Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)
1889-07-01 / nr. 146
leiactiunea, AdiBistratimiea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr2? Scrisori nefrancace nu se primmescu. Manuscripte nu se retrimiii ! Birourile de amam: Sraşovu, piaţa mare Hr. 22. Inserate mai primes cü în Viena kudolf Mosse, Haasensiein & Yogler (Oto Maas), Heinrich Schaiek, Alois Herndl, M,t>ukes, A.Oppelik,J. Danneherg ; în Budapesta: A. V Goldberger, Autón Mezei, EcksteinBemat; ín Frankfurt: G. L, Daube; ín Hamburg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. m 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Hla^o iernă 10 cr. v. a. seu 30 ba Nr. 146. ba^T. LN. Braşovu, Sâmbătă 1 (13) Iulie . OflKcta“ iese in fiec ire Abonam. pntru insti !-Oaguba Pe unu anu 12 îl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiala poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov!: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe unu anu 12 fl. pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 ii. Unu esemplaru B cr. v. a. seu 15 bani. Atâta abonamentele câtu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. 1889. StTom. aToonamerLtUL la „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Iulie !§§?* stilu vechiu se deschide nou nholiiignentit la care învitam pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţuit abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe ş0se luni 3 fl., pe unu anü 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe ş0se luni 20 franci, pe unu anü 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl. pe şase luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anui 8 franci., pe şese luni 4 franci. . Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor abona din nou, să binevoască a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Braşovu, 30 Iunie erau arătată mai de multe orî, că cele ce se petrecu în partea de dincolo a monarchiei noastre suntu de mare importanţă pentru viitorea desvoltare a lucrurilor în întrega împerăţie. Principiul egalei îndreptăţiri naţionale, odată proclamată şi primită în programă de guvernul Taaffe, urma ca se fiă şi pusă în practică cu totă sinceritatea, pentru că era vorba de sartea popoarelor şi a monarchiei, şi orîce întârziere şi negligere în privinţa aceasta nu puteu se remână fără urmări grave. Dar guvernulă Taaffe, deşi a făcută concesiuni naţionalităţiloră, n’a putută se se desbare de vechiulă obiceiu alu regimuriloră austriace, de a promite multă şi de a da puţină, nu atâtă de bună voiă, câtă de silă. Nici nu se poate nega, că situaţia ori-cărui guvernă austriacă, în mijloculă atâtoră naţionalităţi şi curente deosebite, este foarte dificilă; dar tocmai de aceea s’ar fi cerută, ca se ia cabinetul Taaffe o direcţiune mai hotărîtă, căci sistemulă de a înainta pasă cu pasă şi a mulţămi poporele cu ţîrăita nu se mai potrivesce pentru vécule de acrî, când toate înnainteaza cu aburi și cu electricitate. Efectele politicei de trăgănire a cabinetului Taaffe se şi arata acum, când deodată resare ca din pămentu o nouă oposițiune în regatul Boemiei, care pe lângă oposițiunea germană combate acfi cu vehemenţă guvernală, dar nu pentru că a proclamată egala îndreptăţire, ci pentru că a începută a şovăi, când se cerea se o ducă cu energiă în îndeplinire. Aceasta este oposiţiunea Cehilor , tineri, cari au înscrisă pe stegula loră: deplina autonomia a Boemiei şi deplina egală îndreptăţire a poporului celtică. Amă arătară de repeţite orî conflictele ce s’au născută în timpulă din urmă între partida radicală naţională a lui Gregr şi între partida conservatore naţională a lui Rieger. Rieger cu ai sei au dominată pană acuma teremură în Boemia. Ei facă parte din majoritatea, care sprijinesce guvernulă şi, după cum le impută antagoniştii loru cehi, se mulţămescă cu fârmiturile de concesiuni, ce le dobândescu încetă şi treptată dela guvernă. Acesta politică de fărmiturî a aflată contrari energici în Cehii tineri, ei poporală cehă, sătulă de-a mai vede trăgănindu-se