Gazeta Transilvaniei, februarie 1889 (Anul 52, nr. 25-47)

1889-02-01 / nr. 25

Esdîctiinia. Administratiosea si Tipograîa: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisorii nefrancitbe nu se pri­mescu. Manuscripte nu se re­­trimi­tu.­­ Birouriie de anticimi: Braşovi­, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena Rudolf Mosse, Hausenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Bernal, M.J­ukes, A.Oppelik,J. Dan­­neberg; în Budapesta: A.­­ Gold­berger, AntonMezei, EcksteinBernal; în Frankfurt: G. L. Daube; în Ham­burg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 90 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicării mai dese după tarifă şi învoiala, rteclame pe pagina III-a o serie 10 pr. v. a. sau 30 banî. Nr. 25. Braşovii, Marţi, Mercuri 1 (13) Februarie „Gazeta“ iese în fie­care 4* g Momente pentru Austro-tei. Pe ună ană 12 fl., pe şise lun* 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu ana 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 1­ franci. Se enumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşov!: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I.rpe um­ ană 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sulii în casă. Pe unu anu 12 fl­, pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarii 5 cr. v. a. sau 15 bani. At&ta abonamentele cfttu şi inserţiunile sun­tu a se plăti înainte. 1889. Braşovii, 31 Ianuarie v. Eri şi alaltăerî s’a răspânditii în Pesta şi în Viena faima, că mi­­nistrulu- preşedinte Tisza are de gândit se’şi dea demisiunea. In urma agitaţiunei celei mari ce se face în contra paragrafilor­ 14 şi 25 ai legei militare, agita­ţiune care a cuprinsă şi cercurile guvernamentale, s’a hotărît şi d-la Tisza a face oare-cari concesiuni cele puţind cu privire la §. 1,4, prin care se stabilesce contingen­­tul­ de recruţi. De aceea a ză­bovită mai multe o^e în Viena ca se se înţelăgă cu guvernul­ de acolo. A şi aflată Tisza Kalman o modalitate pentru modificarea tex­tului §-lui 14 aşa, ca se nu mai fiă de lipsă se se aducă legea mi­litară încă odată înaintea parla­mentului austriacu, care a votat-o deja. Se fiice că se va propune ca la alinea ultimă a­­­lui 14, unde se fiice: „contingentul­ de recruți stabilită pentru armata co­mună“ se se mai adaugă cuvin­tele „care va avea valoare pentru cei fiece ani următori“, delăturân­­du-se astfel cu bănuiala că § 14 ar ataca constituţia esistentă. Foile din Viena, de ordinară bine informate, ca „Fremdenblatt“, „N. W. Tagblatt“ ş. a. află că d-lă Tisza a declarată, că va fi silită a oferi demisiunea sa par­tidei liberale; densulă a făcută cesti ane de cabinetă din primirea nemodificată a legii militare şi acum când se învoesce a se mo­difica § 14 „trebue se-şî dea de­misiunea cu atâtă mai vârtosa, cu câtă agitaţiunea duşmănăsă se îndreptă mai multă în contra per­­sănei sale.“ Scriea că ministrulă Tisza vrea se demisioneze se lăţi ca fulge­­rulu pretutindeni şi pe când gu­vernamentalii adâncă îngrijaţi se sfătuiau cum se împedece demi­siunea şefului, oposiţionalii unguri începură a-şi bate jocă de „noua tactică“ a lui Tisza Kalman. „Constituţia, limbă maghiară, tinerime, nemulţumirea ţerii cu legea militară, tote sunt o nimică — esclamă „Pesti Napló“ — pe lângă marea cestiune ; că oare Tisza Kalman se rămână ministru-pre­­ședinte ori nu?“ „Multă ne-ar plăcă — fiice »»Egye­­tăs“ — se se adeverăscă scriea despre demisiunea lui Tisza Kál­mán. Dar cine se fiă prostula, care se mai prădă într’ensa după tactica şi practica de pănă acum a ministrului-preşedinte. Nu este Tisza Kálmán omulă, care să de­misioneze din cause de semţibili­­tate, pentru că trebue se roşăscă puţină, pe câtă timpă va avă câtă de mică majoritate.