca­tegorii. D-la Vernescu pentru lămurirea d-lui Grădişteanu dă citire listei ţăraniloră dela Fulga ce au fostă graţiaţi. Minis­tru adaogă, că toţi acei, cari au fostă condamnaţi, s’au graţiată şi speră, că M. S. Regele va întinde îndurarea Sa şi asupra celoră ce se vor­ mai condamna pentru împărtăşire la răscolă. Cu toate acestea nu se poate abusa de prerogativa Suveranului şi a întinde graţia şi asupra preveniţilor­ învinuiţi de delicte de dreptă comună săvârşite în coincidenţă cu răs­­coala. Poate că unora să li­ se pară prea strâmtă, dar guvernul­ nu poate uita, că pe lângă îndurare este siguranţa Statului şi respectulă proprietăţii, cari trebuescă garantate. Prinţul­ Gr. Sturdza crede, că im­­presiunea lăsată de preopinenţi trebue să fiă forte plăcută, întrucâtă din am­bele părţi s’au produsă cele mai umani­tare simţiminte. Dar altceva e când de­­positorii puterei urmeză să garantaze or­dinea şi principiulă proprietăţei; este admisibilă dar, că guvernulă şi regele suntă convinşi, că acei făcători de rele nu voră mai ataca cu focă şi fieră pro­prietatea. Şi în acestă casă întreba pe guvernă, ce măsuri a luată pentru su­­praveghierea acestora omeni pentru li­niştea proprietăţei. Acesta pentru sigu­ranţa ordinai publice pe viitoră. D-lu G. Vernescu declară, că n’a fost îndemnat deo’deşartă fanfaronadă propuind regelui măsurile de clemenţă, ci în covin­­gerea, că cela puţină câtă va sta pe acea bancă va şti să facă a se respecta legea de ori­cine şi nu va sta ună mo­menta la învoială e restabili ordinea când va fi atinsă. Literatură. Icoana Sufletului. Carte de rugăciuni şi cântări bisericesci. Prelucrată şi o­­datâ, cu permisiunea Ordinariatului dliene sauă gr. cath. de Gherla, de Vasiliu Pătcaşiu, preotă gr. cat. în Hoţoană. Edi­­ţiunea a 2-a coresă şi amplificată. Ti­părită în Gherla la Imprimeria „Aurora“ 1888. — Acestă carte, care conţine: ru­găciuni pentru toate ocasiunile de obsce, cântările după cele 8 viersuri la mâne­cată, s. liturgie, inserată, la înmormân­tare, cununiă etc., îndrumări din tipică, 10 ilustraţiuni frumoase, — se poate pre­număra dela autorulă în Er-Hatvan, p. v. Tasnád-Szántó (Selagiu). Câte ună esemplară cu 50, 75 cr. cu 1 fl. 25 cr. şi 3 fl 20 cr. Dela 10 esemplare pre­numărate deodată se dă unulă rabată. C-anun­ă. D-lă Eleseu Iuliana Bană, absolventă în teologie şi institutură la şcola j funda­­ţională în Borgo-Prundă, face cunoscută căsătoria sa cu D-sora Maria I. Branea. Celebrarea cununiei se va face în biserica Sf. Archangel­ din M­ereu Duminecă la 10 Faură 1889, la orele 3 d. a. Felicitările noastre ! DIVERSE. Cei mai bogaţi din lume. O statis­tică apărută de curândă dă următorele indicaţiuni asupra celor­ mai avuţi omeni din lume. Alături cu puternicii capita­lişti notaţi în acestă listă, omenii ce se clică bogaţi pe la noi pentru că au o sută de mii de lei, nu suntă decâtă nisce sărăcăcioşi. Numele şi Naţionalitatea, capitalii, Venim­ anual. Jay Gould, americană 1,375,000,000—70.000,000 J. W. Mackay, amer. 1,250,000,000—65,500,000 1,000,000,000-50,000,000 625,000,000—31,250,000 Rothschild, englesă C. Vauderblit, amer. J.-P. Jones, amer. D. de Vestminst, engl. John I. Astor, amer. W Stewert, americ. 500.000. 000—25,000,000 400.000. 000- 20,000,000 250.000. 000—12,500,000 200.000. 000—10,000,000 Gordon Bennett, amer. 150,000,001— 7,500,000 D. de Sutherland, engl. 150,000,000- 7,500,000 D. de Nurthumb, engl. Marchiz de Bute, engl. 125.000. 000— 6,250,000 100.000. 000— 5,000,000 Dorința cea din urmă. O femeiă ti­­nără, forte elegantă îmbrăcată, se aruncă în diua de 18 a­­. c. în canalul­ orașu­lui Tulusa. Nenorocita, cu toate sforțările date, n’a putută fi scăpată; după multe cercetări nevoiașe, cadavrulă ei fiu gă­sită. Ea era soția unui funcționară înaltă. Innecata fu adusă în casa bărbatului ei. Pe masă se găsi o scrisoare, parfumată și elegantă, în care ea justifică moartea ei pentru­ că croitorulă i-a stricată o ro­chie de bală, cu care a tribuit­ să se ducă la bală în acea sera. La sfârșit, d-na Maronet rugă pe bărbatul­ ei, ca celă puţină hainele-i de înmormântare sâ fie confecționate de ună croitoră mai bună. Eră o dorinţă cu totulă originală, dacă dorinţă o putemă numi! Cursulu pieţei Braşovu din 31 Ianuarie st. n. 1889. Bancnote românesci Comp. 9.25Vend. 9.27 Argintă românescă -n 9.15n 9.20 Napoleon­ d’ori - - -n 9.55n 9.57 Lire turcesci - - -10.80n 10.88 Imperiali - - - -ti 9.80 ti 9.88 Galbini 11 5.60 ti 5.69 Scris. fonc. „Albina“6u/0ti 101.­ti —. — n n n 6°/qii 98.— ti 98.50 Ruble rusescl - - -ti 127.— tt 128.— Discontură - - - -«Va--8"/ft peanu. Cursuile la bursa de Viena din 1 Febuarie st. n. 1889. Renta de aură 4°/0 ------ 100.00 Renta de hârtia 5°/0 ------ 93.25 Imprumutură căiloră ferate ungare - 145 20 Losuri din 1860 ------- —.— Acţiunile bâncei austro-ungare - - 889.— Acţiunile bâncei de credită ungare - 309 75 Acţiunile bâncei de credită austr. - 309.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (1­­a emisiune) - - 99.— Amortisarea datoriei căilor­ ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - ---------­Amortisarea datoriei căilor­ ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 114.75 Bonuri rurale ungare....................105.— Bonuri cu clasa de sortare - - - - 105.— Bonuri rurale Banată-Timișă - - - 105.— Bonuri cu cl. de sortare - - - - 105.— Bonuri rurale transilvane - - - - 105 — Bonuri croato-slavone ----- 104.— Editură și Redactoră responsabilă (îr Aurel Mureșianu Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ------- 99.90 Imprumutură cu premiură ungurescă 132 25 Dosurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului -------- - 125.40 Renta de hârtie austriacă - - - - 82.60 Renta de argintă austriacă - - - - 83 01 Renta de aură austriacă........................111.20 Galbeni împărătesei- ------ 5.67 Fiapoleon­ d’ort................................... 9.56 Mărci 100 împ. germane ... - 59.22­/1 Londra 10 Livres Sterlinge - - - - 120.85

Next