deplina realizare a postulatelor sale, a începută se între cu grămada în tabera loră. La alegerile pentru dieta boemă, care se severșescă tocmai acuma, partida lui Rieger a suferită o mare înfrângere în comunele rurale, unde Cehii tineri au câştigată trei efeci de mandate, şi se aşteptă se câştige aceştia însemnate învingeri şi la oraşe. Situaţiunea în Boemia s’a schimbată deja în nefavoarea partidei lui Rieger, şi cu acesta şi în nefavoarea guvernului, care acum stă faţă cu oposiţiunea germană şi cu oposiţiunea cehtică. Avenda atâtă de numerose mandate în dieta boemă, urmeaza că și la alegerile pentru parlamentură centrală Cehii tineri au mari prospecte de a dobândi numeroase mandate. Cehii tineri vor pretinde dela guvernă realisarea programului loră, nevrendă se scie de nici ună compromisă. Se voră nasce der mari dificultăți pentru guvernă și Germanii din oposițiă se bucură deja acum de acesta. Ei declară, că voră privi cu recela lupta Cehiloră radicali. Sistemulă, care i-a dată nascere acestui radicalismă, Zică ei, se vedă cum o va scote la cale. începu a se cóace der lucrurile în Austria. Trebue se se hotărască odată la ună feță. Este timpulă se li se dea poporeloru monarchiei deplina libertate. idust Plecarea Papei din Roma. Se vorbesce din nou, că Papa vre să părăsescă Roma. Așa se telegrafiază din Berlină, că Ziarului „Hamb. Corresp.“ i se comunică din Madridut, că între Vaticana și guvernulă spaniolă decurgă pertractări pentru o eventuală strămutare a Papei în Spania. Se afirmă, că la 1 Iulie Papa personală a adresată reginei regente o telegramă cifrată de cuprinsul, că Europa se află în ajunul c eruperei urnii resbelă generală, dela care va atârna sartea Romei. La casă, când ar învinge Italia, este probabilă, că Curia pe viitoră nu va mai putea rămâne în Roma, dar nici chiar pe timpul resbolului Papa nu poate petrece în Roma, pentru că Italienii numai decâtă l’ar tracta ca ostatică [?]. De aceea se rogă a i se permite să locuescă într’ună oraşă de lângă mare, cum este bunăoră Valencias. Resboiu, ori pace ’. O telegramă din Berlină, dela 9 Iulie, ni-a fostă comunicată, că ună articolu din „Nordd. Alig. Zig.u despre teoria resboiului a făcută sensaţiune şi că se crede a fi ună avertismentă adresată generalului Waldersee, şefulă statului majoră generală ală armatei germane. Din acestă articolă se conchide, că tată e adevărată, cum că între cancelaruilă Bismarck şi între contele Waldersee esistă frecări şi neînţelegeri. Se crede, că partida militară în frunte cu Waldersee voesce răsboiulă, pentru ca să se limpejlescă odată situațiunea, pe când Bismarck ar voi cu orice chipă amânarea răsboiului câtă s’ar putea mai îndelungată timpă. Organulă lui Bismarck citeza din cartea generalului Clausewitz, că răsboiulă nu e altceva, decâtă continuarea politicei cu alte mijloace. Prin aceasta foaia cancelarului îi dă lui Waldersee a înţelege, că răsboiulă şi pacea atârnă de bărbaţii de stată, or nu de generali. „Neue freie Presse“, ocupându-se cu articolul foiei lui Bismarck, constată, că pacea europenă e o creatură bolnăviciosă, care stă neîncetată în tratare medicală. Planurile egoiste ale Rusiei şi pofta de răsbunare a Franciei formează la apusă și la răsărită două tempestăți, ce stau să se descarce asupra Europei centrale. Ziatulă „Germania“ crede, că avertismentulă organului lui Bismarck privesce și pe Rusia. Procesulu părintelui Lucaciu. In numărulă trecută amu reprodusă o parte din raportulă telegrafică, trimisă foiloră unguresci asupra dilei a treia a procesului, în care s’au ascultată martorii acusatului. Pe Lupană Nicolae şi Atanasie, pe Costină Brebană, Alexi şi Ioană Popă etc., cari toţi au ceruta a fi ascultaţi în limba română, deşi sciu bine unguresce, foile din Pesta îi numescă „aderenţi fanatici ai popii Lucaciu“. Toţi au negată, că Lucaciu ar fi agitată în contra naţionalităţii maghiare şi a patriei şi au accentuată, că acusatulă la încheierea vorbirei sale electorale adisă, că va veni ună timpă, când Maghiarii şi Românii voră