Gazeta Transilvaniei, iulie 1889 (Anul 52, nr. 146-170)

1889-07-22 / nr. 163

Macomiea, Alministraţiuniea şi Tipografa: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancate nu se pri­mescu. Manuscript­e nu se re­trimicu ! Birturile de amciuii: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Înserate mai primes­cuInViena Rudolf Mosse, Hausenstein­sfe logier (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.J­ukes, A.Oppelik,J. Dan­­neberg ; în Budapesta: A. V Gold­berger, Anton Meeer, EcksteinBernat; în Frankfurt: G. L. Daube; în Ham­burg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o serie f­­armonda pe o coloana 6 cr. n 80 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina îll-a o for­ă 10 cr. v. a. sau 30 bani. „VMictotft“ iese In fiec­are d­i Abd­amint? pentru Austi­n-Dagana Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară și la doi. colectori. Abonamtalî pentru Braşovă: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiula I., pe unu saiu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe­ trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusul­­ în casă. Pe unu anu 12 fl. pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Jnn esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele câtu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 163. Braşovi, Sâmbătă 22 Iulie (3 Augustu) 1889. Braşovi­, 21 Iulie. Era de prevezutu, că vorbirea prinţului regentu alu Bavariei că­­tră gimnasticii germani din Aus­tria are se ridice furtuni în pressa celtică. Tóate foile cehe constată ca­­racterul­ pangermanii alu vorbirei, a cărei tendință, d'°n ele, e una amestecă strigătorii în raporturile interne ale Austriei, fiindu în­dreptată în contra slavismului austriacă. „Hlas Naroda“, care impută prinţului regentă ambiţiune de­magogică, zice că nici chiar ra­­portul­ de alianţă dintre Austria şi Germania nu îndreptăţesce pe prinţulă a se amesteca în aface­rile interne ale Austriei, şi din punctă de vedere ală politicei austriace, a căruia ţîntă trebue se fiă egala îndreptăţire a tutu­­roră poporelor­, trebue respinsă în modulă celă mai hotărîtă vor­birea. „Morawska Orlice“ din Brünn declară vorbirea ca o demonstra­­ţiune în contra actualelor­ rapor­turi politice interne ale Austriei, ca m­ă atacă asupra independenţei Austriei, care nu numai din mo­tive de onoare, ci şi din motive de interese proprii bine înţelese şi în interesul­ susţinerii păcii europene trebue se fie apărată în contra demonstraţiunilor­ însce­nate în capitala Bavariei cu coo­perarea prinţului regentă. „Cea mai deplină independenţă a Austriei — dece foia din Brünn — este o cerinţă a tuturoră popore­loră monarchiei, chiar şi a majo­­rităţii Germaniloră Austriei, şi ar fi cu cale, ca Austria se lămu­­reasca pe factorii imperiului ger­mană în privinţa aceasta, spre a se evita o falsă concepere a rapor­­turilor­ austriace din partea Ger­maniei. Nici un­ imperiu nu poate suferi în tăcere, ca independenţa sa se fiă ignorată ori negată, deca nu vrea se-şi părrtă puterea şi demnitatea“. Nu mai încape îndoială, că a urmări a 40 ţeluri de germani­­zare în Austria e lucru forte greu, după­ ce majoritatea poporaţiunei Austriei, care o formăză Slavii, e predomnitore prin representaţii ei şi în corpurile legiuitore ale celor­ mai multe provincii aus­triace, ca şi în parlamentulă cen­trală din Viena. E cu atâta mai greu lucru, cu câtă chiar guver­­nulă Taaffe e resultatulă votului acestei majorități. Daar dacă afii nu potă avea nici una succesă ţelurile de germa­­nisare, potă din contră avéa urmări grave pentru monarchiă, căci ele voră arunca pe Slavii Austri­ei cu totulă în brațele Rusiei, în care voră ajunge se véde singurulă scută și apărare a naționalității loră. „Narodni Listy“ atrage chiar indirectă atenţiunea Ruşilor­ asu­pra ideilor­ pangermane şi a amintirei alianţei triple cu mas­­sele ei colosale de armată, licendă că­reu au făcută gimnasticii ruşi din Moscva de au trimisă o de­­putaţiune la serbările din Mün­chen; asta dovedesce că Ruşii suntă rău informaţi despre rapor­turile din vestă, şi anume din Germania, căci altfelă nu poate înţelege cum ar lua Ruşii parte la o demonstraţiă de