Gazeta Transilvaniei, aprilie 1889 (Anul 52, nr. 74-96)

1889-04-22 / nr. 90

Redactiunea, Administratiimea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefransate nu se pri­mesc­. Manuscrip­e nu se re­trani­u ! „Diazota“ iese în fie­care 41 ASonamente pentru iusti !-Uigsiia Pe unu ana 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe una ană 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din Intru şi din afară şi la doi­ colectori, Abonamentul­ teatru Braşovi, l­a administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu ana 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu du­s­ul ü în casă. Pe unu anu 12 fl­ pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 er. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele cât­ şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Birourile de amoiuri, Braşovii, piaţa mare Nr. 22, i nserate maiprimescü în Vien a Rudolf Mosse, Haasenstein & Yogltr (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Hern dl, M,Dukes, A.Oppclik.J. Dan­­neberg; în Budapesta : A. V Gold­berger, AutonMezei, EcksteinBernai; în Frankfurt: G. L, Daube; în Ham­burg: A.. Steiner. Preţul inserţiunilor­: o seria garatonda pe o coloana 6 er. şi 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o serie 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 90. Braşovii, Sâmbătă 22 Aprilie (4 Main) 1889. Braşovii, 21 Aprilie v. Se fiicea că oposiţiunea ma­ghiară din dietă este decisă a des­chide o nouă luptă înverşunată în contra guvernului cu ocasiunea desbaterei budgetare. Dar Apponyi cu soţii sei şi-au schimbată gân­­dulă, căci din vorbirea deputatului Horanszky, care a precisat­ punc­­tul­ de vedere al­ oposiţiunei mo­derate în cestiunea bugetului în şedinţa de alaltăerî, când se în­cepu desbaterea asupra lui, resultă, că oposiţiunea nu vrea se creeze dificultăţi ministeriului reconstruită şi de aceea s’a hotărîtu a discuta câta se poate de obiectivă şi liniş­tită. Pentru momentă ministrulă­­preşedinte Tisza totă a dobândită prin reconstruirea cabinetului ună armistiţiu, dar se pare că acesta valorază numai faţă cu noii mem­bri din cabinetă, nu vise faţă cu persoana sa. Oposiţia nu inceta de a striga mereu în dietă şi în pressă, că rămânerea lui Tisza la guvernă este o calamitate pentru ţară. Pe m­inistrulă de justiţie Szi­lagyi — Apponyiştii — îlă cunoscemă bine, de când făcea parte din partida nostră, în lu­crarea lui avemă încredere şi nu voimă se o împedecămă, dar ce mai caută atunci d-lu Tisza în a­­cestă cabinetă, care vrea se de­­lăture toate abusurile şi se refor­meze justiţia şi administraţia? Ceremu se se schimbe direcţia politică a întregului cabinetă ! Deputatulă Horanszky spuse și cu acesta ocasiune multe ade­văruri d-lui Tisza. A­i falsificată, îi zise elu, drepturile cetățenesc! și politice, liberalismulu l’ai purtată totdeuna în gură, dér în praxă l’ai desavuată. Ca esemplu, a citată numitulă deputată o faptă electorală a lui Banffy-paşa constatândă că fiş­­panii cu puţine escepţiunî nu ad­­ministreză, ci numai politiseza şi facă guvernului servicii politice. Cu privire la budgetă vorbito­­rulă oposiţiunei a arătată deose­birea cea mare ce esista între res­tabilirea echilibrului și între res­tabilirea ordinei în financele sta­tului. G­uvernulă se laudă, că este aproape de­ a fi restabilită echili­­brulă în finance. Dar cu ce presă ? Printr’o urcare a dărilor­ de 70 milioane, continuându-se stările a­­siatice în administraţia financiară. Dacă guvernulu ar fi vrută se res­­tabilesca ordinea în finance ar fi trebuită se procâdă pe altă basă, nu aşa ca se fimă siliţi a flămânzi şi faţă cu cele mai imediate tre­buinţe ale noastre. Câtă pentru deficită îlă gă­­sesce totă aşa de mare, ba încă mai mare ca în anii trecuţi şi aceste triste resultate financiare le atribue numai procederei uşu­ratice cu averea şi venitulu sta­tului. C’ună cuventă, a vorbită fru­­mosă omulă de încredere ală par­tidei apponyiste, dar ce folosă ? Câte vorbe de acestea n’amă au- zită şi ce trebue se esperiămu în realitate, dela unii ca şi dela alţii, deci nu cele mai amare desama­­giri? Suntă departe încă cei din Pesta de a fi aflată basa adevă­rată a unei schimbări sanatoase de sistemă f­elice, că măsurile luate şi numirile de ofiţeri mai tineri în