Gazeta Transilvaniei, februarie 1889 (Anul 52, nr. 25-47)
1889-02-01 / nr. 25
Esdîctiinia. Administratiosea si Tipograîa: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisorii nefrancitbe nu se primescu. Manuscripte nu se retrimitu. Birouriie de anticimi: Braşovi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena Rudolf Mosse, Hausenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Bernal, M.Jukes, A.Oppelik,J. Danneberg; în Budapesta: A. Goldberger, AntonMezei, EcksteinBernal; în Frankfurt: G. L. Daube; în Hamburg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicării mai dese după tarifă şi învoiala, rteclame pe pagina III-a o serie 10 pr. v. a. sau 30 banî. Nr. 25. Braşovii, Marţi, Mercuri 1 (13) Februarie „Gazeta“ iese în fiecare 4* g Momente pentru Austro-tei. Pe ună ană 12 fl., pe şise lun* 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu ana 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 1 franci. Se enumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov!: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I.rpe um ană 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sulii în casă. Pe unu anu 12 fl, pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarii 5 cr. v. a. sau 15 bani. At&ta abonamentele cfttu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. 1889. Braşovii, 31 Ianuarie v. Eri şi alaltăerî s’a răspânditii în Pesta şi în Viena faima, că ministrulu- preşedinte Tisza are de gândit se’şi dea demisiunea. In urma agitaţiunei celei mari ce se face în contra paragrafilor 14 şi 25 ai legei militare, agitaţiune care a cuprinsă şi cercurile guvernamentale, s’a hotărît şi d-la Tisza a face oare-cari concesiuni cele puţind cu privire la §. 1,4, prin care se stabilesce contingentul de recruţi. De aceea a zăbovită mai multe o^e în Viena ca se se înţelăgă cu guvernul de acolo. A şi aflată Tisza Kalman o modalitate pentru modificarea textului §-lui 14 aşa, ca se nu mai fiă de lipsă se se aducă legea militară încă odată înaintea parlamentului austriacu, care a votat-o deja. Se fiice că se va propune ca la alinea ultimă alui 14, unde se fiice: „contingentul de recruți stabilită pentru armata comună“ se se mai adaugă cuvintele „care va avea valoare pentru cei fiece ani următori“, delăturându-se astfel cu bănuiala că § 14 ar ataca constituţia esistentă. Foile din Viena, de ordinară bine informate, ca „Fremdenblatt“, „N. W. Tagblatt“ ş. a. află că d-lă Tisza a declarată, că va fi silită a oferi demisiunea sa partidei liberale; densulă a făcută cesti ane de cabinetă din primirea nemodificată a legii militare şi acum când se învoesce a se modifica § 14 „trebue se-şî dea demisiunea cu atâtă mai vârtosa, cu câtă agitaţiunea duşmănăsă se îndreptă mai multă în contra persănei sale.“ Scriea că ministrulă Tisza vrea se demisioneze se lăţi ca fulgerulu pretutindeni şi pe când guvernamentalii adâncă îngrijaţi se sfătuiau cum se împedece demisiunea şefului, oposiţionalii unguri începură a-şi bate jocă de „noua tactică“ a lui Tisza Kalman. „Constituţia, limbă maghiară, tinerime, nemulţumirea ţerii cu legea militară, tote sunt o nimică — esclamă „Pesti Napló“ — pe lângă marea cestiune ; că oare Tisza Kalman se rămână ministru-președinte ori nu?“ „Multă ne-ar plăcă — fiice »»Egyetăs“ — se se adeverăscă scriea despre demisiunea lui Tisza Kálmán. Dar cine se fiă prostula, care se mai prădă într’ensa după tactica şi practica de pănă acum a ministrului-preşedinte. Nu este Tisza Kálmán omulă, care să demisioneze din cause de semţibilitate, pentru că trebue se roşăscă puţină, pe câtă timpă va avă câtă de mică majoritate.