Mare-Ger­­maniă. Ceea ce amă susţinută în nu­­mărul­ trecută ală ferei nóastre, când amă 4^0) că scopulă alianţei austro-germane este şi întărirea germanismului în Austria, se ade­­veresce a4î printr’o enunciaţiune a fetei oficiose germane „Kreuz­zeitung“ din Berlină, care 4i°e) că tractatură de alianţă nu s’a înche­iată numai pentru siguranţa es­­ternă, ci şi pentru liniştea internă a ambelor­ state. Cele zece pană în douăsprezece milioane de Ger­mani din Austria — 4i°e faia ger­mană — suntă o parte constitu­tivă principală a puterii de stată a împărăţiei; slăbirea loră în­­semnâză slăbirea puterii mo­narchiei, care trebue susţinută în interesuln Austriei şi ală Germa­niei, şi în adevără că Germania n’a încheiată alianţa, pentru ca sub scutulă său să se transforme Austro-Ungaria într’o tabără de popoare duşmane Germaniloră. Oficiosa germană face negră­­şită alusiune şi la şoviniştii ma­ghiari — cari atâtă de desă de­­monstreză în dietă şi afară din dietă în contra Germaniloră — când zice, că atâtă în Dis­­cotă și în Translaitania esistă elemente dușmane Germaniloră. Ministrulă Taaffe va vedea cum o va scote la capătă în Austria, der ministrulă Tisza de sigură că va simți greu avertismentulă ce i­ se dă. A deslănțuită ura de rassă, acum să o potolească, deca e în stare. Alianța nu e încheiată, ca șoviniștii unguri să’și joace men­drele, — așa­dică cei din Berlină și din München. IDXLT -AJF’-A-12-A-­ Alianța ruso-francesă. Solrile ivite cu privire la o alianță ruso-francesă se ventileaza mereu. [„Parti National“ scrie în privința aceasta urmă­­t­orele : Din isvora autenticii suntem­ infor­maţi, că cam cu unu ani înainte de asta Rusia s’a încercată a încheia o alianţă secretă cu Francia. Acestă alianţă ar fi fost să constea numai din aceste două puncte: 1) Se încheie alianţă defensivă şi ofen­sivă între Francia şi Rusia. 2) Nici unuia dintre aliaţi nu-i este permisă a intra în învoeit cu alta stată, fără conlucrarea celuilaltă aliată. Ună autorisată ofici­ală rusescă a sosită la Parisă şi de repeţite­ ori s’a consultată cu Carnot, care a primită cu mare bucurie eforturile Ru­siei. Din motive constituţionale rusé, Carnot a fostă împedecată de a subscrie pactură de alianţă. A împărtăşită lucrură cu miniştrii săi şi s’a hotărîtă ca în afa­cerea acesta să se trimită la Ţarulă o de­­putaţiune neoficială. Cestiunea străm­utărei residenţei papale. „Nordd. Alig. Ztg.“ publică tocmai în frunte o telegramă, ce­­i­ se tri­mite din Roma cfiaruhii „Standard“, și în care se dice, că Francia a făcută Pa­pei ofertă de a se strămuta într’unul­ din orașele Franciei, promițându-i, că deci o va face aceasta, ea îi va restabili puterea lumască. Papa a declarată îusă înaintea cardinaliloră, că a respinsă acestă ofertă, deoarece elă numai în casulăunui răsboiu va părăsi Roma și la nici o în­tâmplare nu’și va strămuta residența în Francia cu scopulă acesta, ca se dea prin aceasta Franciei pretextul­ de a’i declara Italiei răsboiu. De altă parte se scie Insé, că An­glia a oferită Papei insula Malta, pen­tru casulă, când acesta ar voi să se stră­mute acolo. Nu se poate crede Insé, că Papa ar fi aplicată să se strămute în­­tr’ună stată protestantă, cum este Anglia. De altmintrelea nu încape îndoelă, că strălucirea papatului cu situaţiunea, în care se află el, ca putere lumască — căci ori­cum ar fi influenţa lui se estinde asupra întregei lumi — ar contribui multă la zidirea însemnătăţii acelei ţări, în care s’ar strămuta. De aceea şi Spaniolii speră cu bucurie, că Papa îşi va stră­muta la ei residenţa sa, fiindă Spania ună stată catolică. Ori­ câtă se ventileaza inse prin­­fiare vestea despre strămutarea Papei, cu greu se poate crede, că aceasta se va întâmpla. Decă nu s’a strămutată Papa atunci, când ’i­ s’a luată din mână puterea lumeasca și când elă se afla în situațiunea unui prinsonieră cu greu se poate crede, că s’ar hotărî s’o facă acesta astădi, când situațiunea lui în Italia nici-decum nu se poate­­fice, că ar fi nesuferibilă. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ „ IDin IvCiând­AerL.“ (Scrisori adresate directorului „Gazetei“.) 