Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)
1889-07-22 / nr. 163
Macomiea, Alministraţiuniea şi Tipografa: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se primescu. Manuscripte nu se retrimicu ! Birturile de amciuii: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Înserate mai primescuInViena Rudolf Mosse, Hausensteinsfe logier (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Jukes, A.Oppelik,J. Danneberg ; în Budapesta: A. V Goldberger, Anton Meeer, EcksteinBernat; în Frankfurt: G. L. Daube; în Hamburg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o serie farmonda pe o coloana 6 cr. n 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina îll-a o foră 10 cr. v. a. sau 30 bani. „VMictotft“ iese In fiecare di Abdamint? pentru Austin-Dagana Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară și la doi. colectori. Abonamtalî pentru Braşovă: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiula I., pe unu saiu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusul în casă. Pe unu anu 12 fl. pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Jnn esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele câtu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 163. Braşovi, Sâmbătă 22 Iulie (3 Augustu) 1889. Braşovi, 21 Iulie. Era de prevezutu, că vorbirea prinţului regentu alu Bavariei cătră gimnasticii germani din Austria are se ridice furtuni în pressa celtică. Tóate foile cehe constată caracterul pangermanii alu vorbirei, a cărei tendință, d'°n ele, e una amestecă strigătorii în raporturile interne ale Austriei, fiindu îndreptată în contra slavismului austriacă. „Hlas Naroda“, care impută prinţului regentă ambiţiune demagogică, zice că nici chiar raportul de alianţă dintre Austria şi Germania nu îndreptăţesce pe prinţulă a se amesteca în afacerile interne ale Austriei, şi din punctă de vedere ală politicei austriace, a căruia ţîntă trebue se fiă egala îndreptăţire a tuturoră poporelor, trebue respinsă în modulă celă mai hotărîtă vorbirea. „Morawska Orlice“ din Brünn declară vorbirea ca o demonstraţiune în contra actualelor raporturi politice interne ale Austriei, ca mă atacă asupra independenţei Austriei, care nu numai din motive de onoare, ci şi din motive de interese proprii bine înţelese şi în interesul susţinerii păcii europene trebue se fie apărată în contra demonstraţiunilor înscenate în capitala Bavariei cu cooperarea prinţului regentă. „Cea mai deplină independenţă a Austriei — dece foia din Brünn — este o cerinţă a tuturoră poporeloră monarchiei, chiar şi a majorităţii Germaniloră Austriei, şi ar fi cu cale, ca Austria se lămureasca pe factorii imperiului germană în privinţa aceasta, spre a se evita o falsă concepere a raporturilor austriace din partea Germaniei. Nici un imperiu nu poate suferi în tăcere, ca independenţa sa se fiă ignorată ori negată, deca nu vrea se-şi părrtă puterea şi demnitatea“. Nu mai încape îndoială, că a urmări a 40 ţeluri de germanizare în Austria e lucru forte greu, după ce majoritatea poporaţiunei Austriei, care o formăză Slavii, e predomnitore prin representaţii ei şi în corpurile legiuitore ale celor mai multe provincii austriace, ca şi în parlamentulă centrală din Viena. E cu atâta mai greu lucru, cu câtă chiar guvernulă Taaffe e resultatulă votului acestei majorități. Daar dacă afii nu potă avea nici una succesă ţelurile de germanisare, potă din contră avéa urmări grave pentru monarchiă, căci ele voră arunca pe Slavii Austriei cu totulă în brațele Rusiei, în care voră ajunge se véde singurulă scută și apărare a naționalității loră. „Narodni Listy“ atrage chiar indirectă atenţiunea Ruşilor asupra ideilor pangermane şi a amintirei alianţei triple cu massele ei colosale de armată, licendă căreu au făcută gimnasticii ruşi din Moscva de au trimisă o deputaţiune la serbările din München; asta dovedesce că Ruşii suntă rău informaţi despre raporturile din vestă, şi anume din Germania, căci altfelă nu poate înţelege cum ar lua Ruşii parte la o demonstraţiă de Mare-Germaniă. Ceea ce amă susţinută în numărul trecută ală