numerose divisiuni ale graniţei sunt­ corolariula sporirilor­ considerabile de trupe ce au devenit­ trebuincioase prin înarmările Germaniei şi Austriei. Ele probeză de asemenea, că Rusia ar putea prea bine să nu păs­treze totdeauna, în casa de răsboiu, tac­tica sa tradiţională defensivă. Numirea de generali tineri de valoare corespunde de altmintrelea trebuinţelor­ timpului presinte în care puşcile cu repetiţie ger­mane se pot­ slobodi singure. Ministerul­ Catargiu şi pressa germană. „National Zeitung“ din Berlină dice, că ministerul­ Catargiu se află serios, ameninţată în existenţa sa prin gruparea actuală a partidelor­. Situațiunea cabi­netului Catargiu nu poate ține multă timp­. D-la Catargiu cu toate că se sprijinesce numai pe partidulă boieriloră, se va acăța de putere. Nu trebue deci să se mire cineva, decă pentru a ajunge la acestă scopă elă ar căuta să se apropie de d-lă Brătianu (Dumitru?) sau chiar de d-lă Cârpă. Opiniunea generală la Berlină e, că d-la Ionu Brătianu va urma cabinetului actual­. Politica din afară a României. „Figaro“ nareză o conversaţie ce m­ulți din redactorii săi a avut-o cu una înalta personagiu din România, care i-a confirmat­ firma disposiţiune a Români­­lor, de a nu voi să fie nici Germani, nici Ruşi, ci să rămână Români şi ni­­mica altceva decât­ Români. Intrevor­­bitorul­ declară, că voinţa ţărei e de a urma o politică de neutralitate seriosă şi sinceră, ela a afirmată, că România nu s’a gândită nici­odată să adereze la tripla alianță, dar că cabinetele prece­dente au făcută rău, că au mers, prea departe. El­ speră, că noula cabinetă va sei să păstreze limitele cerute. Ati­tudinea regelui fu totdeauna corectă, și va sei s’o aibă totdeauna corectă și exem­plară. „Novosti“ din Petersburg, declară că politica unei riguroase neutralităţi este singura politică adevărată practică pentru guvernul­ română şi guvernulă serbă. Numai acesta politică va permite Româ­niei şi Serbiei să croiescă independenţa loră şi să asigure desvoltarea intereselor­ lor­ naţionale, pe cari aceste ţări le-ar­ compromite gravă, pronunţându-se în favoarea uneia din cele două tabere eu­ropene înainte de momentul­ decisivă ală unei lupte posibile. Congresele catolice şi Italia. Unanimitatea cu care congresele catolice întrunite la Viena, la Madridă şi la Porto au aclamată moţiunea, prin care stăruescă asupra trebuinţei de a restabili puterea temporală a Papei, a provocată o vie iritaţiune în cercurile politice din Roma, precum comunică o telegramă de acolo. Foile neoficiose din Viena facă să observe, că Gazeta­ Oficială nu publică în darea sa de semă a congresului, de­peșa ce s’a adresată Papii, în privinţa cestiunii restabilirei puterei temporale. Ele atribue acesta uitare voluntară te­­merei de a nu se supăra pe Italia, de oare­ce adunarea care a votată cuprinsulă telegramei era compusă din prelaţi, membrii din cea mai înaltă aristocraţie, şi din deputaţi cari facă parte din ma­­joritatea guvernamentală. Unii rechin conflicta turco-italiana. »Agenţia Ştefani“ vestesce din Mas­­sallah. In urma unui incidenţă ivită in anul­ 1886 în Hodeida, cu care ocasiune agentală italiană fusese ofensată de au­torităţile locale de acolo, guvernulă ita­liană ceruse Porţii satisfacţiune, care avea se constea într’o visită sărbătorescă ce trebuia guvernatorulă să o facă re­­presentantului italiană. După ce Porta arăta mai târziu, că guvernatorulă a fă­cută acesta visită, afacerea se privi ca încheiată. Dar primindă guvernulă ita­liană scrii din Hodeida, că nu s’a dată visită și că Porta a fostă numai amă­gită de Valiulă, trimise dela Massayah FOILETONULU „GAZ. TRANS“ Manta și importanța paste [Urmare.] Importanța esercițiilor corporale con­duse în modă sistematică este de o va­loare intrinsecă absolută; binefacerile lor­ se estindă nu numai asupra corpului în­­tărindu’lă şi oţelindu’lă, ci şi asupra des­­voltării spiritului provocândă în acesta curagială, presenţa de spirită, încrederea în sine şi resoluţiunea. Aceste calităţi, ce le desvoltă gim­nastica, nu se restrîngă numai la indi­vidă sau la o singură generaţiune, ci ele pe basa legei ereditei calităţilor­ sufle­­tesci şi trupesc! se transmită din gene­raţiune în generaţiune. In natura tru­­pesca şi sufletescă a omului se poate ob­serva aşa­­ficând