17/29 Iulie, 1889. Iubite frate ! După cum scii, Mercur! la 7 şi 80 min. sora am pornită din Bra­­şov, cu societatea germană de gimnas­tică din Bucuresci (Bukarester Turn-Ve­­rein). Timpulă, cam încurată, nu ne-a permisă se admirămă, decâtă ca prin­­tr’ună veli, posiţiile frumoase din câm­piile Transilvaniei; apoi începu­ a şi ploua aşa, că trebui să închidemă uşi şi ferestri, ne mai fiindă nici vorbă de stată pe pe­­ronulă vagonului. Atunci obosela călă­toriei dela Bucuresci şi a petrecerei dela Braşov­, unde societatea de gimnastică de acolo ne făcuse o primire strălucită, cu stegulă şi orchestra în frunte și ne îndopase cu bere patru cesuri dearândură, ne hotărî să ne gătimă de odihnă. Fiindă îndesuiți în vagone întocmai ca gardelele, amă fi fostă osândiți mulți să dormimu d’an picioarele, decă, în lipsă de cufere, spre a fi mai ușori la drumă, nu ne-amă fi luată geamantane mai multe. Schimbându le menirea, ce au, de a ne căra vestmintele — improvisarămă din ele paturi, pe cari ne ghemuirămă cum puturămă pănă la cfiu.­ Treziţi m­ă momenta la Sighişora — unde ploua ca’n vremea diluviului — spre a lua pe ună prietină ce ne precedase, gimnasticii ce ne aşteptau, spre a ne vedé, îşi în­cercaseră într’atâtă puterile cu betura, — că nu mai găsirămă nici ună pică de bere se fiă de leacă. Despre crină — străbătândă ună şiră de dealuri şi o serie de tuneluri, sosiiu, la ora 5’/2 dimkriţa la Cluşiu, situată la palele dealuriloră, pe ună rîu mocirlosă, ună orăşelă, de unde pornescă tóate injuriile la adresa Românilor­. Aci la gară ne aştepta, mese întinse cu cafelele servite, pe cari tăbărîrămă cu furia unoră lupi flămând­. De aci pănă la Revă drumulă e ună colţă din ţera Elveţiei. Urmândă cur­­sulă unui rîu, ce taiă munţii în rîul vul­canice, ni se părea ună momentă a fi pe Valea Prahovei, la Orăţii. De aci pei­­sagiulă perde din ce în ce din farme­­culă sau pănă la Oradea, situată pe rîulă Crişă. Oraşulă are ună aspectă pitorescă şi catedrala greco-catolică se impune privirei. Regretândă, că fratele Iosifă Vulcană n’a fostă aci spre a’i strînge mâna, trecut dorindu-i să ţină în­delungă încă steagulă beletristică română de dincoace. Acum peisagială devine monotonă, ca vecinicile osanale despre multă trîmbiţatură regimă de libertate ungurescă. Suntem, în pusta Ungariei, o nesfârșire de câmpii băltose. In za­­dară luamă cu asaltă cușcele conducto­­rilor­, sperândă a vedea mai departe alt­ceva. Trecândă de Sânt-Miclosă și alte sate cu casele totă așa de uniforme — albe și cu coperișă de scânduri — sosiiu la Solnocă, unde, ca se capeți o bere, trebue se numeri întâiu paralele. ,Se cunósce, că suntemă în Ţera-Ungurescă. In sfârşită etă-ne la 11/2 ajunşi la Pesta, unde abia aveamă timpă se prân­­fimă în fugă. Peste o jumătate de ceasă pornimă la Viena, pe linia de Sudă, Revăd­ă, ocolindă oraşulă, zidiri şi posi­­ţiuni, pe cari le-amă văcjută acum patru ani, bucurosă că itinerarul­ nostru îmi permite a vede nouă posiţiuni, linia de nordă fiindu-mi deja cunoscută. Afară de podulă peste Dunăre şi de fortăreţa Blocksberg, Buda nu ofere nimică inte­resantă în partea acesta. Trecemă Co­­mornală, situată în malulă Dunărei. Raab, miserabilă aşeetată într’o câmpiă băltosă, pe rîură cu acelaşă nume şi Bruck, oraşă frumosă pe Laita, la gra­niţa Ungariei. Légione de iepuri, ascunşi în grâne ori prin brazde, fugă spăriaţi de sgomotulă trenului, de le scăpără călcâele. Suntă 7­2 ore, când întrămă în gara statului (Staatsbahn) la Viena. O duzină de omnibuse, angajate de socie­tate, ne aşteptă înşirate la liniă în piaţa gărei, pentru a ne duce coborîndă şi ur­­cândă prin o seriă de strade mărginaşe cu case negre şi posomorite la gara de SCIRILE VILEI. Archiducele Albrecht­, cu ocasiunea şederii sale în Sibiiu, a primită visita I. P. S. S. Metropolitului Mironă Romanul şi a membrilor­ consistoriului archidie­­cesană, lic. Dr. Puşcariu, a Protosing. Fratesă şi consil. consist. Hanea şi La­­zară, a Episcopului ev. Dr. Gr. D. Teutsch ş. a. Regele României a primită din par­tea d-lui preşedinte ală Statelor­­ Unite ale Americei de Nord­, şi din partea d-loră căpitani regenţi ai Republicei San- Marino o scrisoare de felicitare, dreptă răspunsă la notificarea ce li­ s’a făcută. * * *

Next