ferei nóastre, când amă 4^0) că scopulă alianţei austro-germane este şi întărirea germanismului în Austria, se adeveresce a4î printr’o enunciaţiune a fetei oficiose germane „Kreuzzeitung“ din Berlină, care 4i°e) că tractatură de alianţă nu s’a încheiată numai pentru siguranţa esternă, ci şi pentru liniştea internă a ambelor state. Cele zece pană în douăsprezece milioane de Germani din Austria — 4i°e faia germană — suntă o parte constitutivă principală a puterii de stată a împărăţiei; slăbirea loră însemnâză slăbirea puterii monarchiei, care trebue susţinută în interesuln Austriei şi ală Germaniei, şi în adevără că Germania n’a încheiată alianţa, pentru ca sub scutulă său să se transforme Austro-Ungaria într’o tabără de popoare duşmane Germaniloră. Oficiosa germană face negrăşită alusiune şi la şoviniştii maghiari — cari atâtă de desă demonstreză în dietă şi afară din dietă în contra Germaniloră — când zice, că atâtă în Discotă și în Translaitania esistă elemente dușmane Germaniloră. Ministrulă Taaffe va vedea cum o va scote la capătă în Austria, der ministrulă Tisza de sigură că va simți greu avertismentulă ce i se dă. A deslănțuită ura de rassă, acum să o potolească, deca e în stare. Alianța nu e încheiată, ca șoviniștii unguri să’și joace mendrele, — așadică cei din Berlină și din München. IDXLT -AJF’-A-12-A- Alianța ruso-francesă. Solrile ivite cu privire la o alianță ruso-francesă se ventileaza mereu. [„Parti National“ scrie în privința aceasta următorele : Din isvora autenticii suntem informaţi, că cam cu unu ani înainte de asta Rusia s’a încercată a încheia o alianţă secretă cu Francia. Acestă alianţă ar fi fost să constea numai din aceste două puncte: 1) Se încheie alianţă defensivă şi ofensivă între Francia şi Rusia. 2) Nici unuia dintre aliaţi nu-i este permisă a intra în învoeit cu alta stată, fără conlucrarea celuilaltă aliată. Ună autorisată oficială rusescă a sosită la Parisă şi de repeţite ori s’a consultată cu Carnot, care a primită cu mare bucurie eforturile Rusiei. Din motive constituţionale rusé, Carnot a fostă împedecată de a subscrie pactură de alianţă. A împărtăşită lucrură cu miniştrii săi şi s’a hotărîtă ca în afacerea acesta să se trimită la Ţarulă o deputaţiune neoficială. Cestiunea strămutărei residenţei papale. „Nordd. Alig. Ztg.“ publică tocmai în frunte o telegramă, cei se trimite din Roma cfiaruhii „Standard“, și în care se dice, că Francia a făcută Papei ofertă de a se strămuta într’unul din orașele Franciei, promițându-i, că deci o va face aceasta, ea îi va restabili puterea lumască. Papa a declarată îusă înaintea cardinaliloră, că a respinsă acestă ofertă, deoarece elă numai în casulăunui răsboiu va părăsi Roma și la nici o întâmplare nu’și va strămuta residența în Francia cu scopulă acesta, ca se dea prin aceasta Franciei pretextul de a’i declara Italiei răsboiu. De altă parte se scie Insé, că Anglia a oferită Papei insula Malta, pentru casulă, când acesta ar voi să se strămute acolo. Nu se poate crede Insé, că Papa ar fi aplicată să se strămute într’ună stată protestantă, cum este Anglia. De altmintrelea nu încape îndoelă, că strălucirea papatului cu situaţiunea, în care se află el, ca putere lumască — căci oricum ar fi influenţa lui se estinde asupra întregei lumi — ar contribui multă la zidirea însemnătăţii acelei ţări, în care s’ar strămuta. De aceea şi Spaniolii speră cu bucurie, că Papa îşi va strămuta la ei residenţa sa, fiindă Spania ună stată catolică. Ori câtă se ventileaza inse prinfiare vestea despre strămutarea Papei, cu greu se poate crede, că aceasta se va întâmpla. Decă nu s’a strămutată Papa atunci, când ’i s’a luată din mână puterea lumeasca și când elă se afla în situațiunea unui prinsonieră cu greu se poate crede, că s’ar hotărî s’o facă acesta astădi, când situațiunea lui în Italia nici-decum nu se poatefice, că ar fi nesuferibilă. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ „ IDin IvCiândAerL.“ (Scrisori adresate directorului „Gazetei“.) 