“ „Nu demisiona în d­ubă, ci demisionăză în palatură de la Buda“ îi strigă lui Tisza organulă con­telui Apponyi. C­ună cuvântă oposiţiunea ma­ghiară crede, că ministrul­-preşe­­dinte Tisza cu tactica lui de de­­misionare voiesce numai să facă presiune asupra partidei sale ca se asigure cu deosebire primirea §-lui 25 ală legei militare, cu pri­vire la care cercurile de diectare din Viena nu admită nici un­ fel de modificare. Se fi­ce numai ca dietei i­ se va propune unu proiect de resoluţiune deosebită de lege în înţelesul­ ca se se ţină seama de limba maghiară la esamenele de oficeri. Oposiţiunea însă nu se mulţu­­mesce numai cu atâta. Incura­­giată prin concesiunea, ce guver­­nulă promite a o face cu privire la § 14, ea pretinde acum susă şi tare, că drepturile naţionale tre­bue se fiă recunoscute şi în ces­­tiunea voluntariloră pe ună ană, că trebue se se modifice şi § 25 în sensulă pretensiunilor­ ma­ghiare.­­Se ţinu mereu adunări popo­rale în Ţăra ungurăscă, cari pro­­testăză în contra des-amintiţilor a doi paragraf! ai legei militare. Astfeliu de proteste s’au pusă în scenă Duminecă în adunările din Pesta, Győrött, Dunaszerdahely, Losonţă şi Mátészalka. Intr’aceea a sosită şi Maiesta­tea Sa în Buda, unde se fi­ce că va rămână pănă în 19 a lunei curente. In timpul­ acesta se va desfăşura şi crisa, ce a provocat-o oposiţiunea în contra legei mi­litare. Cestiunea este cu atâtă mai complicată, cu câtă camera depu­­taţilor­ din Viena a primită deja legea militară aşa cum i-a fostă presentată de guvernă. Ministrulă preşedinte Tisza a luată asemenea angagiamentulu de a face să se primăscă legea. Suntemu dor forte curioşi cum va sei eră să iăsă şi de astădata din strimtare. Probabilă, că d-lă Tisza se va retrage pentru scurtă timpă­ şi va lăsa ca altulu se esecute legea cu ajutorulă majorităţii de 126 Voturi din dieta, pentru case’şî reocupe apoi mai târziu portofolială şi se nu se pătă fiicei că elă a fostă acela care „a trădată interesele na­­ţiunei “ E dibaciu tactică nu’i vorbă d-lă Tisza, numai se vedemă dăcă i­ se prinde şi de astă­ dată, functă, la care liturgiă să asiste toţi şcolarii cu învăţătorii şi corurile lor­, şi să se invite toate autorităţile locale, oră pe edificiile bisericesci şi şcolare din Die­­cesă dispune, ca în semnul­ jalei şi do­liului generală, să se pună câte una stega negru, câtă şi în fiiua înmormântărei aceluiaşi înaltă defunctă să fie sistate prelecţiunile în tóte scólele de sub ju­­risdicţiunea In. Prea Sânţiei Sale. Vă facă cunoscută cu acâstă ocasiune, că afil în 91Februarie n. la 10 ore a. m. atâtă în biserica română gr. cat., câtă şi în cea gr. or. din Lugoşiu s’a ţinută câte o sf. liturgiă solemnă împreunată cu pa­rastasă pentru odihna sufletului repau­­satului Principe de coronă, la care au participată toate autorităţile civile şi mili­tare locale în frunte cu corniţele su­premă ală comitetului Caraşiu-Severină d-lă Iakabffy In biserica catedrală gr. cat. din locă cultură divină şi parastasală a fostă oficiată de cătră însuşi Ilustritatea Sa D-lă Episcopă diecesană cu asistinţa Canonieilor şi capitulări şi a preoţimei gremiale, eră responsoriele la liturgiă ş cântările obicinuite la parastasă le-a ese­­cutată corală bărbătescă compus din măestrii sub conducerea bravului şi ze­losului Cantoră catedrală Vas. Jivanca, care coră ca de comună şi de astădată a escelată în cântările sale melodiose în modă admiratoră şi spre deplina îndestu­­­ire a publicului de faţă. Astfel, se sfârşiră şi în oraşul­ nostru Lugoşă ceremoniele funebre pentru o­­dihna nobilului sufletă ală înaltului de­functă Archiduce şi Principe de corani Rudolfă. Parastas!! pentru Archiducele Mol Lugoşu, în 9 Februarie n. 1889. Din incid­entul­ catastrofei ivite pe neaşteptate peste preaînaltul, tronu şi peste patria noastră prin moartea Inălţimei Sale c. r. Archiducelui şi Principelui de coronă Rudolfă, Hustritatea SaPres­­finţitulă D­omnu Episcopii alu Lugoşiului Dr. Victorii Mihályi de Apsi aa adr­esat şt clerului die­cesanii unor cerculari cu data 1 Februarie n. c., în care dispuse ca în fie­care fii să se tragă în toate bisericile după usura îndatinată clopotele pentru înal­­tulă defunctă și anumită pănă după îmormântarea aceluiasă. Apoi în fiiua îngropăciunei adormitului în Domnulă Archiduce și Principe de coronă să se celebreze în fie­care biserică câte o li­­turgiă solemnă împreunată cu parastasă, pentru odihna sufletului înaltului de­acea inferioră, 10 Februarie n. 1889. Astăfii parochulă nostru d-lă Nico­­lau Borza a oficiată ună parastasă în biserica gr. or. de