Gazeta Transilvaniei, aprilie 1889 (Anul 52, nr. 74-96)
1889-04-22 / nr. 90
Redactiunea, Administratiimea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefransate nu se primesc. Manuscripe nu se retraniu ! „Diazota“ iese în fiecare 41 ASonamente pentru iusti !-Uigsiia Pe unu ana 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe una ană 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din Intru şi din afară şi la doi colectori, Abonamentul teatru Braşovi, la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu ana 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusul ü în casă. Pe unu anu 12 fl pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 er. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele cât şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Birourile de amoiuri, Braşovii, piaţa mare Nr. 22, i nserate maiprimescü în Vien a Rudolf Mosse, Haasenstein & Yogltr (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Hern dl, M,Dukes, A.Oppclik.J. Danneberg; în Budapesta : A. V Goldberger, AutonMezei, EcksteinBernai; în Frankfurt: G. L, Daube; în Hamburg: A.. Steiner. Preţul inserţiunilor: o seria garatonda pe o coloana 6 er. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o serie 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 90. Braşovii, Sâmbătă 22 Aprilie (4 Main) 1889. Braşovii, 21 Aprilie v. Se fiicea că oposiţiunea maghiară din dietă este decisă a deschide o nouă luptă înverşunată în contra guvernului cu ocasiunea desbaterei budgetare. Dar Apponyi cu soţii sei şi-au schimbată gândulă, căci din vorbirea deputatului Horanszky, care a precisat punctul de vedere al oposiţiunei moderate în cestiunea bugetului în şedinţa de alaltăerî, când se începu desbaterea asupra lui, resultă, că oposiţiunea nu vrea se creeze dificultăţi ministeriului reconstruită şi de aceea s’a hotărîtu a discuta câta se poate de obiectivă şi liniştită. Pentru momentă ministrulăpreşedinte Tisza totă a dobândită prin reconstruirea cabinetului ună armistiţiu, dar se pare că acesta valorază numai faţă cu noii membri din cabinetă, nu vise faţă cu persoana sa. Oposiţia nu inceta de a striga mereu în dietă şi în pressă, că rămânerea lui Tisza la guvernă este o calamitate pentru ţară. Pe ministrulă de justiţie Szilagyi — Apponyiştii — îlă cunoscemă bine, de când făcea parte din partida nostră, în lucrarea lui avemă încredere şi nu voimă se o împedecămă, dar ce mai caută atunci d-lu Tisza în acestă cabinetă, care vrea se delăture toate abusurile şi se reformeze justiţia şi administraţia? Ceremu se se schimbe direcţia politică a întregului cabinetă ! Deputatulă Horanszky spuse și cu acesta ocasiune multe adevăruri d-lui Tisza. Ai falsificată, îi zise elu, drepturile cetățenesc! și politice, liberalismulu l’ai purtată totdeuna în gură, dér în praxă l’ai desavuată. Ca esemplu, a citată numitulă deputată o faptă electorală a lui Banffy-paşa constatândă că fişpanii cu puţine escepţiunî nu administreză, ci numai politiseza şi facă guvernului servicii politice. Cu privire la budgetă vorbitorulă oposiţiunei a arătată deosebirea cea mare ce esista între restabilirea echilibrului și între restabilirea ordinei în financele statului. Guvernulă se laudă, că este aproape de a fi restabilită echilibrulă în finance. Dar cu ce presă ? Printr’o urcare a dărilor de 70 milioane, continuându-se stările asiatice în administraţia financiară. Dacă guvernulu ar fi vrută se restabilesca ordinea în finance ar fi trebuită se procâdă pe altă basă, nu aşa ca se fimă siliţi a flămânzi şi faţă cu cele mai imediate trebuinţe ale noastre. Câtă pentru deficită îlă găsesce totă aşa de mare, ba încă mai mare ca în anii trecuţi şi aceste triste resultate financiare le atribue numai procederei uşuratice cu averea şi venitulu statului. C’ună cuventă, a vorbită frumosă omulă de încredere ală partidei apponyiste, dar ce folosă ? Câte vorbe de acestea n’amă au- zită şi ce trebue se esperiămu în realitate, dela unii ca şi dela alţii, deci nu cele mai amare desamagiri? Suntă departe încă cei din Pesta de a fi aflată basa adevărată a unei schimbări sanatoase de sistemă felice, că măsurile luate şi numirile de ofiţeri mai tineri în numerose