17/29 Iulie, 1889. Iubite frate ! După cum scii, Mercur! la 7 şi 80 min. sora am pornită din Braşov, cu societatea germană de gimnastică din Bucuresci (Bukarester Turn-Verein). Timpulă, cam încurată, nu ne-a permisă se admirămă, decâtă ca printr’ună veli, posiţiile frumoase din câmpiile Transilvaniei; apoi începu a şi ploua aşa, că trebui să închidemă uşi şi ferestri, ne mai fiindă nici vorbă de stată pe peronulă vagonului. Atunci obosela călătoriei dela Bucuresci şi a petrecerei dela Braşov, unde societatea de gimnastică de acolo ne făcuse o primire strălucită, cu stegulă şi orchestra în frunte și ne îndopase cu bere patru cesuri dearândură, ne hotărî să ne gătimă de odihnă. Fiindă îndesuiți în vagone întocmai ca gardelele, amă fi fostă osândiți mulți să dormimu d’an picioarele, decă, în lipsă de cufere, spre a fi mai ușori la drumă, nu ne-amă fi luată geamantane mai multe. Schimbându le menirea, ce au, de a ne căra vestmintele — improvisarămă din ele paturi, pe cari ne ghemuirămă cum puturămă pănă la cfiu. Treziţi mă momenta la Sighişora — unde ploua ca’n vremea diluviului — spre a lua pe ună prietină ce ne precedase, gimnasticii ce ne aşteptau, spre a ne vedé, îşi încercaseră într’atâtă puterile cu betura, — că nu mai găsirămă nici ună pică de bere se fiă de leacă. Despre crină — străbătândă ună şiră de dealuri şi o serie de tuneluri, sosiiu, la ora 5’/2 dimkriţa la Cluşiu, situată la palele dealuriloră, pe ună rîu mocirlosă, ună orăşelă, de unde pornescă tóate injuriile la adresa Românilor. Aci la gară ne aştepta, mese întinse cu cafelele servite, pe cari tăbărîrămă cu furia unoră lupi flămând. De aci pănă la Revă drumulă e ună colţă din ţera Elveţiei. Urmândă cursulă unui rîu, ce taiă munţii în rîul vulcanice, ni se părea ună momentă a fi pe Valea Prahovei, la Orăţii. De aci peisagiulă perde din ce în ce din farmeculă sau pănă la Oradea, situată pe rîulă Crişă. Oraşulă are ună aspectă pitorescă şi catedrala greco-catolică se impune privirei. Regretândă, că fratele Iosifă Vulcană n’a fostă aci spre a’i strînge mâna, trecut dorindu-i să ţină îndelungă încă steagulă beletristică română de dincoace. Acum peisagială devine monotonă, ca vecinicile osanale despre multă trîmbiţatură regimă de libertate ungurescă. Suntem, în pusta Ungariei, o nesfârșire de câmpii băltose. In zadară luamă cu asaltă cușcele conductorilor, sperândă a vedea mai departe altceva. Trecândă de Sânt-Miclosă și alte sate cu casele totă așa de uniforme — albe și cu coperișă de scânduri — sosiiu la Solnocă, unde, ca se capeți o bere, trebue se numeri întâiu paralele. ,Se cunósce, că suntemă în Ţera-Ungurescă. In sfârşită etă-ne la 11/2 ajunşi la Pesta, unde abia aveamă timpă se prânfimă în fugă. Peste o jumătate de ceasă pornimă la Viena, pe linia de Sudă, Revădă, ocolindă oraşulă, zidiri şi posiţiuni, pe cari le-amă văcjută acum patru ani, bucurosă că itinerarul nostru îmi permite a vede nouă posiţiuni, linia de nordă fiindu-mi deja cunoscută. Afară de podulă peste Dunăre şi de fortăreţa Blocksberg, Buda nu ofere nimică interesantă în partea acesta. Trecemă Comornală, situată în malulă Dunărei. Raab, miserabilă aşeetată într’o câmpiă băltosă, pe rîură cu acelaşă nume şi Bruck, oraşă frumosă pe Laita, la graniţa Ungariei. Légione de iepuri, ascunşi în grâne ori prin brazde, fugă spăriaţi de sgomotulă trenului, de le scăpără călcâele. Suntă 72 ore, când întrămă în gara statului (Staatsbahn) la Viena. O duzină de omnibuse, angajate de societate, ne aşteptă înşirate la liniă în piaţa gărei, pentru a ne duce coborîndă şi urcândă prin o seriă de strade mărginaşe cu case negre şi posomorite la gara de SCIRILE VILEI. Archiducele Albrecht, cu ocasiunea şederii sale în Sibiiu, a primită visita I. P. S. S. Metropolitului Mironă Romanul şi a membrilor consistoriului archidiecesană, lic. Dr. Puşcariu, a Protosing. Fratesă şi consil. consist. Hanea şi Lazară, a Episcopului ev. Dr. Gr. D. Teutsch ş. a. Regele României a primită din partea d-lui preşedinte ală Statelor Unite ale Americei de Nord, şi din partea d-loră căpitani regenţi ai Republicei San- Marino o scrisoare de felicitare, dreptă răspunsă la notificarea ce li s’a făcută. * * *