“ „Nu demisiona în dubă, ci demisionăză în palatură de la Buda“ îi strigă lui Tisza organulă contelui Apponyi. Cună cuvântă oposiţiunea maghiară crede, că ministrul-preşedinte Tisza cu tactica lui de demisionare voiesce numai să facă presiune asupra partidei sale ca se asigure cu deosebire primirea §-lui 25 ală legei militare, cu privire la care cercurile de diectare din Viena nu admită nici un fel de modificare. Se fice numai ca dietei i se va propune unu proiect de resoluţiune deosebită de lege în înţelesul ca se se ţină seama de limba maghiară la esamenele de oficeri. Oposiţiunea însă nu se mulţumesce numai cu atâta. Incuragiată prin concesiunea, ce guvernulă promite a o face cu privire la § 14, ea pretinde acum susă şi tare, că drepturile naţionale trebue se fiă recunoscute şi în cestiunea voluntariloră pe ună ană, că trebue se se modifice şi § 25 în sensulă pretensiunilor maghiare.Se ţinu mereu adunări poporale în Ţăra ungurăscă, cari protestăză în contra des-amintiţilor a doi paragraf! ai legei militare. Astfeliu de proteste s’au pusă în scenă Duminecă în adunările din Pesta, Győrött, Dunaszerdahely, Losonţă şi Mátészalka. Intr’aceea a sosită şi Maiestatea Sa în Buda, unde se fice că va rămână pănă în 19 a lunei curente. In timpul acesta se va desfăşura şi crisa, ce a provocat-o oposiţiunea în contra legei militare. Cestiunea este cu atâtă mai complicată, cu câtă camera deputaţilor din Viena a primită deja legea militară aşa cum i-a fostă presentată de guvernă. Ministrulă preşedinte Tisza a luată asemenea angagiamentulu de a face să se primăscă legea. Suntemu dor forte curioşi cum va sei eră să iăsă şi de astădata din strimtare. Probabilă, că d-lă Tisza se va retrage pentru scurtă timpă şi va lăsa ca altulu se esecute legea cu ajutorulă majorităţii de 126 Voturi din dieta, pentru case’şî reocupe apoi mai târziu portofolială şi se nu se pătă fiicei că elă a fostă acela care „a trădată interesele naţiunei “ E dibaciu tactică nu’i vorbă d-lă Tisza, numai se vedemă dăcă i se prinde şi de astă dată, functă, la care liturgiă să asiste toţi şcolarii cu învăţătorii şi corurile lor, şi să se invite toate autorităţile locale, oră pe edificiile bisericesci şi şcolare din Diecesă dispune, ca în semnul jalei şi doliului generală, să se pună câte una stega negru, câtă şi în fiiua înmormântărei aceluiaşi înaltă defunctă să fie sistate prelecţiunile în tóte scólele de sub jurisdicţiunea In. Prea Sânţiei Sale. Vă facă cunoscută cu acâstă ocasiune, că afil în 91Februarie n. la 10 ore a. m. atâtă în biserica română gr. cat., câtă şi în cea gr. or. din Lugoşiu s’a ţinută câte o sf. liturgiă solemnă împreunată cu parastasă pentru odihna sufletului repausatului Principe de coronă, la care au participată toate autorităţile civile şi militare locale în frunte cu corniţele supremă ală comitetului Caraşiu-Severină d-lă Iakabffy In biserica catedrală gr. cat. din locă cultură divină şi parastasală a fostă oficiată de cătră însuşi Ilustritatea Sa D-lă Episcopă diecesană cu asistinţa Canonieilor şi capitulări şi a preoţimei gremiale, eră responsoriele la liturgiă ş cântările obicinuite la parastasă le-a esecutată corală bărbătescă compus din măestrii sub conducerea bravului şi zelosului Cantoră catedrală Vas. Jivanca, care coră ca de comună şi de astădată a escelată în cântările sale melodiose în modă admiratoră şi spre deplina îndestuire a publicului de faţă. Astfel, se sfârşiră şi în oraşul nostru Lugoşă ceremoniele funebre pentru odihna nobilului sufletă ală înaltului defunctă Archiduce şi Principe de corani Rudolfă. Parastas!! pentru Archiducele Mol Lugoşu, în 9 Februarie n. 1889. Din incidentul catastrofei ivite pe neaşteptate peste preaînaltul, tronu şi peste patria noastră prin moartea Inălţimei Sale c. r. Archiducelui şi Principelui de coronă Rudolfă, Hustritatea SaPresfinţitulă Domnu Episcopii alu Lugoşiului Dr. Victorii Mihályi de Apsi aa adresat şt clerului diecesanii unor cerculari cu data 1 Februarie n. c., în care dispuse ca în fiecare fii să se tragă în toate bisericile după usura îndatinată clopotele pentru înaltulă defunctă și anumită pănă după îmormântarea aceluiasă. Apoi în fiiua îngropăciunei adormitului în Domnulă Archiduce și Principe de coronă să se celebreze în fiecare biserică câte o liturgiă solemnă împreunată cu parastasă, pentru odihna sufletului înaltului deacea inferioră, 10 Februarie n. 1889. Astăfii parochulă nostru d-lă Nicolau Borza a oficiată ună parastasă în biserica gr. or. de aci pentru eterna