Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)

1889-06-25 / nr. 142

Din causa sfintei sărbători de mâne, „Nasc. sf. Ionii Botezătorulfi, diarulu nu va apare până Luni săra. 3STOTO, abonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“ Cu S Iulie 188® stilii vechiu se deschide nou nicoiinitientîi la care în­­vitămd pe toji amicii şi sprijinitorii fetei nóastre. Preţuiu abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl., pe unu anu 12 fl. Pentru România şi străinii tate : pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu anü 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl. pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anii 8 franci­, pe şese luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou, se binevoască a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Brasovu, 23 Iunie Totu mereu au crimă pe cei dela putere­­ficendu-ne, că n’a­­vem­ de ce ne plânge, căci aici domnesce libertate deplină con­stituţională. Cea mai de căpetenia cerinţă a libertăţii constituţionale este res­pectarea libertăţii politice şi per­sonale a cetăţeniloru. Déca dar ar fi adevărată ceea ce susţină cei dela putere, ar urma ca noi Românii se ne pu­­temă esprima în totă voia con­vingerile nóstre politice prin graiu viu şi în scrisă, cum făcu şi Un­gurii, or drepturile nóstre indivi­duale se fia scutite şi respectate şi se ne putemă folosi de ele, celă puţină în măsura în care se folosescă Ungurii. Cum stămă însă în realitate noi Românii cu libertatea politică și personală? Acesta nî-o arată în modă des­tulă de bătătoră la ochi multele procese politice prin cari se pri-­ gonescă aceia dintre noi, cari în­­tr’o formă său alta dau expre­­siune convingeriloră şi semţemin­­telor a loră curate naţionale; ni-o arată extravaganţele grozave, ce cutăză a le împinge înainte şi a le susţină partida dela putere cu scopă de a înăbuşi consciinţa nostra naţionala; ni-o arată fanatismulă nebună, care se­veră pănă în sînulu familiiloru şi’şî varsă foculă chiar şi asupra fe­­meiloră. Pe când scriemă aceste rân­duri se continuă în Sătmară pro­­cesulă părintelui Lucaciu din Sisiesci, care s’a începută erî. Pă­rintele Lucaciu este trasă în ju­decată pentru o vorbire, ce a ţinut’o în anulă 1887 cătră alegă­torii români din Teuţii de susu. Ela n’a vorbitu decâtă de programa Româniloră şi desfăşu­­rândă postulatele nóastre naţionale şî-a esprimată convingerile sale politice. Unde este libertatea nostră po­litică, dacă din causa aceasta i se face aefi procesă părintelui Lucaciu? Cea mai mare dovadă, că în Sătmară nu e vorba aefi decâtă numai de o curată prigonire poli­tică, de călcarea libertăţii politice faţă cu cetăţăniilă Lucaciu, este faptulă, că ac­estă procesă se tră­­gănesce acum de aproape doi ani de fiile şi că iritaţiunea ce a pro­­dus’o de-o parte în sînulu popo­­raţiunii române din Sătmară şi Sălagiu, de altă parte între ad­versari a ajunsă la culme. Oare tot aşa ar fi fost când s’ar fi tratată numai de dreptate şi de lege, şi când celă trasă în jude­cată s’ar fi semţită vinovată? A­­tuncî fruntaşii români nu ar fi presentată acusatului o adresă de aderare, or preşedintele tribuna­lului n’ar fi avută trebuinţă a’şi lua refugiu la nisce apucături condemnabile, despre cari ne vor­­bescă telegramele, ce le­amă pri­mită în cursulă­­filei de aefi. Procesulă ce se desfăşură aefi în Sătmară este ună procesă ce’l face partida dela putere libertăţii politice a Românilor­. Câtă de departe mergă aefi cei dela putere cu îndrăsnăla loră ne-a dovedit’o şi resultatulu procesului din Mureşu-Ludoşu, despre care amă raportată în numărul­ trecut, fără însă a mai