aci pentru eterna o­­dihnă a sufletului principelui de coronă Rudolf. G. Cetatea de baltă, 28 Ianuarie v. 1889. Din incidentul­ tristului casă re­gretată, mortea Alteţei Sale ces. reg. Principele nostru de corona, clironomulă dinastiei Habsburgice, Archiducele Ru­dolfă, în biserica română greco-orientală din Cetatea-de-baltă, astăfii în 28 Ianua­rie v. s’a serbată Sf. Liturgiă împreună cu parastasă solemnă pentru sufletulă înaltului decedată, prin protopopulă N. Todorană, însoţită de parochulă din Boiană I. Crişană, la care au participată, pe lângă representanţa comunală, comi­­tetulă parochială in corpore, încă şi preoţii locali rom. cat. şi ev. lat., pre­cum şi alţi fruntaşi din comună. T. SCIRILE PILEI. Martea prinţului Rudolfă, piarele en­­glese anunţă apariţiunea unei broşuri, în care se vor­ arăta adevăratele cause, precum şi modulă cum s’a întâmplată moartea archiducelui Rudolfă. ** * Darea de şcolă. Comuna Răcăştia din comitatul­ Hunedoara a adresată die­tei unguresci o petiţiune, cerendă să fiă scutită ,şcola poporală de darea şcolară de 5%.’ * * * D-lui Dr. Steriu Ciurcu, după o călă­­toriă de mai multe fiile în România, s’a întorsă­eri prin Braşov, la Viena, spre a-şi relua clientela sa. * * * Reuniunea femeilor­ române din Aradă şi provinciă face cunoscută prin secre­­tarul­ ei, d-lă Petru Truţa, că balulă anunţată pe fiiua de 9 (21) Februarie nu se va mai ţină în acestă ană, în urma intervenirii morţii preşedintei Reuniunei, D-na Hermina P. Desseanu. * * * Pentru vătămare de onoare, Tribuna­­lul­ din Budapesta a condamnată fin­­ele acestea pe filaristulă ungură Iuliu Ver­­hovay la 6 săptămâni închisore şi 300 fl. amendă pentru vătămare de onoare săvârşită în edificiul­ tribunalului din Pestvidek contra lui Gobody Ferencz, primarulă orăşenescă din Czegled, căruia i-a fii să, că este „omă de nimică.“ ** * Familia Năsturelă-Herescu. D-lă Ale­xandru Odobescu, membru al­ Acade­miei române şi profesoră universitară, lucreză în momentul­ de faţă la o bio­grafie a familiei Năsturelă-Herescu. * * * Agitaţiuni kulturegyletiste. „Kolozs­vár „ de la 9 Februarie scrie ună articulă de fondă „kulturegyletu­istă în care fiice între altele, In Sebişulă mică sau Po­iana, copii lucrătorilor­ nemaghiari cân­tă înpreună cu părinţii lor. „Szozat“-ulă şi „Himnusz“-ulă. Pretutindmea unde a­­gitaţiunea culturală este în lucrare, po­porală se apropiă de noi prin inima, deşteptăciunea, prin cultura şi limba lui. Numai ună ană este de când societatea nostră şi-a începută acţiunea sa în ,în­­ţelesă propriu fii să, şi deja şi-a pusă pi­­ciorulă său în peste 100 comune etc. „Kolozsvár“ mai spune în acelă articolă de fondă, că tinerii universitari din Budapesta, voindă să felicite pe Kossuth pe cale telegrafică, au hotărîtă că mai bine să trimită taxa telegramei de felicitare „ Kultur egylet “-ului ardelenescă ceea ce au şi făcută. — Ce facă studenţii un­guri din Budapesta cu Kulturegyletulă, nu ne privesce. întrebarea e: suferi-voră Românii din Sebişă sau Poiana o ase­­manea batjocură, ca Kulturegyletulă să’i suspicioneze că jocă ciardaşă şi cântă cântece unguresci cu copii loră, cu alte cuvinte, că începă a se lăpăda de nea­­mulă și legea loră? De sigură că nu-și voră sei să­ dea răspunsulă cuvenită unei asemenea minciuni kutureyu­etiste. * * * Notară publică In cercetare. Notarulă publică din Zelau, Carola Balogh, este trasă în cercetare din partea tribunalu­lui din Dobriţină din causa mai multor­ abuzuri săvârşite în oficiu. Altmintrelea Balogh a fost­ suspendată din oficiu şi din partea camerei notarilor­ publici. * * * Reuniunea femeilor, rom. cat. din loc va da Sâmbătă în 16 Februarie n. în sala hotelului Nr. 1 mnă bală în favoarea fondului casei orfanilor, rom. cat. La acestă bală comitetulă învită pe toţi sprijinitorii întreprinderilor­ de binefa­cere. Inceputulă la 9 ore seara. Pre­țulă intrării 1 fl. 50 cr. de personal. * Pelagra. „Românulă“ spune, că d-lă Dr. Neagoe a înmânată d-lui ministru de interne raportulă său asupra misiunii cu care fusese însărcinată, de a studia în streinătate mijloacele de combatere și stânjinire a pelagrei. Reese din raportă * *

Next