recunosce, că trebue să traesca în bună înţelegere. In 6 Iulie după amedia urmată martorulă Vasilie Băbană, învăţătoră în Şişesci. N’a vrută să răspundă în limba unguresca la întrebările, ce ’i s’au pusă. Au mai depusă în favoarea acusatului totă în limba română: Gavrilă Barbu, Dănilă Andreică, Georgiu Farcaşă, Chirilă Brebană, care a impusă cu figura sa marțială, Grigorie Trifă şi Budu. Cei din urmă au disă despre martorulă acusatoră, cârciumarulă Lipták, că n’a fostă de față la adunare și n’a putută să asculte vorbirea lui Lucaciu. Lipták susține însă, că a fostă de față, dar numai n’a stată la ună locă. Urmează confrontarea martoriloră, cari își susțină mărturisirile. Martorii agravatori declară încă odată, că vorbirea acusatului a causată iritaţiune. Procurorul cere, ca martorii chiămaţi de acusată să nu fie admişi la depunerea jurământului, şi cere, ca numai martorii săi să fiă admişi la jurământă. In specială vorbesce în contra admiterei lui Vasilie Băbanu, care este învățătoră sub Lucaciu, precum și a cumnaților lui Lucaciu. Apărătorulă protesteaza în contra admiterei martoriloră Pap Zsiga, cei doi Liptak, Roth, Mottis și protestéazá în genere în contra admiterei la jurământă a martorilor contrari. Tribunalulă decide a admite la jurământă pe toţi martorii, afară de Stoll Bela, Gavrilă Barbulă şi Ioană Costină şi cu acesta pledoariele se amână pe Luni.* Ziua a patra. Sala şi galeriile îndesuite de publică, a căruia interesare era peste măsură viuă. Se cetesce în traducere autentică protocolală adunărei din Tăuţii de susă, cum şi atestatură de moralitate ală acusatului, dată de primăria comunei Şişesci. După acestea urma acusaţiunea procurorului şi vorbirea de apărare: Böszörményi, procuroră, în lunga sa vorbire, care a durată o oră şi jumătate, dice, că chemarea justiţiei este, să apere ordinea de stată şi socială în contra agitatorilor, arată drepturile garantate libertăţii pressei, libertăţii adunărilor şi libertăţii cuvântului şi espune urmările triste ale abusurilor comise pe aceste terene. Declară, că vorbirea lui Lucaciu, ţinută în Tăuţii de susu, învolvă delictulă din alineatul 2, § 172 ală legei penale. Se silesce să dovedescă, că acusatură în adevără este vinovată pentru agitaţiune, deorece i-a succesi a sterni în ascultătorii săi ură în contra Maghiarilor s, pice că fasiunile martorilor, au dovedită, că în vorbirea acusatului se cuprind de faptă pasagele incriminate. Escepţiunile făcute contra caracterului lui Pap Zsiga, care a făcută denunţarea, nu se pot dovedi. Contra fasiunei agravatoare a lui Duma László nici însuşi apărătorulă nu poate escepţiona. Insuşi acusatulă recunosce, că espresiunile vătămătore din acusaţiune le-a rostită în tonulă amărăciunei, ceea ce era de ajunsă pentru a produce agitaţiune în ascultătorii mai puţină culţi. Deşi acusatulă nagă, că toate acestea le-ar fi zisă cu intenţiunea de a agita, elă totuşi află de bine a-şi căuta refugiu la § 5 al codicelui penală. Faptulă acusatului calcă prescrierile acestui §-ă din codicele penală, deorece faptulă de sub acusare l’a comisă intenţionată, cu scriea şi cu voia, avândă destulă timpă înainte de adunare, pentru a se cugeta asupra faptului său. Acusatul e a călcată peste hotărîrile programului adunărei; împrejurarea acesta stabilesce criteriulă delictului său de agitare şi la dictarea pedepsei acestă împrejurare e de mare însămnătate. Pentru apreciarea sentimentelor patriotice ale acusatului şi ale consoţilor săi, procurorulă pune mare pândă pe împrejurarea, că ei în faţa forului judecătorescă au denegată a se folosi de limba oficială a ţerei, deşi o vorbescă perfectă; constată, că pledoaria acusatului a dată a se înţelege, că elă nu vorbesce pentru tribunală, ci pentru publică, şi încă pentru numeroşii Români, cari erau de faţă şi pentru representanţii pressei române, pentru ca înaintea lor, acusatulă să apară ca martiră şi prin acesta să-şi ajungă scopurile sale materiale. Nu i-a succesa însă planul acesta, deoarece se poate vede, că martiriul lui nu este scopă.