divisiuni ale graniţei sunt corolariula sporirilor considerabile de trupe ce au devenit trebuincioase prin înarmările Germaniei şi Austriei. Ele probeză de asemenea, că Rusia ar putea prea bine să nu păstreze totdeauna, în casa de răsboiu, tactica sa tradiţională defensivă. Numirea de generali tineri de valoare corespunde de altmintrelea trebuinţelor timpului presinte în care puşcile cu repetiţie germane se pot slobodi singure. Ministerul Catargiu şi pressa germană. „National Zeitung“ din Berlină dice, că ministerul Catargiu se află serios, ameninţată în existenţa sa prin gruparea actuală a partidelor. Situațiunea cabinetului Catargiu nu poate ține multă timp. D-la Catargiu cu toate că se sprijinesce numai pe partidulă boieriloră, se va acăța de putere. Nu trebue deci să se mire cineva, decă pentru a ajunge la acestă scopă elă ar căuta să se apropie de d-lă Brătianu (Dumitru?) sau chiar de d-lă Cârpă. Opiniunea generală la Berlină e, că d-la Ionu Brătianu va urma cabinetului actual. Politica din afară a României. „Figaro“ nareză o conversaţie ce mulți din redactorii săi a avut-o cu una înalta personagiu din România, care i-a confirmat firma disposiţiune a Românilor, de a nu voi să fie nici Germani, nici Ruşi, ci să rămână Români şi nimica altceva decât Români. Intrevorbitorul declară, că voinţa ţărei e de a urma o politică de neutralitate seriosă şi sinceră, ela a afirmată, că România nu s’a gândită niciodată să adereze la tripla alianță, dar că cabinetele precedente au făcută rău, că au mers, prea departe. El speră, că noula cabinetă va sei să păstreze limitele cerute. Atitudinea regelui fu totdeauna corectă, și va sei s’o aibă totdeauna corectă și exemplară. „Novosti“ din Petersburg, declară că politica unei riguroase neutralităţi este singura politică adevărată practică pentru guvernul română şi guvernulă serbă. Numai acesta politică va permite României şi Serbiei să croiescă independenţa loră şi să asigure desvoltarea intereselor lor naţionale, pe cari aceste ţări le-ar compromite gravă, pronunţându-se în favoarea uneia din cele două tabere europene înainte de momentul decisivă ală unei lupte posibile. Congresele catolice şi Italia. Unanimitatea cu care congresele catolice întrunite la Viena, la Madridă şi la Porto au aclamată moţiunea, prin care stăruescă asupra trebuinţei de a restabili puterea temporală a Papei, a provocată o vie iritaţiune în cercurile politice din Roma, precum comunică o telegramă de acolo. Foile neoficiose din Viena facă să observe, că Gazeta Oficială nu publică în darea sa de semă a congresului, depeșa ce s’a adresată Papii, în privinţa cestiunii restabilirei puterei temporale. Ele atribue acesta uitare voluntară temerei de a nu se supăra pe Italia, de oarece adunarea care a votată cuprinsulă telegramei era compusă din prelaţi, membrii din cea mai înaltă aristocraţie, şi din deputaţi cari facă parte din majoritatea guvernamentală. Unii rechin conflicta turco-italiana. »Agenţia Ştefani“ vestesce din Massallah. In urma unui incidenţă ivită in anul 1886 în Hodeida, cu care ocasiune agentală italiană fusese ofensată de autorităţile locale de acolo, guvernulă italiană ceruse Porţii satisfacţiune, care avea se constea într’o visită sărbătorescă ce trebuia guvernatorulă să o facă representantului italiană. După ce Porta arăta mai târziu, că guvernatorulă a făcută acesta visită, afacerea se privi ca încheiată. Dar primindă guvernulă italiană scrii din Hodeida, că nu s’a dată visită și că Porta a fostă numai amăgită de Valiulă, trimise dela Massayah FOILETONULU „GAZ. TRANS“ Manta și importanța paste [Urmare.] Importanța esercițiilor corporale conduse în modă sistematică este de o valoare intrinsecă absolută; binefacerile lor se estindă nu numai asupra corpului întărindu’lă şi oţelindu’lă, ci şi asupra desvoltării spiritului provocândă în acesta curagială, presenţa de spirită, încrederea în sine şi resoluţiunea. Aceste calităţi, ce le desvoltă gimnastica, nu se restrîngă numai la individă sau la o singură generaţiune, ci ele pe basa legei ereditei calităţilor sufletesci şi trupesc! se transmită din generaţiune în generaţiune. In natura trupesca şi sufletescă a omului se poate observa