odihnă a sufletului principelui de coronă Rudolf. G. Cetatea de baltă, 28 Ianuarie v. 1889. Din incidentul tristului casă regretată, mortea Alteţei Sale ces. reg. Principele nostru de corona, clironomulă dinastiei Habsburgice, Archiducele Rudolfă, în biserica română greco-orientală din Cetatea-de-baltă, astăfii în 28 Ianuarie v. s’a serbată Sf. Liturgiă împreună cu parastasă solemnă pentru sufletulă înaltului decedată, prin protopopulă N. Todorană, însoţită de parochulă din Boiană I. Crişană, la care au participată, pe lângă representanţa comunală, comitetulă parochială in corpore, încă şi preoţii locali rom. cat. şi ev. lat., precum şi alţi fruntaşi din comună. T. SCIRILE PILEI. Martea prinţului Rudolfă, piarele englese anunţă apariţiunea unei broşuri, în care se vor arăta adevăratele cause, precum şi modulă cum s’a întâmplată moartea archiducelui Rudolfă. ** * Darea de şcolă. Comuna Răcăştia din comitatul Hunedoara a adresată dietei unguresci o petiţiune, cerendă să fiă scutită ,şcola poporală de darea şcolară de 5%.’ * * * D-lui Dr. Steriu Ciurcu, după o călătoriă de mai multe fiile în România, s’a întorsăeri prin Braşov, la Viena, spre a-şi relua clientela sa. * * * Reuniunea femeilor române din Aradă şi provinciă face cunoscută prin secretarul ei, d-lă Petru Truţa, că balulă anunţată pe fiiua de 9 (21) Februarie nu se va mai ţină în acestă ană, în urma intervenirii morţii preşedintei Reuniunei, D-na Hermina P. Desseanu. * * * Pentru vătămare de onoare, Tribunalul din Budapesta a condamnată finele acestea pe filaristulă ungură Iuliu Verhovay la 6 săptămâni închisore şi 300 fl. amendă pentru vătămare de onoare săvârşită în edificiul tribunalului din Pestvidek contra lui Gobody Ferencz, primarulă orăşenescă din Czegled, căruia i-a fii să, că este „omă de nimică.“ ** * Familia Năsturelă-Herescu. D-lă Alexandru Odobescu, membru al Academiei române şi profesoră universitară, lucreză în momentul de faţă la o biografie a familiei Năsturelă-Herescu. * * * Agitaţiuni kulturegyletiste. „Kolozsvár „ de la 9 Februarie scrie ună articulă de fondă „kulturegyletuistă în care fiice între altele, In Sebişulă mică sau Poiana, copii lucrătorilor nemaghiari cântă înpreună cu părinţii lor. „Szozat“-ulă şi „Himnusz“-ulă. Pretutindmea unde agitaţiunea culturală este în lucrare, poporală se apropiă de noi prin inima, deşteptăciunea, prin cultura şi limba lui. Numai ună ană este de când societatea nostră şi-a începută acţiunea sa în ,înţelesă propriu fii să, şi deja şi-a pusă piciorulă său în peste 100 comune etc. „Kolozsvár“ mai spune în acelă articolă de fondă, că tinerii universitari din Budapesta, voindă să felicite pe Kossuth pe cale telegrafică, au hotărîtă că mai bine să trimită taxa telegramei de felicitare „ Kultur egylet “-ului ardelenescă ceea ce au şi făcută. — Ce facă studenţii unguri din Budapesta cu Kulturegyletulă, nu ne privesce. întrebarea e: suferi-voră Românii din Sebişă sau Poiana o asemanea batjocură, ca Kulturegyletulă să’i suspicioneze că jocă ciardaşă şi cântă cântece unguresci cu copii loră, cu alte cuvinte, că începă a se lăpăda de neamulă și legea loră? De sigură că nu-și voră sei să dea răspunsulă cuvenită unei asemenea minciuni kutureyuetiste. * * * Notară publică In cercetare. Notarulă publică din Zelau, Carola Balogh, este trasă în cercetare din partea tribunalului din Dobriţină din causa mai multor abuzuri săvârşite în oficiu. Altmintrelea Balogh a fost suspendată din oficiu şi din partea camerei notarilor publici. * * * Reuniunea femeilor, rom. cat. din loc va da Sâmbătă în 16 Februarie n. în sala hotelului Nr. 1 mnă bală în favoarea fondului casei orfanilor, rom. cat. La acestă bală comitetulă învită pe toţi sprijinitorii întreprinderilor de binefacere. Inceputulă la 9 ore seara. Prețulă intrării 1 fl. 50 cr. de personal. * Pelagra. „Românulă“ spune, că d-lă Dr. Neagoe a înmânată d-lui ministru de interne raportulă său asupra misiunii cu care fusese însărcinată, de a studia în streinătate mijloacele de combatere și stânjinire a pelagrei. Reese din raportă * *