pută face şi ob­servările nóstre. S’a amestecată procurorulă şi într’o petrecere familiară la una boteză de copilă şi tribunalulă de prima instanţă, în locă să-lă res­pingă cu acusaţiunea sa ridicula, a condamnată pe vredniculă pre­­otă Romulă S. Orbeanu şi pe brava teneră româncă, d-sora Oli­via Iacobescu, la arestă şi la a­­mendă în bani. Şi pentru ce acesta prigonire? Pentru că aefi nici libertatea nostră personală nu se mai bucură de respectulu cuvenită în acăstă ţără, când se folosesce spre a da espresiune semţămintelor­ nóas­tre curate românesc!. Lucrulu ce s’a petrecută în casa părintelui Orbeanu, nicî sub celă mai spurcată absolutismă, n’ar fi întîmpinată o urmărire, ca ceea ce s’a făcută din partea or­ganelor stăpânirii „ constituţionale “ unguresc!. Afacerea cu micuță steguleţă de hârtia, folosită la o serbare esclusivă familiară, e atâtă de ne­vinovată, încâtă procurorulă s’a espusă numai rîsului publică fă­­căndă din ea o afacere politică. Dar sentinţa judecătoriei din Mureşă-Ludosă ne dovedesce, că cei dela putere au urmărită şi aicî scopulă de a băga frică în omen!, ca să nu mai cuteze aş! m­anifesta sentimentele lor­ naţionale, pen­tru că nu s’a mărginită la con­damnarea pretinselor­ culori oprite, ci a mersă pănă a condamna şi botezarea copiilor, cu nume ro­mânesc!, ca numele Horea. Iată că se face procesă şi li­bertăţii nóstre individuale! Ce s’a ales dor de „libertatea constituţio­nală“ cu care se laudă cei dela putere? Intr’aceea nu putemă decâtă se ne bucurămă şi se ne mân­dri­mă de purtarea démna româ­­nesca a celoră urmăriţi, la care acum s’a alăturată şi o vrednică fiică de Română. Dumnefieu va ajuta dreptăţii! FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“­­ Michaila Eminescu. Genialulă poetă română, Mihailă Eminescu, a căruia încetare din vieţă amă fostă anunţat’o Dumineca trecută, s’a născută în Botoşani în anul­ 1849, a studiată în Cernăuţi, apoi în Blasia, Viena şi Berlină. Intorcendu-se în ţeră, ocupă mai multe funcţiuni, el mai târ­­­fiu deveni prim-redactoră ală unui diară conservatoră în Bucuresci. Nu multă după acesta se bolnăvi, de o suferinţă grea de nervi, căreia i-a şi cădută jertfă în ospiciulă de alienaţi ală D-rului Şuţu din Bucuresci. înmormântarea lui Eminescu s’a făcută Sâmbăta trecută în Bucuresci cu o modestă dor vrednică ceremoniă pe cheltuiala statului. Au asistată la îmor­­mântare bărbaţii de stat: Lascară Ca­­targiu, M. Cogălniceanu, Th. Rosetti, T. Maiorescu. Apoi secretarulă generală ală ministerului cultelor M. St. Mihailescu, profesori, tinerimea universitară, diariştii şi alţi amici ai răsposatului. In biserică a vorbită d-lă A. Ven­tura, la universitate d-lă D. A. Lauriană şi studentulă Calmachi, la grupă Dr. I. Neagoe. Poesiile lui Eminescu, care i-au asi­gurată nemurirea, au apărută pănă acuma în a treia ediţie. Reproducemă dintr’însele aefi „Doina“ şi „Ultimul” dorna ală marelui poetă. Donil Dela Nistru păn’ la Tisa Totă Românulă plânsu-mi-s’a, Că nu mai pote străbate De-atâta străinătate. Din Hotină şi păn’ la Mare Vină Muscalii de-a călare, Dela Mare la Hotină Mereu calea ne-o aţină; Din Coiană la Vatra-Dornii Au umplută omida cornii, Şi străinulă le totă paşte De nu te mai poţi cunoşte. Susă la munte, josă pe vale Şi-au făcută duşmanii cale, Din Satmară pănă’n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de bietă Română săraculă! Indărătă totă dă ca raculă, Nici îi merge, nici se’ndemnă, Nici îi este tomna tomnă, Nici e vera vera lui, Şi-i streină în țara lui. Dela Turnu’n Dorohoiu, Curgă duşmanii în pohoiu Şi s’aședă pe la noi; Toate cântecele pieră, Sboră paserile toate