aşaficând o ună felă de conservatismă. Anumite disposiţiunî sufletesc şi trupeşti ale părinţilor, precum agerimea minţii, înclinarea spre ună lucru sau altulă, mărimea şi frumseţa corpului, trăsurile fisiognomice, colorea ochilor, diferite semne caracteristice, precum şi alte calităţi, fie câtă de neînsemnate, prea adesea se reproducă cu o fidelitate uimitoare şi în copiii lor. Decă părinţii nu se deosebesc o pre tare în privinţa mărimei corporale, atunci şi copiii le vor fi de regulă aproape asemenea; or deci în privinţa marimei corporale părinţii se deosebesc o esenţială unulă de altulă, atunci copii, voră eredi sau mărimea tatălui, sau a mamei, sau voră fi de o statură mijlociă. Tată asemenea se imprimă în copii şi forţa musculară şi disposiţiunile scheletului. De câte ori nu vedemă reproducându-se în fiică figura subţire şi delicată a mamei, ci în copilă tipură energică, plină de vieţă şi sburdalnică ală tatălui. Se poate afirma cu siguritate că, decă părinţii armoniază în privinţa disposiţiunilor corporale, adecă nu esistă diferinţe mari între ei, atunci şi copiii lor, preste totă le voră fi asemenea. Totă în privinţa transmiterii disposiţiunilor fisice asupra procreaţiunii, datale următore, ce’mi permită a le mai cita, credă a fi destulă de elocuente pentru legea ereditei. Intr’o familiă orbirea a fostă erecjită în decursă de trei generaţiuni şi nu mai puţină de 37 copii şi nepoţi au fost afectaţi aproape la aceeaşi etate, între anii 17 şi 18. In o altă familie, tatăl, împreună cu cei patru fii ai săi deveniseră orbi în etate de două-deci şi unu de ani. Nebunia, acestă bolă îngrozitore, s’a manifestată în membrii unei familii cam tată la aceeaşi etate. Mania sinuciderii a cuprinsă pe moşă, tată şi pe fiu, curmându’şi tustrei firulă vieţii cam înală 50-lea ană ală vieţii. Crescerea preste numărulă normală ală degeteloră la mâni şi la piciore, ce se observă la individă unoră familii, asemenea se esplică ,pe basa legei ereclirei. Toate aceste fapte, şi încă multe altele de diversă natură,ce ni le oferă imperială animalelor şi ală plantelor, ne pună în posiţiunea de a ne face conclusiunea, cum că legea ereclirei este de importanţa cea mai mare asupra desvoltării omenirei. In virtutea legei ereditei, omului îi este dată posibilitatea de-a contribui forte multă la desvoltarea şi îmbunătăţirea rassei omenesc. Căci deca omului prin o raţională aplicare a legilor naturale ia succesă, ca din sălbaticele fragi de pădure, prin îngrijire şi cultivare, să producă o plantă cu nisce fructe de o mărime considerabilă, cari se abată atâtă în mărime câtă şi în formă de cele sălbatice ; deci omului ia succesă, ca prin o împărechere raţională a diferitelor animale de aceeaşi specie, să dea nascere la o procreaţiune cu multă mai superioră în toate privinţele, atunci omului îi este dată posibilitatea fără îndoelă, ca şi în rassa omenescă să introducă îmbunătăţiri considerabile, să o regenereze. Legea selecţiunei, care a produsă resultate admirabile în domeniul animalelor, la rassa omenescă n’a încercată încă nimeni a-o aplica. Ba din contră, la omă faţă de semenulă său, se poate observa vădita tendinţă nu de a-lă ajuta ca să se ridice, să ajungă la ună gradă de perfecţiune, ci condusă de egoismulă său, cercă a şi-lă supune, a-lă face sclavă ca să-lă potă esploata în tóate direcţiunile. Folosulă imediată materială înaintea omului valorâză mai multă decâtă idealulă, de-a contribui prin tóate mijloacele disponibile la regenerarea şi îmbunătăţirea fiinţei omenesci. O aplicare intenţionată a legei selecţiunei la rassa omenescă pot scjice că nu s’a făcută și cu toate acestea, acesta lege a esistată deodată cu omulă, contribuindă forte multă la desvoltarea omenirei. Conservarea adevăratului țipă originală ală unui poporă numai prin acestă lege se poate esplica. Datinele, moravurile, credințele şi cu ună cuventă tote caracterele, cari formază o individualitate deosebită de alta, totă numai în selecţiune îşi au originea. IDI2STĂJ AJRIL Inarmările Rusiei. Indiens se comenteza multă una articola alți ziarului „Grajdanin“ în privinţa celor din urmă numiri de adjutanţi cu privire la comandamentele de la Kiev și Vilna. In acesta articola se