o ună felă de conserva­­tismă. Anumite disposiţiunî sufletesc­ şi tru­peşti ale părinţilor­, precum agerimea minţii, înclinarea spre ună lucru sau al­­tulă, mărimea şi frumseţa corpului, tră­surile fisiognomice, colorea ochilor­, di­ferite semne caracteristice, precum şi alte calităţi, fie câtă de neînsemnate, prea adesea se reproducă cu o fidelitate ui­­mitoare şi în copiii lor­. Decă părinţii nu se deosebesc o pre tare în privinţa mă­rimei corporale, atunci şi copiii le vor­ fi de regulă aproape asemenea; or deci în privinţa marimei corporale părinţii se deosebesc o esenţială unulă de altulă, atunci copii, voră eredi sau mărimea ta­tălui, sau a mamei, sau voră fi de o sta­tură mijlociă. Tată asemenea se imprimă în copii şi forţa musculară şi disposiţiu­­nile scheletului. De câte ori nu vedemă reproducându-se în fiică figura subţire şi delicată a mamei, ci în copilă tipură energică, plină de vieţă şi sburdalnică ală tatălui. Se poate afirma cu siguri­­tate că, decă părinţii armoniază în pri­vinţa disposiţiunilor­ corporale, adecă nu esistă diferinţe mari între ei, atunci şi copiii lor, preste totă le voră fi ase­menea. Totă în privinţa transmiterii dispo­siţiunilor­ fisice asupra procreaţiunii, da­­tale următore, ce’mi permită a­ le mai cita, credă a fi destulă de elocuente pen­tru legea ereditei. Intr’o familiă orbirea a fostă ere­­cjită în decursă de trei generaţiuni şi nu mai puţină de 37 copii şi nepoţi au fost­ afectaţi aproape la aceeaşi etate, în­tre anii 17 şi 18. In o altă familie, tatăl, împreună cu cei patru fii ai săi deveniseră orbi în etate de două-deci şi unu de ani. Nebunia, acestă bolă îngrozitore, s’a manifestată în membrii unei familii cam tată la aceeaşi etate. Mania sinuciderii a cuprinsă pe moşă, tată şi pe fiu, curmându’şi tustrei firulă vieţii cam în­­ală 50-lea ană ală vieţii. Crescerea preste numărulă normală ală degeteloră la mâni şi la piciore, ce se observă la individă unoră familii, ase­menea se esplică ,pe basa legei ere­­clirei. Toate aceste fapte, şi încă multe al­tele de diversă natură,­ce ni­ le oferă im­­perială animalelor­ şi ală plantelor­, ne pună în posiţiunea de a ne face conclu­­siunea, cum că legea ereclirei este de im­portanţa cea mai mare asupra desvoltă­rii omenirei. In virtutea legei ereditei, omului îi este dată posibilitatea de-a contribui forte multă la desvoltarea şi îmbunătăţirea rassei omenesc­. Căci deca omului prin o raţională aplicare a legilor­ naturale i­a succesă, ca din sălbaticele fragi de pădure, prin îngrijire şi cultivare, să pro­ducă o plantă cu nisce fructe de o mă­rime considerabilă, cari se abată atâtă în mărime câtă şi în formă de cele sălba­tice ; deci omului i­a succesă, ca prin o împărechere raţională a diferitelor­ ani­male de aceeaşi specie, să dea nascere la o procreaţiune cu multă mai supe­­rioră în toate privinţele, atunci omului îi este dată posibilitatea fără îndoelă, ca şi în rassa omenescă să introducă îmbu­nătăţiri considerabile, să o regenereze. Legea selecţiunei, care a produsă resultate admirabile în domeniul­ anima­lelor­, la rassa omenescă n’a încercată încă nimeni a-o aplica. Ba din contră, la omă faţă de semenulă său, se poate observa vădita tendinţă nu de a-lă ajuta ca să se ridice, să ajungă la ună gradă de perfecţiune, ci condusă de egoismulă său, cercă a şi-lă supune, a-lă face sclavă ca să-lă potă esploata în tóate direcţiu­nile. Folosulă imediată materială îna­intea omului valorâză mai multă decâtă idealulă, de-a contribui prin tóate mijloa­­cele disponibile la regenerarea şi îmbu­nătăţirea fiinţei omenesci. O aplicare intenţionată a legei selecţiunei la rassa omenescă pot scjice că nu s’a făcută și cu toate acestea, acesta lege a esistată deodată cu omulă, contribuindă forte multă la des­voltarea omenirei. Conservarea ade­văratului țipă originală ală unui poporă numai prin acestă lege se poate esplica. Datinele, moravurile, credințele şi cu ună cuventă tote­ caracterele, cari for­­mază o individualitate deosebită de alta, totă numai în selecţiune îşi au originea. IDI2ST­­ĂJ­ AJRIL­ Inarmările Rusiei. In­diens se comenteza multă una articola alți ziarului „Grajdanin“ în pri­vinţa celor­ din urmă numiri de adju­tanţi cu privire la comandamentele de la Kiev și Vilna. In acesta articola se

Next