De neagra străinătate; Numai umbra spinului La uşa creștinului, îşi desbracă țera sânulă Codrulă — frate cu Românulă — De secure se totă plecă Şi isvoarele îi sâcă — Săracă în ţeră săracă! Cine-au îndrăgită străinii, Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Şi neamulă nemernicia! Ştefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Archimandritului Totă grija schitului, Lasă grija Sfinţiloră In sema părinţiloră, Clopotile să le tragă Riua’ntregă, noptea’ntregă, Dar s’a’ndura Dumnezeu, Ca să-ţi mântui nemula tău! Tu te’nalţă din mormentă, Să te audă din cornă sunândă Şi Moldova adunândă. De-i suna din cornă odată, Ai s’aduni Moldova totă, De-i suna de două­ ori îţi vină codrii’n ajutoră, De-i suna a treia­ oră Toţi duşmanii oră să piară Din hotare în hotară — Indrăgi-i-ară ciorile Şi spendurătorile! M. Eminescu. Mai aiu uni singurii ciorii*) Mai am ună singură cioră: In liniştea sării Să mă lăsaţi să moră La marginea mării; Să-mi fiă somnulă lină Şi codrulă aproape, Pe ’ntinsele ape Să am ună ceră senină. Nu’mî trebue flamuri, Nu voiu sicriu bogată, Ci’mi împletiţi m­ă pată Din tinere ramuri. Şi nime ’n urma mea Nu’mî plângă la creştetă; Dar’ toamna glasă să dea Frundişului veştedă. Pe când cu sgomotă cadă Isvoarele ’ntr’una, Alunece luna Prin verfuri lungi de bradă. Pătrundă talanga Ală serii rece ventă; De-asupra’mi teiulă sfântă Să-șî scuture creanga. *) O variantă dela acestă poesiă s’a pu­blicata xntr’unulți din numerii de peste săp­tămână. — Red. (2STCT1vEEZESTT IDE IDTXIvCEiISnECJL) „(Gazeta“ iese in fiecare cJL Abonamente pentru Austa­ltem Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciile poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşon: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiula I.: pe unu anü 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu du­ş­ul ü în casă: Pe unu anü 12 fl. P® şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 er. v. «*. sau 15 bani. Atâta abonamentele cftin şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Refactiunea, Mministratiun­ea si Tipografia: BRAŞOVU, piata mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri­mescn. Manuscrip­e nu se re­trimită ! Birourile ce mucim: Braşovu, piaţa mare Kr. 22. Inserate maiprimescü în Viena Rudolf Mosse, Haasenstcin & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M,t>ukes, A.Oppelik,J. Ban­neberg ; în Budapesta: A. V Gold­berger, AutonMezci, EcksteinRernat; în Frankfurt: G. L, Daube; Ín Ham­burg : A. Steiner. Preţul inserţiunilor a: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. in 80 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai des© . după tarifă și învoială. Reclame pe pagina IlI-a o tem­ă 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 142.—Amilii LII. Brașovi, Sâmbătă-Duminecă 25 Iunie (7 Iulie) 1889. Procesulă părintelui Lucaciu. (Telegrame part. ale „Gaz. Trans.“) Sătmaru, 4 Iulie 4 ore 40 min. (sosită ela după espedarea foii). Fier­bere mare. Purtarea lui Lucaciu pro­duce consternaţiune printre Maghiari şi admiraţiune printre K­omânî. Şedinţa pare că va ţine încă două ctile. Inte­­liginţa a presentată părintelui Lucaciu o adresă splendidă. Sătmară, 5 Iulie 9 ore 5 min. Preşedintele vorbesce cu martorii contrari, per „édes baratom“. Pre­siune indirectă. Sătmară, 5 Iulie 10 ore 40 m. Preşedintele retrage cuvântul­ apără­­torului, advocatu Coroianu. Mare sen­­saţiă. Sătmară, 5 Iulie 3 ore 20 min. Pertractarea va ţină încă vreo trei (file. Spiritele sunt­ forte pre­ocupate în oraşul IE3e Trista, politică,. Din năontm­. Delegaţiunile şi-au în­cepută desbaterile în pleni, după ce în

Next